8,343 matches
-
dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială 37. La fel ca în trecut, ducatul Bucovinei alcătuia un singur district electoral pentru alegerea deputaților din colegiul marii proprietăți. Scrutinul electoral urma să se desfășoare tot în orașul capitală Cernăuți 38. La alegerea pe baza cadastrului național a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a I-a, a II-a, a V-a și a VI-a alegeau fiecare câte un reprezentant în comitet, iar curia a III-a și a IV-a câte doi. Căpitanul țării, în calitate de președinte al acestui organ permanent al reprezentanței provinciale, numea doi locțiitori, unul din curia a treia română și unul din curia a patra ucraineană, ce urmau să conducă alternativ ședințele Comitetului Țării, în caz de absență a căpitanului 46. La împărțirea agendelor parlamentare, referatele asupra comunelor, școlilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Nord, inclusiv deasupra Casei Albe, a Departamentului de Stat, a Pentagonului și al majorității clădirilor guvernamentale. Din aceste clădiri se pot intercepta numeroase apeluri telefonice la distanță, ca și din alte clădiri oficiale ale Rusiei din Statele Unite (consulate și reprezentanțe comerciale din New York, Washington și San Francisco; misiunea ONU din New York; facilitățile rezidențiale și de recreere din New York City, Long Island și de pe coasta estică din Maryland). Pe lângă faptul că oficialii guvernamentali folosesc telefoane nesigure, posibile ținte ale culegerii de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
raza căruia își are domiciliul sau reședința adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Consiliul Local al Sectorului 1, municipiul București. Cetățenia adoptatului este supusă legii cetățeniei române. Articolul 11 Comitetul Român pentru Adopții, cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice și consulare române și pe alte căi admise de normele internaționale va depune diligentele necesare pe langă autoritățile sau organizațiile statului al carui cetățean a adoptat un copil român, pentru că acesta să beneficieze de garanțiile și normele echivalente acelora
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106794_a_108123]
-
raza căruia își are domiciliul sau reședința adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Consiliul Local al Sectorului 1, municipiul București. Cetățenia adoptatului este supusă legii cetățeniei române. Articolul 11 Comitetul Român pentru Adopții, cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice și consulare române și pe alte căi admise de normele internaționale va depune diligentele necesare pe langă autoritățile sau organizațiile statului al carui cetățean a adoptat un copil român, pentru că acesta să beneficieze de garanțiile și normele echivalente acelora
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106797_a_108126]
-
raza căruia își are domiciliul sau reședința adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Consiliul Local al Sectorului 1, municipiul București. Cetățenia adoptatului este supusă legii cetățeniei române. Articolul 11 Comitetul Român pentru Adopții, cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice și consulare române și pe alte căi admise de normele internaționale va depune diligentele necesare pe langă autoritățile sau organizațiile statului al carui cetățean a adoptat un copil român, pentru că acesta să beneficieze de garanțiile și normele echivalente acelora
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106796_a_108125]
-
în domeniul asistenței sociale din Occident. Începând chiar din 1991, un rol cu totul deosebit pe toată perioada tranziției în formularea politicilor de suport pentru copil și familie, precum și în impulsionarea unor servicii specializate pentru asistența copilului l-a jucat Reprezentanța UNICEF în România. Aceste colaborări internaționale au avut ca obiective dezvoltarea programelor educaționale și a standardelor de calitate pentru profesie, precum și schimburi de studenți și profesori. În procesul de dezvoltare a învățământului superior în asistența socială, secția de asistență socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îl reprezintă sprijinul acordat de facultățile românești universităților din Republica Moldova în deschiderea secțiilor de sociologie și asistență socială. Aici au fost direct implicate secțiile de asistență socială de la Universitatea din București și cea din Iași. Cu sprijinul direct al UNICEF - Reprezentanța străină la București și Chișinău, s-a oferit guvernului din Moldova o strategie de dezvoltare a sistemului de asistență socială, s-a pledat pentru introducerea profesiei de asistent social în Republica Moldova, s-au dezvoltat cursuri de vară pentru personalul implicat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
