1,877 matches
-
venituri ale oamenilor. Ricorso - ul italianului preiluminist G. Vico rămâne o reprezentare euristică. La întrebarea de ce schimbarea s-a făcut în celelalte țări prin "carnavaluri", răspunsurile sunt multiple. Poate pentru că glumele satirice ale demonstranților din acele țări nu puteau fi reprimate nici prin constituții, nici prin minima mândrie pe care o mai aveau autoritățile de a nu răspunde cu violență la critica socială și contracultura demonstranților. Pe aceste considerente, se pare, puținii dizidenți slab organizați au adoptat prin imitație și la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rock, manelele sud-estice), de melodii barbare, care conduc sufletul spre anarhie, iar corpul spre entropie. Dintre aspectele negative ale rock-ului, faptul că exercită atracția barbară față de dorința sexuală, nicidecum dragostea, erosul; cultivă gustul pentru starea orgiastică, care, fiindcă este reprimată de părinți, produce ura adolescenților față de ei, față de orice prejudecăți și autoritate în general; generează conflicte în numele așa-zisei conștiințe eliberate evocată de Tocqueville ca notă a "viitoarei arte democratice"; (12, p. 84) este semn al "capitalismului perfect", care a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care să facă față posibilei invazii a țării de către armatele "frățești". Era al doilea gest ostil "marelui frate" din Răsărit din partea României. A treia criză estică a început în anul 1970 cu răscoale și demonstrații ale docherilor polonezi de la Marea Baltică reprimate de milițieni și alți slujbași ai domeniului. Ele au fost reluate în 1980 la Gdánsk, unde a apărut ca lider al sindicatului Solidaritatea electricianul Lech Wałesa. A urmat lovitura de stat militară a generalului Jaruzelski din 1981, care viza "normalizarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temperamental, zgomotos, agasant și altele de acest gen. În domeniul necunoscut sunt caracteristicile pe care nici unul dintre noi nu le cunoaște spre exemplu, o istorie a violenței la care am fi putut fi supuși în copilărie dar pe care am reprimat-o cu un asemenea succes că nu o mai avem în memorie, cu toate că ea poate adăuga o anumită "culoare" relațiilor cu ceilalți oameni. O serie de psihologi sugerează că un anumit grad de dezvăluire a sinelui în fața celorlalți este benefic
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Persida fugea, cuprins de frică sau se ascundea, denotă o evidentă labilitate emoțională. Insecuritatea, impresionabilitatea, regresia afectiv-comportamentală sunt semne ale unei boli cu evoluție ireversibilă din clasa psihozelor. Bandi trăiește din mila oamenilor, adăpostindu-se azi aici, mâine dincolo. Nevoia reprimată de suport social, izolarea, contactul psihic deficitar dezvoltă un blocaj existențial imposibil de rezolvat. Concetățenii percep toate acestea ca simptome ale unei boli fără vindecare și decid să-l țină departe de ei. Ne amintim că Slavici oferise cititorului prin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
colectivă. Oricum ar fi, prin tot ceea ce este neschimbat, insistent, repetat, acest elogiu al unității are, bineînțeles, valoare exorcizantă. Este asigurată pentru totdeauna victoria forțelor centrifuge [sic! n. trad.] asupra celor opuse, care produc explozii sau divergențe; este prevenit și reprimat pericolul continuu al rupturii, al sfîșierii. Contrar celor sugerate de o parte a istoriografiei contemporane, în cazul de față pericolul nu pare a fi creat de dorința de resuscitare a separatismelor regionale. Cvasiindiferența arătată în această privință de autorii noștri
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
obiectivitate normativ, prin care se impun omului din afar ca niște ordine pe care trebuie s le asculte. Aceste valori nu numai c devin indiferente la influențele cadrului natural, dar au foarte adesea funcțiunea de a le bloca sau chiar reprima: Creeate pentru a supraviețui omului, instituțiile, tradițiile și valorile sociale îl ajut s se dezrobeasc de despotismul impulsiunii violente a pornirilor subiective. În felul acesta, zice Ralea, cultura umanitții se orienteaz din ce în ce mai accentuat ctre o anumit artificializare a existenței, suprapunând
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
școala reprezintă un mediu artificial de tipul "mamei sufocante": "Biologul și gânditorul E.O. Wilson a fost întrebat odată care este cel mai mare impediment în dezvoltarea copiilor; răspunsul lui a fost: mama sufocantă. Argumentul lui este că aceste mame reprimă biofilia naturală a copiilor, dragostea lor pentru ființele vii. Problema este însă mai generală: mama sufocantă încearcă să elimine procesul bazat pe încercări și greșeli, antifragilitatea din viața copiilor, îi îndepărtează de ecologic și îi transformă în niște tocilari care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
profesori, regula era cam ăștia de științe sociale, istorie, filozofie, psihologie, socialism științific, plus pedagogii, maiștrii. Ăștia toți erau în rețea." Lucrurile acestea se cam bănuiau în epocă dar, când intram într-o clasă a unui liceu, căutam să-mi reprim aceste gânduri, considerând că, dacă aș sta să-mi suspectez propriii elevi, mi-ar fi afectată activitatea la acea clasă. Mă temeam aproape mereu că aceste suspiciuni îmi vor afecta munca de la catedră. Pentru unul sau doi, ar fi însemnat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
