2,431 matches
-
ca al doilea element. Răbdarea este importantă în educație deoarece pare a fi rezultatul unor opțiuni fundamentale: pentru unicitatea concretă a copilului în defavoarea abstractizării unificatoare reprezentată de elev, pentru un scenariu educațional necesarmente individualizat în defavoarea unui proces instructiv-educativ mecanizat și repetitiv, pentru entuziasm și spontaneitate în defavoarea unor strategii și metode concepute din perspectiva unor obiective prestabilite, pentru autoritate slabă (despre care vom vorbi ulterior) în defavoarea puterii etc. Practic, vulpea propune un proiect educațional de factură postmodernă, ca un răspuns exasperat (de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
preponderent în non-locuri și vor implica prezența non-lucrurilor, dar devine tot mai probabil să fie oferite în locuri și să implice prezența lucrurilor". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, pp. 114-115) Sinonimul pentru non-servicii este rutina, iar munca profesorului devine tot mai repetitivă; lecția reprezintă un proces de asamblare a unor elemente prefabricate: conținuturile, tehnologiile didactice, obiectivele, caracteristicile copiilor (uniformizate prin transformarea lor în "elevi", adică în persoane despre care se presupune că au venit la școală din dorința sau nevoia de a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mare de la mână, mai târziu, ajuns la școală, poate mânca fără să-i fie foame (compulsiv), poate fuma, se poate îmbăta sau își poate roade unghiile etc., orice pentru a umple vidul programat prin orar. Activitățile de acest tip sunt repetitive, registrul lor fiind fatalmente limitat, motiv pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli, cu riscul maxim de a deveni dependenți. Orarele școlilor organizează activitățile în mod repetitiv, generând învățarea ca activitate repetitivă, reacțiile elevilor intrând frecvent în registrul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a umple vidul programat prin orar. Activitățile de acest tip sunt repetitive, registrul lor fiind fatalmente limitat, motiv pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli, cu riscul maxim de a deveni dependenți. Orarele școlilor organizează activitățile în mod repetitiv, generând învățarea ca activitate repetitivă, reacțiile elevilor intrând frecvent în registrul substimulării; la școală nimeni nu devine "bulimic" pentru că nu are ce face, dimpotrivă, va desfășura strategii demne de o cauză mai bună pentru a lăsa impresia că este atent
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
orar. Activitățile de acest tip sunt repetitive, registrul lor fiind fatalmente limitat, motiv pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli, cu riscul maxim de a deveni dependenți. Orarele școlilor organizează activitățile în mod repetitiv, generând învățarea ca activitate repetitivă, reacțiile elevilor intrând frecvent în registrul substimulării; la școală nimeni nu devine "bulimic" pentru că nu are ce face, dimpotrivă, va desfășura strategii demne de o cauză mai bună pentru a lăsa impresia că este atent și interesat atunci când, de fapt
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nou interzisă. Atât Marx, cât și Engels, care îl cunoșteau bine pe autor, au fost șocați. În Ideologia germană (Die deutsche Ideologie, 1845-1846), aceștia i-au dedicat lui Stirner o critică de peste trei sute de pagini, considerându-l "confuz", "incongruent", "stângaci", "repetitiv", "greoi", "superficial", "ignorant", "penibil": o prolixitate care pare să derive mai puțin din abundența de cuvinte decât din carența de argumente împotriva acestui individualist atât de radical. Originar din Bayreuth, Stirner a studiat la Berlin, unde a asistat printre altele
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că o persoană adresează injurii unei alte persoane, ne putem aștepta ca aceasta să riposteze și să intre într-un conflict. Presupunerile și așteptările sociale se întemeiază pe existența normelor sociale, care reglementează viața socială și-i imprimă un caracter repetitiv (mașinile circulă, de exemplu, pe partea dreaptă a drumului în fiecare zi), care sunt întărite și apărate de către sancțiunile sociale. Normele sunt fapte sociale în termenii lui Émile Durkheim, caracterizându-se prin exterioritate, obiectivitate și putere de constrângere. Coerciția în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ignorăm pe cei mai slabi". Studenților, după ce au primit premiile, li s-a cerut să-și reia sarcinile. La finalul experimentului, s-a constatat că recompensele au influențat rezultatele diferit în funcție de caracteristicile sarcinilor. Dacă sarcinile au presupus o executare mecanică, repetitivă, cu cât au fost mai bine plătiți, cu atât performanțele lor au fost mai bune. În schimb, în cazul sarcinilor care au necesitat competențe cognitive minimale, situația a fost inversă: o recompensă mai mare a contribuit la o performanță mai
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