academic a oferit atât resursele intelectuale, cât și specialiștii necesari pentru schimbările structurale ale cadrului instituțional-administrativ și ale celui legislativ, cerute de reforma serviciilor specializate de asistență socială pentru copil. Este de menționat, în acest context, raportul realizat cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România - Pentru o societate centrată pe copil -, apărut în iulie 1997. Acest raport științific a fost elaborat pe baza unei ample cercetări, desfășurată pe o durată de aproape doi ani, la inițiativa Delegației Comisiei Europene, Consiliului Europei, a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În sursele vremii, diplomatice sau de altă natură. Tendința Regelui Carol I după acest moment zero, oarecum nerealistă, a fost aceea de a „Îngheța” componența grupului de decizie și chiar de a restrânge a cercul inițiaților. Desigur, nu doar membrii Reprezentanței Naționale au fost excluși din procesul de elaborare și gestionare a politicii externe, ci și majoritatea membrilor Cabinetului <ref id="3">3 Cf. Rudolf Dinu, King Charles I and Decision Making Process in the Romanian Foreign Policy before the First
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Diplomazia e società, 1879-1914, ed. a II-a, București, 2009, p. 185 și urm. </ref>. Datorită „elasticității”, mai precis confuziei prevederilor constituționale În domeniu, funcția Parlamentului de coasociat la dirijarea politicii externe s-a atrofiat considerabil, În special după 1880. Reprezentanța națională a continuat, evident, să exercite un anumit drept de informare și control În acest sector prin intermediul votului anumitor legi, Între altele bugetul MAS, examinarea Cărților Verzi, interpelarea și audierea ministrului Afacerilor Străine etc. Cu toate acestea, elaborarea liniilor directoare
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
România așadar (și nu numai) decizia a fost una politică, În toate momentele cheie, În octombrie 1883, În iulie 1913, În august 1914, și din nou În august 1916, și a revenit unui grup restrâns de factori. N-a aparținut Reprezentanței Naționale, chemată, e adevărat, să sancționeze hotărârile guvernului, respectiv pe acelea ale Consiliului de Coroană (În august 1914/1916); la fel cum n-a aparținut „străzii”, opiniei publice. „Strada” a nuanțat desigur politica românească prebelică și decizia, dar strada era
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ruse de la București. Pentru sincronizarea acțiunilor, considera că era nevoie de unele discuții personale cu Giers. Haruzin și-a exprimat intenția de a sosi imediat la București. La rândul său, Giers Împărtășea „Întru totul opinia guvernatorului asupra oportunității sincronizării eforturilor reprezentanței noastre diplomatice În România și a autorității superioare administrative din Basarabia Într-o chestiune atât de importantă” <ref id="34"> 34 Ibidem, f. 29. </ref>. Nu dispunem de mărturii documentare despre vizita lui A. Haruzin la București, dar putem presupune
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și În organele judiciare. „Partidul Național Liberal - se arăta În program - aspiră ca forma de guvernare să fie o monarhie constituțională, când reprezentanții poporului ar căpăta o influență activă și folositoare asupra mersului afacerilor statului. Prin monarhie constituțională Înțelegem o reprezentanță constituțională cu alegeri constituționale. Făcute după toate normele moderne; alegeri libere cu liste electorale bine și drept Înjghebate, așa cum se urmează În toate statele civilizate. Mai Înțelegem respectarea legilor, cinstea și dreptatea [...] și responsabilitatea celor puși să aplice legile [...], reprezentanța
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
reprezentanță constituțională cu alegeri constituționale. Făcute după toate normele moderne; alegeri libere cu liste electorale bine și drept Înjghebate, așa cum se urmează În toate statele civilizate. Mai Înțelegem respectarea legilor, cinstea și dreptatea [...] și responsabilitatea celor puși să aplice legile [...], reprezentanța poporului.” Acest organ reprezentativ, „Duma, cum o numim noi”, urma să fie alcătuit „din reprezentanții tuturor păturilor sociale [...], fiecărui neam să i se respecte susceptibilitățile, dezvoltarea și drepturile sale naționale [...] Sentimentele de iubire față de dinastie, de credința țarului nu se
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Dacă a depus jurământul față de R.P.R.: da 18. Starea socială, averea personală: 1 ha pământ, soția: 1/2 ha pământ 19. Dacă a posedat sau posedă o firmă proprie sau în asociație și care anume: - 20. A avut sau are reprezentanța vreunei firme străine, care anume: - 21. A fost sau este acționar la vreo societate, care anume: - 22. Când a fost concentrat: 1940 23. Dacă a fost pe front, a participat la lupte, unde, când, în cadrul cărei unități, gradul, în ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Zlate, M. (1994), Introducere în psihologie, Casa de editură și presă „Șansa” S.R.L., București. Zörgö, B. (1976), „Examinările psihologice”, în Îndrumător psihodiagnostic, vol. II, Universitatea „Babeș‑Bolyai”, Cluj‑Napoca. *** (1995), Cerințe speciale în clasă. Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor, Reprezentanța UNICEF în România. *** (2001), Clasificarea internațională a funcționării dizabilității și sănătății (CIF), OMS Geneva, Editura MarLink, București. *** (1988), Consultation on Special Education, UNESCO, Paris. *** (1994), Declarația de la Salamanca și direcțiile de acțiune în domeniul educației speciale. Conferința mondială asupra educației
