3,646 matches
-
social și profesional Ambițios, supraestimare, probabil complexe de inferioritate. Exaltare imaginativă. Conflicte afective (recente sau vechi). Dificultăți de adaptare. Ezitare sau teamă de a se fixa. Nivel reactiv disproporționat față de situația actuală, tulburări ale memoriei de semnificație. Atașat de trecut, represiunea sentimentelor, închidere în sine, reținere. Angoasă în fața vieții reale, reverie. Fragilitate, vulnerabilitate, dificultăți de relaționare. Eul intim Agățare de trecut, teamă de contacte, închidere în sine. Regresie, anxietate. Nevoie de apreciere, centrare pe sine. Căutare și proiectare spre viitor, imaginație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
stradă, lîngă o vespasiană care duhnește parfumuri acre de cea mai pură esență națională... Ieftin, domnilor!... Cumpărați ideal național!... poftiți, poftiți...” („Impresii de iarmaroc“). „Jurnalul săptămînii“ (realizat, probabil, de Ion Vinea) polemizează, pe același ton violent pînă la trivialitate, cu represiunea instituită în Capitală de trupele Gărzii Demnității Naționale. Toposurile tradiționaliste, denunțate drept mistificatoare, sînt flagelate într-un limbaj scatologic și sexualizant, în care „marca” pamfletară a lui N.D. Cocea și Tudor Arghezi indică o radicalizare a limbajului specifică epocilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ascensiunea Mișcării Legionare pe scena politică a României sfâșiată de rapturile teritoriale și politicile dezastruoase orchestrate de camarila din jurul fostului monarh. Era o confuzie totală Între termenul de «martir» de conotație religioasă și cel de erou. La un an de la represiunea carlistă, la 22 septembrie 1940, acești «martiri» erau comemorați prin depunerea urnelor cu cenușa lor (fuseseră incinerați de autorități) În morminte săpate la Mănăstirea Predeal, din județul Prahova. A fost o ocazie a mișcării de a și justifica lupta politică
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și discuta unele aspecte ale realității contradictorii din România comunistă: colegul meu Raphael Vago, care a fost - ca de obicei - primul cititor și primul critic al cărții, Marius xe "Oprea"Oprea, cu care am putut adânci unele aspecte legate de represiunea anilor 50 și care mi-a pus la dispoziție cu generozitate din documentația sa, Stelian xe "Tănase"Tănase, cu care am făcut repetate tururi de orizont În hățișurile istoriei comunismului românesc, și Michael Shafir, Ladislau Gyemant, Hildrun xe "Glass"Glass
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
lideri ai vieții comunitare evreiești din România”. xe "Goldman"Goldman folosește intenționat formula „lideri comunitari”, dat fiind că fusese informat că În proces au fost implicate și personalități nesioniste și mai ales pentru a sublinia că, În optica sa, rațiunile represiunii nu erau politice, ci etnice. La 12 mai 1954, directorul Departamentului Politic al C.M.E., A.L. xe "Easterman"Easterman, a adresat o circulară către cele mai importante comunități evreiești din lumea liberă, În care le cerea să acționeze În favoarea victimelor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În momentul discutării candidaturii României la statutul de membru al O.N.U. Trebuie spus că această campanie a fost foarte importantă, chiar dacă eliberarea sioniștilor s-a făcut abia În 1956, căci ea a adus În fața opiniei publice internaționale problematica represiunii sioniste În contextul general al Încălcărilor dreptului omului În estul Europei. Perioada de relativă relaxare (după 1955)tc "Perioada de relativă relaxare (după 1955)" Începând cu 1955, ceva se schimbă În atmosfera generală din România: o relativă relaxare a terorii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și un complex de măsuri atât de propagandă, cât și pe linie informativă antisionistă. Astfel, În hotărâre se prevede: „Se va intensifica demascarea și combaterea sionismului, a conținutului său reacționar, contrarevoluționar etc.”. Acoperirea propagandistică trebuia să faciliteze și să explice represiunea cerută de un alt punct al acestei hotărâri: „Vor fi luate măsuri de către organele de stat Împotriva organizațiilor sioniste, care Își desfășoară activitatea ilegal”5. Arestarea unor lideri sioniști are loc și În unele orașe din provincie 6. Hotărârile privind
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
al guvernului, și ministrul de Interne, Al. xe "Drăghici"Drăghici, le-au descris „gravitatea” faptelor tinerilor. Cu această ocazie, Alexandru xe "Drăghici"Drăghici va arăta că sionismul este la fel de grav ca legionarismul, căci „este fascism de diferite nuanțe”1. Brutala represiune a mișcării sioniste este unul dintre aspectele perioadei de vârf a terorii În România comunistă. În aceeași perioadă, s-au desfășurat atât procesul grupului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, cât și alte Înscenări judiciare Împotriva unor personalități românești. xe "Stalin"Stalinismul a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
