6,737 matches
-
firma este solvabilă. 2. Rata solvabilității generale s-a diminuat pe parcursul perioadei analizate, firma fiind solvabilă. 3. Capacitatea de îndatorare a înregistrat valori normale (CD ≥ 0,5), permițând ca firma să apeleze la împrumuturi. Din analiză au rezultat următoarele: • rata rentabilității economice a înregistrat valori pozitive, oscilând între 11 - 12 %; • rata rentabilității veniturilor înregistrează o creștere continuă, demonstrând eficiența valorificării produselor oferite de firmă; • rata rentabilității resurselor consumate se situează la un nivel scăzut; • rata rentabilității financiare prezintă un trend ascendent
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
perioadei analizate, firma fiind solvabilă. 3. Capacitatea de îndatorare a înregistrat valori normale (CD ≥ 0,5), permițând ca firma să apeleze la împrumuturi. Din analiză au rezultat următoarele: • rata rentabilității economice a înregistrat valori pozitive, oscilând între 11 - 12 %; • rata rentabilității veniturilor înregistrează o creștere continuă, demonstrând eficiența valorificării produselor oferite de firmă; • rata rentabilității resurselor consumate se situează la un nivel scăzut; • rata rentabilității financiare prezintă un trend ascendent, determinată de sporirea rezultatului net. Putem concluziona că în perioada analizată
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
0,5), permițând ca firma să apeleze la împrumuturi. Din analiză au rezultat următoarele: • rata rentabilității economice a înregistrat valori pozitive, oscilând între 11 - 12 %; • rata rentabilității veniturilor înregistrează o creștere continuă, demonstrând eficiența valorificării produselor oferite de firmă; • rata rentabilității resurselor consumate se situează la un nivel scăzut; • rata rentabilității financiare prezintă un trend ascendent, determinată de sporirea rezultatului net. Putem concluziona că în perioada analizată 2005 - 2007, nivelul ratelor de rentabilitate calculate S.C. Alfa S.A. este nesatisfăcător. Analiza performanțelor
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
analiză au rezultat următoarele: • rata rentabilității economice a înregistrat valori pozitive, oscilând între 11 - 12 %; • rata rentabilității veniturilor înregistrează o creștere continuă, demonstrând eficiența valorificării produselor oferite de firmă; • rata rentabilității resurselor consumate se situează la un nivel scăzut; • rata rentabilității financiare prezintă un trend ascendent, determinată de sporirea rezultatului net. Putem concluziona că în perioada analizată 2005 - 2007, nivelul ratelor de rentabilitate calculate S.C. Alfa S.A. este nesatisfăcător. Analiza performanțelor pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C. Alfa
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
demonstrând eficiența valorificării produselor oferite de firmă; • rata rentabilității resurselor consumate se situează la un nivel scăzut; • rata rentabilității financiare prezintă un trend ascendent, determinată de sporirea rezultatului net. Putem concluziona că în perioada analizată 2005 - 2007, nivelul ratelor de rentabilitate calculate S.C. Alfa S.A. este nesatisfăcător. Analiza performanțelor pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C. Alfa S.A. este realizată prin măsurarea performanțelor unor indicatori, precum cifra de afaceri, producția exercițiului, marja comercială și valoarea adăugată. Cifra de afaceri
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
și dezvoltarea activității și recuperarea capitalurilor angajate) a crescut față de 2005 cu 57,2 % în 2006 și cu 127,90 % în 2007 Pe baza EBE-ului au fost determinați următorii indicatori: rata repartizării primare: EBE/valoarea adăugată x 100; rata rentabilității capitalului investit: EBE/capital propriu x 100 rata dobânzii = cheltuieli financiare/EBE x 100. Valorile obținute se regăsesc în tabelul următor. ♦ Analiza rezultatului curent Valențele teoretico-practice ale matricei lui Peste-Roire își pot dovedi utilitatea în analiza rezultatului curent (tabelul 3
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
Conform matricei elaborate de Peste Roire, firma se află în cazul 1, caz care corespunde unei activități rentabile ale unei firme, ceea ce-i permite redresarea rapidă a situației financiare și reducerea cheltuielilor financiare, concomitent cu îmbunătățirea rezultatului curent. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare la societatea luata in studiu S.C. Alfa S.A. este prezentată în tab. 3.12. Indicatorul de poziție se găsește in anul 2007 în zona: ”Risc mediu de exploatare” în apropierea limitei inferioare, aproape de zona: ”Risc mare de exploatare
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
in studiu S.C. Alfa S.A. este prezentată în tab. 3.12. Indicatorul de poziție se găsește in anul 2007 în zona: ”Risc mediu de exploatare” în apropierea limitei inferioare, aproape de zona: ”Risc mare de exploatare”.( tab.3.13) Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operațional este punctul; in care veniturile acoperă cheltuielile din exploatare. După acest prag activitatea de exploatare devine rentabilă. Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul firmeii cunoaște o evoluție constantă reflectând menținerea capacității de adaptare