relație între tipul de activitate pe care o practică mamele și valorile pentru care optează în primul rînd. Profesiuni presupunînd studii superioare fac apel și recompensează în mai mare măsură autonomia decît cele necesitînd studii de nivel scăzut, de obicei repetitive și apelînd în mai mare măsură la acomodare și cooperare. TABELUL 8.3. Nivelul mediu al indicatorilor sintetici pentru obiectivele pe termen lung, formulate de mame în categoriile de studii ale acesteia Obiectivele pe termen lung [MAMA] AUTONOMIE ACOMODARE COOPERARE
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
către o cunoaștere proprie 131. Din punctul de vedere al lui Jean-Luc Nancy, procesul prin care se formează imaginea este unul reprezentațional, acesta nefiind în niciun caz înlocuirea originalului la nivel mental, întrucât "prefixul redin cuvântul reprezentare nu este unul repetitiv, ci ține de intensificarea sensului obiectului"132. Cu toate acestea, Nancy nu identifică imaginea cu reprezentarea, evidențiind că între acestea există o diferență de nuanță importantă, cea de-a doua fiind plasată la intersecția dintre imagine și idee, cu scopul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de aceasta, cercetările școlare demonstrând că ei au mari deficiențe de percepție în același timp însă, apar competențe compensatorii în afara școlii. * Dorințele copiilor sunt legate de natura muncii depuse de grupurile de adulți. Monotonia și relativa stabilitate a unei munci repetitive a adulților par să mărească dorința de mișcare mai rapidă și contactul copilului cu mai multe grupuri. * Interacțiunile între cadrele didactice și părinți se produc prin reconstrucția continuă a rolurilor care se negociază în experiența cotidiană și conduc la ameliorarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
-Schmidt, 1995, relației informaționale antrenorsportiv în performanțe de Hillerin, 1999). c) Legea repetiției. Învățarea umană este o activitate esențială bazată pe repetiție,pe reiterarea de acțiuni cu o anumită frecvență de care subiectul este conștient în practica sa. Modelul interactiv repetitiv are efecte asupra structurilor memoriei, mecanismelor și stilurilor gândirii logice, asupra forței nucleului frame ului constituit din reprezentările cadru. În ciuda varietății punctelor de vedere privind rolul repetiției în învățarea umană și școlară, nici o ipoteză nouă sau teorie a învățării n-
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
zona inteligenței artificiale, al teoriilor privind utilizabilitatea mediilor virtuale în învățare. Un exemplu concludent, modern și provocator îl reprezintă teoria liniilor de nivel K (inițiatorul este Kenneth Haase, de la MIT, SUA), conform căreia în învățarea de orice tip este activată repetitiv o parte specifică a memoriei, în special una dintre cele trei benzi nivel existente sau o combinație între acestea: banda de bază (nivel 1) bogată în structuri + detalii în descrieri, în strategii aplicate, cu specificitate experiențială cunoscută ; banda intermediară (nivel
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
una dintre cele trei benzi nivel existente sau o combinație între acestea: banda de bază (nivel 1) bogată în structuri + detalii în descrieri, în strategii aplicate, cu specificitate experiențială cunoscută ; banda intermediară (nivel 2) - în care liniile mnezice sunt activate repetitiv pentru a crea corespondențe între structură și funcții; banda de nivel înalt (nivel 3) în care apar, e drept mai rar și mai puțin repetitiv obiective noi, strategii comparative complexe, construcții inovative, competențe transversale (Minsky, 1998). d) Legea transferului. Învățarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
aplicate, cu specificitate experiențială cunoscută ; banda intermediară (nivel 2) - în care liniile mnezice sunt activate repetitiv pentru a crea corespondențe între structură și funcții; banda de nivel înalt (nivel 3) în care apar, e drept mai rar și mai puțin repetitiv obiective noi, strategii comparative complexe, construcții inovative, competențe transversale (Minsky, 1998). d) Legea transferului. Învățarea este o activitate esențial bazată pe transfer, pe acea capacitate a psihismului uman care permite ca o parte a ceea ce a fost învățat fie sa
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
activitate cu valoare pedagogică ce constă în însușirea, fixarea și reproducerea conștientă, progresivă și voluntară a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor. Învățarea este un proces de achiziție prin experiență, care conduce la formarea sau modificarea activității și conduitei sub influența condițiilor repetitive și variabile ale mediului. Subiectul cunoscător percepe lumea prin simțuri, obținând informații despre lucruri și fenomene; cunoștințele se achiziționează nu prin simpla „citire” a imaginilor despre lucruri și fenomene, ci prin prelucrarea mintală a informațiilor receptate. Învățarea școlară, in special