reprezentat un avertisment decisiv pentru toate țările socialiste: Uniunea Sovietică nereformată nu va permite schimbări cât de cât semnificative în sistemul socialist, pornind de la „periferia” acestuia; iar Occidentul va respecta statu-quo-ul internațional. Deși Partidul Comunist Român nu a participat la represiunea experimentului cehoslovac, protestând chiar împotriva acesteia, tacit a profitat de amenințarea sovietică pentru a inhiba încercările de reformă din interior. Al doilea eveniment, petrecut tot în 1968, a trecut relativ neremarcat în euforia promovării independenței față de Moscova și a solidarizării
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
toate judecățile aveau o coloratură morală puternică. Câteva evenimente foarte importante au creat un fond negativ, amplificat de procesele ulterioare. • Cine a tras în noi? Revoluția română a fost singura prăbușire sângeroasă a regimului comunist. Colectivitatea se aștepta la o represiune mult mai dură. Sutele de morți și răniți nu au reprezentat o surpriză, fiind priviți ca un preț eroic și tragic al doborârii regimului comunist. Securitatea, miliția, dar și armata, dincolo de regulamentele lor, era de așteptat să participe la represiune
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
represiune mult mai dură. Sutele de morți și răniți nu au reprezentat o surpriză, fiind priviți ca un preț eroic și tragic al doborârii regimului comunist. Securitatea, miliția, dar și armata, dincolo de regulamentele lor, era de așteptat să participe la represiune din cauza ordinelor politice primite. Mulți dintre cei care au tras în populație erau percepuți de către colectivitate a fi și ei victime ale regimului ceaușist, forțați să participe la represiune. Dincolo de o asemenea „înțelegere” umană, se simțea, în primul rând, nevoia
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și armata, dincolo de regulamentele lor, era de așteptat să participe la represiune din cauza ordinelor politice primite. Mulți dintre cei care au tras în populație erau percepuți de către colectivitate a fi și ei victime ale regimului ceaușist, forțați să participe la represiune. Dincolo de o asemenea „înțelegere” umană, se simțea, în primul rând, nevoia stabilirii unor responsabilități instituționale pentru represiune; în al doilea rând, a unor responsabilități individuale: cei care au dat ordine, la diferite niveluri, ce persoane s-au dovedit a fi
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dintre cei care au tras în populație erau percepuți de către colectivitate a fi și ei victime ale regimului ceaușist, forțați să participe la represiune. Dincolo de o asemenea „înțelegere” umană, se simțea, în primul rând, nevoia stabilirii unor responsabilități instituționale pentru represiune; în al doilea rând, a unor responsabilități individuale: cei care au dat ordine, la diferite niveluri, ce persoane s-au dovedit a fi avut inițiative ce depășeau ordinele primite. Colectivitatea nu se aștepta la pedepse spectaculoase, ci mai degrabă la
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Chiar și pe cei care simpatizau inițial cu sistemul, criza economică și politică a acestuia i-a împins pe poziții adverse. Caracteristic atitudinii politice a imensei majorități a populației era pasivismul. Tentativele de organizare și acțiune politică erau paralizate de represiunea dură, dar și de lipsa perspectivelor internaționale de schimbare. Evoluția societății românești era determinată mai puțin de factori interni și mai degrabă de configurația internațională: rețeaua comunistă internațională în centrul căreia se plasa Uniunea Sovietică și relația dintre ea și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
grupările politice anticomuniste. Singurii care în ultima perioadă a comunismului au devenit activi politic în mod distinct au fost persoane izolate sau grupuri foarte reduse: disidenții. În România, acest segment a fost extrem de mic și, în consecință, puțin semnificativ. Combinația represiune/toleranță a conferit forțelor anticomuniste un caracter fragmentar și mai degrabă marginalizat. Dacă orice încercare de organizare era brutal reprimată, prezentând riscul punerii în pericol a sistemului comunist, protestele izolate tindeau a fi relativ tolerate. Grupările formate din membrii fostelor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
într-o fază de epuizare. „Revoluționarii” ca un grup socialtc "„Revoluționarii” ca un grup social" Factorul motor și foarte vizibil al Revoluției l-a constituit mulțimea neorganizată care a ocupat strada, punând regimul comunist în imposibilitatea de a supraviețui prin represiune. Evenimentul nu a fost produs de vreun grup organizat, ci de o masă eterogenă de oameni, mulți dintre ei tineri și chiar copii, animați de un sentiment colectiv de refuz de a mai accepta regimul comunist. Putem presupune că „oricum
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