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
CIF), OMS Geneva, Editura MarLink, București. *** (1988), Consultation on Special Education, UNESCO, Paris. *** (1994), Declarația de la Salamanca și direcțiile de acțiune în domeniul educației speciale. Conferința mondială asupra educației speciale: acces și calitate, Salamanca, Spania (editată în limba română de Reprezentanța Specială UNICEF în România, 1995). *** (2003), Ghidul metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilități și încadrarea într‑un grad de handicap, Monitorul Oficial, partea I, nr. 538 bis din 25 iulie 2003. *** (2000), Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
regăsește într-un eseu din Ipocrizia disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate fi ușor confundată cu sediul unei reprezentanțe comerciale, efectuează un exercițiu demonstrativ: sinuciderea nu este decât „soluția comodă” de scăpare, la care apelează toți cei care nu-și asumă povara cunoașterii de sine, este, în egală măsură, un act de vanitate și de frivolitate. Într-un dozaj
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
a păsărilor și pe apicultură par să se descurce mai bine. Produsele zootehnice și apicole sunt mai căutate și mai ușor valorificate deși, și acestea sunt - în opinia sătenilor - subapreciate. În timp ce cele trei puncte de colectare a laptelui din Trifești, reprezentanțe ale unor firme din Iași și Vaslui, achiziționau la acea vreme litrul de lapte cu 4-5.000 de lei vechi la piață în oraș se putea obține aproximativ de patru ori mai mult. De asemenea, în cazul cărnii obținute de la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
interesați să cunoască în ce fel măsurile adoptate pe linia sprijinului acordat acestei categorii de tineri s-au făcut simțite pe planul rezultatelor integrării sociale a acestora. Realizarea studiului-pilot nu ar fi fost posibilă fără susținerea financiară și morală a Reprezentanței UNICEF în România, care promovează de mai mulți ani un program în sprijinul formării deprinderilor de viață independentă la adolescenții și tinerii din centrele de plasament. Acest program, ca și studiul realizat de colectivul de autori ai prezentului articol se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a restructurat odată cu venirea la putere a comuniștilor, de modalitățile prin care și-a recrutat personalul, de competențele pe care le-a avut În perioada respectivă. Ne interesează, de asemenea, cine sunt noile elite recrutate pentru a ocupa posturile din reprezentanțele diplomatice românești În străinătate, criteriile de selecție și pregătirea lor pentru funcțiile respective. Din acest punct de vedere, contribuția de față poate oferi câteva puncte de sprijin pentru Înțelegerea politicii externe românești - sau a absenței unei politici externe românești - În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și unde dușmanii regimului au fost din nou promovați În funcțiuni importante”. Măsuri mai concrete Încep să fie luate din 1950, acestea fiind catalizate și de debutul Războiului Rece. Secretariatul CC al PMR constată, la 26 iulie 1950, „necesitatea Încadrării reprezentanțelor diplomatice și comerciale ale RPR În străinătate, Îndeosebi În țările imperialiste, cu elemente muncitorești și devotate clasei muncitoare, care să facă față sarcinilor puse de ascuțirea luptei Între cele două lagăre”. În acest scop, Secretariatul decide ca, de acum Înainte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Externe nu puteau fi decise decât prin intermediul Secției. Mai mult, aceasta dobândise și atribuția de a controla activitatea secțiilor de cadre din Ministerul Afacerilor Externe și Comerțul Exterior . Între timp, Partidul se ocupase și de „introducerea vieții de partid” În reprezentanțele diplomatice străine, pentru a se asigura că cei aflați la posturi În străinătate sunt ținuți la curent În mod regulat cu activitatea politică din țară și că nu există devieri de la moralitatea sănătoasă necesară cadrelor ce lucrează În exterior (vezi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
al politicii externe, care face obiectul a mult prea puține documente. Arhivele partidului ne arată imaginea unui minister neputincios, legat de mâini și de picioare În ceea ce privește cele mai elementare decizii, cum sunt recrutările pentru posturile de femei de serviciu În reprezentanțele diplomatice. Nu putem vorbi așadar de concurență sau de colaborare Între instituțiile Statului și organele Partidului. Este vorba, mai degrabă, despre suprapunere sau despre o parazitare a Statului de către Partid, iar această parazitare se manifestă atât la nivelul personalului, cât
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]