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
apropierea limitei inferioare, aproape de zona: ”Risc mare de exploatare”.( tab.3.13) Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operațional este punctul; in care veniturile acoperă cheltuielile din exploatare. După acest prag activitatea de exploatare devine rentabilă. Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul firmeii cunoaște o evoluție constantă reflectând menținerea capacității de adaptare a rezultatului exploatării la condițiile specifice în care firma își desfășoară activitatea. Nivelul anului 2007 se încadrează în zona: ”Risc mediu de exploatare”. Coeficientul de elasticitate
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
Funcția scor a înregistrat valori superioare limitei minime (Z > 2,675), în 2005 și 2007, ceea ce conduce la concluzia că riscul de faliment este înlăturat, iar echilibrul financiar menținut. 3.2. Studiul de caz: Analiza performanței pe baza cheltuielilor, a rentabilității și a valorii adăugate la S.C. Beta S.A. Unul dintre instrumentele importante folosite pentru analizarea performanțelor unei firme este analiza cheltuielilor. Acest tip de analiză ajută la înțelegerea mecanismului de formare a rezultatelor firmei în funcție de volumul, structura și tendințele diferitelor
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
de bază. După cum era de așteptat, eforturile s-au materializat doar la nivelul activității de exploatare printr o eficientă utilizare a factorilor de producție, cu consecințe favorabile în direcția creșterii ratei de eficiență a cheltuielilor la acest nivel. I. Rata rentabilității economice caracterizează eficiența elementelor materiale angajate în activitatea firmei. Diminuarea s-a datorat influenței activelor totale și a profitului curent astfel. 1) Activul total 2) Profit curent Modificarea ratei rentabilității, în sensul diminuării ei, s-a datorat scăderii activului total
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
ratei de eficiență a cheltuielilor la acest nivel. I. Rata rentabilității economice caracterizează eficiența elementelor materiale angajate în activitatea firmei. Diminuarea s-a datorat influenței activelor totale și a profitului curent astfel. 1) Activul total 2) Profit curent Modificarea ratei rentabilității, în sensul diminuării ei, s-a datorat scăderii activului total cu 1 % și a profitului curent cu 2 %. Influența scăderii profitului curent a fost mai mare în reflectarea modificării ratei rentabilității economice decât influența activului total. II. Rata rentabilității financiare
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
astfel. 1) Activul total 2) Profit curent Modificarea ratei rentabilității, în sensul diminuării ei, s-a datorat scăderii activului total cu 1 % și a profitului curent cu 2 %. Influența scăderii profitului curent a fost mai mare în reflectarea modificării ratei rentabilității economice decât influența activului total. II. Rata rentabilității financiare 1. Influența capitalului propriu 2. Influența profitului net Modificarea ratei rentabilității financiare, în sensul diminuării ei s-a datorat scăderii capitalului propriu cu 1,4 % și a profitului net cu 3
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
ratei rentabilității, în sensul diminuării ei, s-a datorat scăderii activului total cu 1 % și a profitului curent cu 2 %. Influența scăderii profitului curent a fost mai mare în reflectarea modificării ratei rentabilității economice decât influența activului total. II. Rata rentabilității financiare 1. Influența capitalului propriu 2. Influența profitului net Modificarea ratei rentabilității financiare, în sensul diminuării ei s-a datorat scăderii capitalului propriu cu 1,4 % și a profitului net cu 3,6 %. Analiza valorii adăugate prezintă importanță în primul
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
cu 1 % și a profitului curent cu 2 %. Influența scăderii profitului curent a fost mai mare în reflectarea modificării ratei rentabilității economice decât influența activului total. II. Rata rentabilității financiare 1. Influența capitalului propriu 2. Influența profitului net Modificarea ratei rentabilității financiare, în sensul diminuării ei s-a datorat scăderii capitalului propriu cu 1,4 % și a profitului net cu 3,6 %. Analiza valorii adăugate prezintă importanță în primul rând întrucât furnizează informații cu privire la performanțele întreprinderii față de perioada precedentă, iar în