singur printr-o auotodizolvare naturală, Securitatea a fost de la început preluată de către armată, pusă sub un control sever, reformată structural și curățată masiv de vechile cadre. Discuții asupra responsabilității morale a Securității pentru menținerea regimului ceaușist și mai ales pentru represiunea sângeroasă din 1989 au apărut încă de la început. Ele au fost însă distorsionate de transformarea lor în instrument al luptelor politice. În mod cu totul ciudat, responsabilitatea morală a fost transferată de la instituție la membrii individuali ai acesteia. Adoptarea legii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a foștilor securiști asupra procesului de tranziție, mai mulți factori trebuie luați în considerare. În primul rând, unul istoric: în evoluția regimului comunist s-au produs schimbări în stilul Securității. În anii ’50 Securitatea a fost instrumentul principal al unei represiuni de o cruzime greu de imaginat. Consolidarea sistemului comunist, mai ales pe plan internațional, a dus la o schimbare a metodelor Securității. Prin atitudinea de independență față de URSS a României, complementar cu conștiința imposibilității schimbării sistemului socialist, comunismul a început
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
s-a conturat un complex emoțional pervers: satisfacția compensatorie a eșecului care anesteziază frustrarea inacțiunii. În perioada tranziției, matricea generatoare a experienței colective s-a modificat structural. Neputința produsă de un factor clar - regimul comunist, cu instrumentele sale puternice de represiune, susținut de sistemul internațional - a fost înlocuită de o configurație confuză de forțe greu de identificat și imposibil de luptat împotriva lor. A fost indusă o nouă pasivitate, generată de factori confuzi împotriva cărora nu se poate lupta. Această pasivitate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
făceau din el un simplu executant al deciziilor colective. Și e unul dintre privilegiile exorbitante ale acestor oameni, acela de-a avea puterea de a domina și puterea de a opri puterea, de a fi ei înșiși singurul recurs împotriva represiunii pe care tot ei o exercită, în așa fel încît autoritatea lor să fie limitată doar de propria lor voință. Acești lideri prestigioși sau charismatici păstrează intacte zonele din afara democrației. Reafirmă egalitatea maselor prin plebiscit regulat. Convocate și interogate, ele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din indivizi nonconformiști și cît se poate de conștienți de individualitatea lor, reacționează exact ca și celelalte. Autorul Educației sentimentale gîndește la fel de vreme ce, la distanță de doar cîteva pagini, vorbește despre "poporul sublim", apoi despre "demența universală" și descrie represiunea în următorii termeni: "Era o spaimă atotcuprinzătoare... egalitatea (ca și cum ar fi voit să-și pedepsească apărătorii și să-și minimalizeze dușmanii) se manifesta triumfătoare, o egalitate de animale sălbatice, cu un același nivel de sîngeroasă mîrșăvie, căci fanatismul intereselor echilibrează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
gîndea să le facă, să se oprească ori să meargă, să distrugă ori să se lupte. Mai trebuie să adăugăm că liderul acționează singur, cu mîinile goale, fără nici un ajutor vizibil din exterior. Nu se sprijină pe nici o forță de represiune fizică, nici a sa, nici a vreunui aliat. Și avem pilda lui de Gaulle în fața rebeliunii soldaților rătăciți din Algeria. Le Bon însuși nu își ascunde atracția pentru Robespierre, omul care, prin farmecul, pasiunea și energia sa și în ciuda jalnicelor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mișcărilor revoluționare: masele văd în ele ocazia de a omorî prințul, după ce mai întîi i-au ars efigia, simbol și depozitar al dominației. Sau iau cu asalt băncile, temple ale banului, comisariatele de poliție, spații simbolice ale celei mai înalte represiuni și așa mai departe. Porțile închisorilor sînt dărîmate, la fel cum în țăndări au zburat și cele ale Bastiliei, simbol al arbitrarului regal care închidea pe viață pe cine dorea în baza unui simplu ordin scris ce-i purta sigiliul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
poartă deasupra capului, în echilibru, o lume care riscă oricînd să se răstoarne. Așadar, vedem că pentru psihologia mulțimilor docilitatea maselor este un fapt firesc. Dar din ce cauză? Întrebarea comportă două răspunsuri care rezumă, pe de o parte, termenii represiunii, iar pe de cealaltă parte, pe aceia ai admirației. Dacă îl adoptăm pe cel dintîi, invocăm cauzele exterioare: forța nudă a aparatelor polițienești, a partidelor, a administrațiilor, sau cea a bogăției și a banului, care corupe și aduce cu sine
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în al său studiu despre partidele politice, a putut scrie că "Masele fac dovada unei trebuințe profunde de a se închina în fața marilor idealități, dar și în fața indivizilor care, cel puțin în ochii lor, le reprezintă"276. Cele două soluții represiunea și admirația sînt soluții diametral opuse. În primul caz conducătorul este ascultat întrucît comandă, în cel de-al doilea, comandă întrucît e ascultat. Majoritatea științelor sociale se raliază la prima explicație. Ele fac din represiune o violență ce își are
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]