1,450 matches
-
Există cîteva tendințe în filosofia contemporană care contribuie la apariția acestei noi justificări post-fundaționaliste a societății civile. Să considerăm, de exemplu, pragmatismul lui Richard Rorty, care este dominat de ideea că revoluțiile democratice moderne vor fi rememorate dacă vor fi rememorate pentru ceva pentru a fi evidențiat că instituțiile sociale și politice pot fi considerate ca experimente de cooperare mai degrabă decît ca încercări de a întruchipa o ordine universală atemporală. Rorty respinge "ideea iluministă de "rațiune"", după care adevărul moral
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tatăl, așezat, ia o hotărâre. Fiul cel mic o respectă ad literram. Cu doi ani în urmă, la vârsta lui Filip de acum, Iorgovan luase pentru sine o decizie de o gravitate mult mai mare: abandonarea școlii. Dialogul de atunci, rememorat cu maximă acuratețe astăzi, notează o reacție neașteptată la un tată cunoscut ca fiind autoritar asemenea lui Busuioc. Privindu-și lung fiul, îngândurat, bărbatul ignoră răspunsul detașat prin care fiul îi anulase orice drept de intervenție și acceptă, după o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă hanul familiar cu odăi curate și odihnite mirosind a mere și gutui și cu o bucătărie inundată în aburi de pâine caldă. Câtă deosebire față de Hanul Ciorilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează scenariul unei posibile inițieri la care va fi supus personajul principal, Trașcă nu acceptă să intre în joc cu una cu două. Experiența trăită nu va fi uitată, dar nici rememorată cu nostalgie, pentru că amintirea ei îl va face pe erou să se simtă din nou trecut de fiori reci, să se cutremure din tot trupul. Nimic memorabil, doar terifiant. Spațiul hanului lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
agora și nu efortul apropierii de perfecțiunea întruchipată de zei. Ei nu au sesizat acordul fundamental al ființei lui Socrate, acela dintre ideile și faptele sale, singurul care poate califica pe cineva pentru rolul de magistru; în acest sens, Xenofon rememorează: "Știu însă că cine învață pe alții, trebuie să se ia pe sine ca exemplu, astfel încât sfaturile ce le dă să se asemene faptelor și vorbele lui să-i călăuzească. Mai știm că și Socrate s-a arătat discipolilor a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE SCURT ISTORIC Istoria diagnosticului și tratamentului arteriopatiilor obliterante periferice se derulează, în partea sa cea mai dinamică, pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai plin de liniște și pace pe care cei doi prieteni l-au găsit în Iași. În cerdacul din spatele casei stăteau împreună până noaptea târziu și priveau cerul și dealurile din jur, povestindu-și visele, dragostea sau neliniștile. Acele nopți, rememorate în lipsa prietenului drag, îl scufundă în nostalgie și în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” (3, p. 60 ) Tot în perioada șederii lui Eminescu la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mult? a. Un loc dezordonat b. Un loc prea liniștit c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emoțional d. Un loc în care nu se permit activități, în care nu se oferă suficient spațiu de mișcare 9 Rememorați o vacanță sau o călătorie. Petreceți câteva secunde căutând să vă reamintiți cât mai multe detalii. După ce ați retrăit episodul, ce amintiri vă ies în evidență? a. Cele văzute descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor și obiectelor b. Cele auzite dialoguri
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
nu se limitează doar la cuvinte, iar gradul mai mare de articulare de care are nevoie nu îi afectează dimensiunea semantică în favoarea memoriei individuale. Valorificarea acestor experiențe la nivel social, faptul că ele dobândesc semnificație în cadrul mediului social și sunt rememorate cu ajutorul acestuia ne permit să discutăm despre conceptul de memorie socială. La acest nivel, se pune întrebarea în ce măsură și cum se poate face distincție între memoria individuală și cea socială, mai ales dacă se are în vedere faptul că memoria