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sau nimic”: dacă este depășită valoarea prag efectul este maxim indiferent de creșterea intensității stimulului. Această lege acționează însă limitat, fiind condiționată de starea trofică a miocardului sumarea excitației constă în posibilitatea apariției unei contracții miocardice ca urmare a acțiunii repetitive, la intervale scurte de timp, a unor stimuli subliminali fenomenul scării: aplicarea unor stimuli egali ca intensitate, repetați la intervale mai mici de 10 secunde, duce la o amplificare a răspunsului contractil până când acesta se stabilește la un platou, datorită
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un cod artistic precis, imită o fantasmă deja romanțată" (Marthe Robert). Evident, nu e vorba de un scenariu al traumei, de un "complex", ci de posibilitatea de obiectivare a unor funcții psihice, de a proiecta realitatea în baza unor scheme repetitive și modelatoare. O fantasmă deja romanțată" adică o reprezentare a vieții care poartă în ea germeni structuranți, în care se găsesc prin anticipație relațiile, rolurile și schemele narative. Înainte de a scrie un roman al triunghiului amoros în care naivul Eminescu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cele ce urmează, trebuie precizat că soluția adoptată finalmente (contopirea a două romane într-unul singur) indică opțiunea definitivă a scriitorului pentru construcția epică ciclică, "în oglindă", fapt ce presupune recursul la niște scheme, personaje-tip și situații narative stereotipe, repetitive, adică la o poetică axată pe principiul serialității și al amplificării "pointiliste". Odată descoperit acest procedeu, toate romanele lovinesciene se vor dezvolta în forma unor construcții ciclic-repetitive de dimensiuni variabile, fie că e vorba de ciclul așa-zis "autobiografic", fie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Din perspectiva evoluției în timp a literaturii lovinesciene, momentul de grație îl reprezintă sfârșitul deceniului al treilea, când criticul își însușește, după cum am menționat, o metodă de lucru foarte productivă, configurând o poetică originală, de natură melodramatică, axată pe amplificarea repetitivă, "în serii" succesive de episoade, situații și personaje-tip, reductibile în ultim resort la clișeu. Descoperirea filonului romanesc coincide, așadar, cu aproprierea unui procedeu tehnic (serialitatea) furnizat de inspirația contopirii primelor două romane de tinerețe (Aripa morței, Lulù) într-unul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
până târziu, ca o puternică obsesie, imaginația scriitorului (volumul Crinul, din 1913, reia aceleași texte, fără modificări substanțiale). 130 Peter Brooks consideră că procedeul povestirii în ramă e specific melodramei (op. cit., p. 149). Așadar folosirea povestirii "în ramă" și structura repetitivă apropie, din nou, literatura lovinesciană de melodramă. 131 Episodul se regăsește în Aripa morței, și în Comedia dragostei, și în Viață dublă, și în Bizu. 132 După cum am mai precizat, Gabriela Omăt identifică în numele personajului anagrama lui Lovinescu: tânărul Leone
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nevăzutelor, în cosmicitate. Ca să se integreze în acest nou cuprins, printre „ai săi”, dalbul de pribeag poartă cu sine semne menite recunoașterii. Moartea privită „de sus”, cu ochi sufletești, este o renaștere ce trece prin proba recunoaștere. Pe lîngă secvențele repetitive (scalda, masa, practicile de exorcizare, darurile, colacii, bradul, făclia) și obligatorii în cuprinsul celor trei secvențe (nașterea, nunta, moartea, ca rituri de trecere), altele au caracter accidental, local. Ele fixează un semn (-punct) pe parcurs, cum ar fi „slobozirea casei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nunta, moartea, ca rituri de trecere), altele au caracter accidental, local. Ele fixează un semn (-punct) pe parcurs, cum ar fi „slobozirea casei”, după naștere, „cernutul” la nuntă sau „stîlpii” din cadrul complexului ritualic al înmormîntării. Greu de apreciat ponderea secvențelor repetitive în raport cu celelalte. Sigur este că trebuie parcursă, cu prilejul fiecărui moment de trecere, întreaga ritualistică îndătinată. Este deajuns să fie nesocotită o singură verigă, aparent neînsemnată, ca totul să fie dat peste cap. Cum „paza bună trece primejdia rea”, omul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în planul limbajului, al indisponibilității sufletești. Luarea „în „răspăr”, forma întoarsă, răsucită a unuia și aceluiași fapt de cultură, perpetuează și intensifică, în context nou, starea conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al nașterii. Ea se înscrie, practic, într-un moment
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
14). Vom încerca să rezumăm direcțiile generale ale definițiilor de mai sus și ale discuțiilor despre atitudini și opinii (capitolul precedent) în schema următoare. Săgețile, de sus în jos și invers, arată caracterul în spirală, mai mult sau mai puțin repetitiv, evolutiv sau dialectic al fenomenelor de reprezentare și ideea că acestea din urmă se nasc din situații de interacțiuni și din idei-sursă, așa cum le structurează în parte. În această prezentare, categoriile fundamentale ale gîndirii trimit la forme mai greu perceptibile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]