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comerciale, făcând, astfel, afaceri cu sine însuși, prin contracte guvernamentale, prin intermediul arieratelor și al subvenționării prețurilor etc. Rezultatul a constat în concentrarea pierderilor din economie în sectorul de stat și al câștigurilor în sectorul privat. La sfârșitul lui 1996, rata rentabilității economice era de -2,0% în sectorul de stat și de +31% în sectorul privat, iar rata rentabilității financiare era de -2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a constat în concentrarea pierderilor din economie în sectorul de stat și al câștigurilor în sectorul privat. La sfârșitul lui 1996, rata rentabilității economice era de -2,0% în sectorul de stat și de +31% în sectorul privat, iar rata rentabilității financiare era de -2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe piața liberă și concentrați în comerț, tehnocrații economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care creează comunități primitoare, construiește o societate incluzivă și oferă educație pentru toți; mai mult, ele asigură o educație eficientă pentru majoritatea copiilor și îmbunătățesc eficiența și chiar rentabilitatea întregului sistem de învățământ. Declarația adoptată de reprezentanții a 88 de guverne și 25 de organizații internaționale mai include și următoarele puncte: - „fiecare copil are dreptul fundamental la educație și fiecărui copil trebuie să i se ofere șansa de a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
direcți ai produselor întreprinderii (clienții) sau de cel al posesorilor de capital, cum se întâmplă în întreprinderea capitalistă clasică, ci de interesele „tehnostructurii”. Astfel, tendințele de extindere ale întreprinderii americane actuale nu se explică, în mare parte, prin rațiuni de rentabilitate, ci prin finalitatea nemărturisită de a se crea noi posibilități de promovare pentru cei din conducerea tehnic-administrativă. Sistemul politic nu poate fi înțeles doar ca un subsistem al colectivității, orientat spre organizarea și conducerea întregii vieți sociale, în spiritul intereselor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoria țăranimii, o etapă dominată de alte norme, valori. Ce impact a avut o societate În curs de industrializare asupra acestor structuri, care, În esență, se revendică de la alte sisteme valorice desincrone În raport cu cele de tip capitalist, bazate pe principiile rentabilității și profitului? Aceasta este și Întrebarea la care autorul, pe parcursul cărții Încearcă să răspundă. Chiar dacă modernizarea atrage după sine o serie de efecte care bulversează existența unei ponderi semnificative a populației, autorul face referire la apariția unor elemente de modernitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
media. Un astfel de efect paradoxal rezultă din poziția specifică pe care media o dețin în societate și în piața informațiilor și cunoașterii. Se știe și se demonstrează aproape cotidian că media sunt dirijate de puterea banilor și de principiile rentabilității. Publicitatea și audiența sunt principii și criterii impuse de piața financiară și instituite pentru a dicta structura și conținutul programelor. Ar fi însă prea puțin, într-adevăr simplificator, să analizăm media numai în funcție de efectele pieței banilor. Rentabilitatea lor depinde de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și de principiile rentabilității. Publicitatea și audiența sunt principii și criterii impuse de piața financiară și instituite pentru a dicta structura și conținutul programelor. Ar fi însă prea puțin, într-adevăr simplificator, să analizăm media numai în funcție de efectele pieței banilor. Rentabilitatea lor depinde de audiență, dar audiența depinde de măsura în care media răspund așteptărilor publicului, acest răsfățat care nu este interesat atât de noutate ca noutate, cât de încadrarea noutății în tiparele preconcepute, prefabricate și activate pentru a o integra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se va întâmpla” în momentul integrării și în perioada imediat următoare cu evoluția Zerindului: modificării ale „topografiei” pământului („trebuie să avem pământul împărțit pe cote, în funcție de ce cultivăm” (directorul școlii, 58 de ani), schimbarea manierei de a lucra pământul (creșterea rentabilității cultivării pământului prin obligativitatea de a utiliza anumite tehnologii), modificări substanțiale ale economiei rurale (vor crește prețurile, dar și nivelul de trai, va crește posibilitatea desfacerii produselor, dar produsele vor fi în mod necesar cotate după calitate - vor fi impuse
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
consumatorului de sport, ci și pentru atragerea sportivilor în sistem. Tendința acestora de migrare este în creștere. Promovarea sportului prin mass-media și gestionarea drepturilor de transmisie și retransmisie Interesul mass media pentru sport este determinat de propriile sale obiective de rentabilitate. Organizațiile sportive pot folosi în mod profitabil acest avantaj. Există o varietate de oportunități de promovare gratuită a activițăatilor sportive prin media scrisă sau electronică. Aceste oportunități pot fi valorificate prin intermediul relațiilor publice, componente ale mixului promoțional. Pentru evenimentele sportive
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]