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la rând, îl ostenea din caleafară. Canicula se întindea cleioasă peste clădirile și șoselele capitalei...”). Medievalul cantant, de tip bizantin, ni se dezvăluie întro învăluire pitorească, printr-un timp „al evocărilor concrete” (Tudor Vianu), din dorința de a ni se rememora un destin, pentru ca-n final, cu o mare vivacitate, autoarea să conchidă, printr-o „perspectivă de prezent a trecutului”, un sociabil condițional-optativ: „Patriarhul ar fi înțeles”. Impresionantă este alternanța dintre tipurile de narator omniscient implicat, neimplicat, reflector... cu tipul de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unei femei". Mult mai experimentatei Mab îi aparține și inițiativa erotică, partenerul conformându-se pasiv rolului de confesor și, subsecvent, de receptacol al unor trăiri "străine". Femeia se dovedește, așadar, locvace și pătimașă, pe când bărbatul placid, tăcut și visător. După ce rememorează întâia noapte de dragoste, Andrei se simte atras din nou în plasa trăirilor vinovate, de om slab, dispus să cedeze oricând și să se consoleze cu nimica toată. Nu fără o anumită îndreptățire s-a afirmat că "intriga" (termenul e
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu un gest de mângâiere și-i netezi barba frumoasă peste legătură, își căută punga, alese două monede grele de aur și le puse peste pleoapele închise. — Odihnește-te, măria ta, reuși să spună cu glas tare, în timp ce în gând rememoră cum se despărțise de domn cu câteva ore în urmă. Îi povestise că aflase în Transilvania cum Ludovic al XIV-lea îl trimisese la 22 septembrie pe moștenitorul său în fruntea unei armate de o sută de mii de combatanți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sacrul apare camuflat în profan, exteriorizându-se prin hierofanie, vorbește și despre un timp sacru, conotațiile temporale asimilate acestei categorii permițându-i omului religios să retrăiască periodic nostalgia creației primordiale. Prin amintirea momentului Creației, plasat în timp ab initio, omul rememorează totodată calitățile sacrului de a se raporta și la factorul timp. La fel cum s-a putut face o legătură cu spațiul, sacrul se mulează și asupra noțiunii de timp. Eliade identifică astfel, un timp sacru și unul profan, între
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se știe, amintirile sînt nesigure în relație cu fabula și cînd sînt transpuse în cuvinte, ele sînt prelucrate retoric pentru a fi conectate la o audiență, la un terapeut, de exemplu. De aici rezultă că "povestirea" pe care persoana o rememorează nu este identică cu aceea pe care ea a trăit-o. Această discrepanță devine dramatică și, într-adevăr, paralizantă în cazul unei traume. Evenimentele traumatizante afectează capacitatea de a le înțelege și de a le trăi în momentul în care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în sine prin virtutea grijii pe care o investește în siturile memoriei sale. Aici, ca și în toată America, monumentul nu se înalță monumental: el iradiază. Așa marginal cum este, situl trebuie conservat, conchide fostul urbanist, pentru că este situl ce rememorează arta de supraviețuire a sclavilor pe care acest spațiu își bazează acum viitorul. În acest pasaj, "înălțarea" în monumentalitate, la fel de mult ca drumul numit alegoric "Vestul în expansiune", pune în formă rezultatul unei focalizări care este distructivă față de trecut și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai multe clipe înainte să își dea seama cât era de straniu. Uluit, repeta în sinea lui: De îndată ce îmi schimb ce?" Încercarea de a se concentra îl obosi. Era curios că visul persista și în starea de trezie. Și-l rememoră și fu surprins să constate că ținea minte totul foarte clar. Își aminti fragmente de conversație care se refereau la întâmplări pe care nu le trăise niciodată. Totuși evenimentele în sine erau destul de prozaice: bărbați discutând planuri cu seriozitate. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DECOLARE A RACHETELOR. Îl sărută, apoi alunecă ușor din pat O auzi cum se ridica în picioare, apoi sunetul pașilor ei pe covor. În cele din urmă, ușa se deschise, apoi se închise la loc. Un timp Marin rămase întins, rememorând clipele trăite; atingerea mâinilor ei pe corpul lui, vocea șoptită, lacrimile \ toate dispăruseră acum, dar el nu le uitase. Fiind fiica fostului ambasador al Jorgiei, era prima pe lista suspecților. Dorința ei de a merge la graniță nu era poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
și Iași, respectiv Robert Gilmour Colquhoun și Samuel Gardner, deoarece Principatele dunărene suferiseră și ele, în mare măsură, de pe urma flagelului în cursul primăverii și verii anului 1831. Urmărind corespondența consulară britanică din Principate în această perioadă suntem în măsură să rememorăm unele date atât asupra istoricului holerei din 1831, cât mai ales asupra evoluției celei de a doua epidemii din 1848. Răspunzând la 2/14 ianuarie 1848 chestionarului trimis de Foreign Office la 15 noiembrie trecut (st.n.), consulul Colquhoun de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ar fi trecut prin cap să caute explicația în originea lui țărănească. În preocupările artistice, da, s-ar fi gândit, eventual, la asemenea legătură. Nicidecum, însă, la sănătatea fragilă. Nu știa nimic despre sănătatea lui fragilă, nu vedea relația. Deși, rememorându-și-l, toate păreau posibile, deveneau, cumva, verosimile. ...Nu mai vorbea ? Amuțise, în tot acest timp, picotea, ca și dânsa, obosise și el ? Nu îl mai auzise de mult, nici nu îi percepea, în vreun alt fel, prezența. Așteptase, în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
destinată muncii modeste metodice mutuale, minut cu minut, grad lângă grad așa se și întâmpla : se calcula, se scria, se desena, se corecta, se ștergea, se verifica, se confrunta, se consulta, se întreba, se copia, se recopia, se redacta, se rememora, captarea, gura de vărsare, drenajele, infiltrațiile, fundațiile, turnul, pompele, automatizarea, epurarea, săpăturile, betonul, armăturile, pompele, ventilele, circuitele, decantoarele, filtrele, dedurizarea, deferizarea, câmpurile de infiltrație, coordonarea, dispeceratul, accidentele, protecția, surpările, lunecările, infiltrația, etanșeizarea, controlul. În pofida arșiței, se muncea, concentrat sau fracționat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
orice inimă supraviețuiesc petece din zmeele copilăriei. Viața - un week - end între două eternități. Timpul are totuși tact. Ucide întâi dragostea, apoi surogatul de viață care a mai rămas. Trecutul ne amenință permanent cu exemple. În liniștea bisericilor, bătrânii își rememorează nebuniile tinereții. Timpul ne vămuiește mai întâi dorințele. Timpul nu părăginește decât cărțile cu malformații congenitale. Timpul este mai aspru cu arta decât a fost Ulise cu pețitorii Penelopei. Timpul se teme de piramide, iar destinul de Oedip. Prezentul este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
așterneau niște idei confuze vizând acea perioadă. - Nu, nu cred să-mi amintesc! Dar răspunsul lui incert spunea contrariul. Încet gândurile i se sedimentaseră. Conștient, tot mai mult îi reveni în minte lumina gri care-l înconjura atentă... acum își rememora acțiunile de unde o știa! Era asistenta care refuza să ia ceva de la pacienți! Prin asta a ieșit în evidență. A trebuit să rămână noaptea următoare în spital pentru analize. Feciorul îl lăsase instinctual în grija ei, vedea că este atentă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pancartă pe care scria: „Cine va face ca mine, ca mine va păți!”. Era un avertisment și o lecție de civism pentru întregul sat. Și era bine. Oamenii trăiau liniștiți și se puteau bucura în siguranță de roadele muncii lor. Rememorez cu plăcere fapte, oameni și întâmplări din satul copilăriei și cred, cu convingere, că satul de odinioară constituia un mediu educativ favorabil formării personalității morale a copiilor și tinerilor. Triste aduceri aminte În primii ani de viață când aria mea
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
aveam impresia c-o mai văzusem când era mică, la fântâna de acasă... *** Aici visul se întrerupea brusc, totul părând învăluit într-o culoare albastră, blândă, mângâietoare. Dimineața, înainte de-a se ridica din pat, cu ochii închiși, încercă să rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
în memoria lui afectivă, dacă vrea să creeze un personaj convingător, și să manifeste emoția pe care să o comunice partenerului său și publicului totodată. Arta sa rezidă în capacitatea de a retrăi afectele trecute sau de a și le rememora pe cele observate la alții, de a regăsi urmele mnezice pe care le-au depus în el. Această emoție este controlată căci este legată de afecte vechi, al căror caracter dureros s-a șters cu timpul. "O persoană care, în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]