e asociată cu Antena 1 Antena 3, care au un patron la fel de controversat ca și SOV! Ce mă interesează? Un sigur lucru să-mi fac singur politica editorială, pentru că știu să o fac și echilibrată, și civilizată, fără să-mi reprim propriile mele opinii. Același lucru îl apreciez și la Radio Iași, radioul public local am stabilit de la bun început condițiile editoriale și le respectăm, ambele părți. Cred că e ok așa nici n-aș putea face emisiuni bune dacă aș
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ori de câte ori ar fi râs în cor sau la masă, tot de atâtea ori trebuia să se pedepsească cu „disciplina”. S-a întâmplat că acel frate a primit „disciplina” de unsprezece ori, într-o singură zi, dar fără să-și poată reprima râsul. Într-o noapte, a avut, însă, o viziune: întreaga comunitate se afla în cor, ca de obicei, iar frații erau tentați să râdă, la fel ca altă dată, când iată crucifixul, care era agățat pe ușa corului, s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a făcut ascultător până la moarte, și încă la moartea pe cruce» (Fil 2,7-8). Fratele Leon a scris: «Sfântul Francisc îndemna mereu prin cuvânt și faptă și-i purta pe frații săi spre iubirea celei mai mari sărăcii și reprima tot ce-i îndepărta de respectarea sa curată. Fraților le spunea adesea aceste cuvinte: „Fraților mei, eu nu am fost niciodată hoț, vreau să spun de pomeni, care sunt moștenirea săracilor; am acceptat întotdeauna mai puțin decât ceea ce mi se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost generoasă: ba zăbovește pe câmpul lui Marte, ba la umbră sub un portic, ba în For, unde-și petrece câteva clipe, ba în Umbria, ba în al său Albano. Poate acolo Severus își dorește ca Augustus să-și reprime ura sa îndreptățită și ca propria sa vilă (a lui Cornelius) să devină loc de azil pentru poet... Dar Ovidiu își înfrânează fantezia: ar vrea să i se dea un loc mai puțin îndepărtat și mai puțin expus războiului; astfel
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Augustus, observăm că marea generozitate față de veterani se oprește pentru a se diminua în ultima decadă înaintea lui Hristos". Sub presiunea accentuării crizei economice, Augustus se vede constrâns să renunțe la impulsul său natural spre generozitate și să-și reprime larghețea atât față de veterani, cât și față de prieteni. Ceea ce putea fi considerată o simplă glumă, în cel mai rău caz, de prost gust din partea lui Paulus Fabius Maximus, apare, în lumina istoriei economice a domniei augustiene, ca o batjocorire atroce
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
adesea involuntare. Fiecare om a trait situația "luptei" cu ascunderea emoțiilor, situație din care luptătorul este aproape imposibil de a fi și biruitor. Mai rău decât atât: există și varianta complet nefericită! în care persoana, făcând eforturi disperate să-și reprime emoțiile (de fapt: să lupte împotriva exteriorizării lor), își poate provoca emoții...suplimentare. Referindu-se la varietatea formelor de expresie ale chipului omenesc, la emoții, precum și la necesitatea continuării studierii acestora, în concluziile unuia dintre articolele sale, Paul Ekman afirmă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
jur de două-trei mii de muncitori de la uzinele "Tractorul" și "Steagul roșu" îndrăzniseră să oprească lucrul, să iasă în stradă, ajungând până la sediul Partidului, să distrugă portretele lui Ceaușescu, să ceară pâine și să strige: "Jos Ceaușescu". Manifestațiile au fost reprimate de forțele de miliție și de unitățile militare de blindate, care au ocupat centrul orașului. Era prea târziu: în ciuda eforturilor autorităților de a bloca informația, au existat martori care au vorbit la AFP la Viena, a existat un film de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
condamnă "contrarevoluția" de la Timișoara și, la București, pregătesc marele miting popular care trebuia să afirme solidaritatea de nezdruncinat a partidului, strâns unit în jurul secretarului său general, cu întregul popor. Cu toate astea, gărzile patriotice care fuseseră trimise de la Craiova să reprime revolta populară de la Timișoara fac cale întoarsă după o discuție cu insurgenții, militarii încep să fraternizeze cu manifestanții (în timp ce, la Cluj, alți militari trag în mulțime). La București, mitingul lui Ceaușescu se transformă în dezastru. Se știe azi că un
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
rupe orice legătură cu comunismul și de a regăsi, pe cât posibil, vechiul cadru al democrației parlamentare antebelice și al unei societăți burgheze, mai mult sau mai puțin modernizate. În România acea Românie care își cucerise libertatea printr-o revoltă populară reprimată în sânge -, prăbușirea regimului lui Ceaușescu nu a adus cu sine o soluție de continuitate clară și radicală și nu a deschis o perspectivă lipsită de echivoc pentru viitorul societății românești. Ștergând cu buretele sloganul revoluției, "Jos comunismul!", noua putere
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puțin peste 10% pentru PNL și doar 3% pentru PNȚCD. În aceste condiții, riscurile pe care guvernarea FSN le avea de înfruntat erau practic nule. Cu toate acestea, la doar trei săptămâni după acest triumf electoral, puterea reinstalată decide să reprime cu brutalitate orice urmă de opoziție, făcând apel din nou la mineri 70. Drama începe pe 12 iunie, când CFSN se întrunește pentru a pregăti ședința solemnă a Parlamentului în care președintele ales urma să depună jurământul. Cu această ocazie
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Luca e copia perfectă a tatălui (un neurastenic al cărui "supraeu" hipertrofiat ignoră rolul funcției regulative și sfârșește prin a nega viața); pentru ca "pubera" Lolota să marcheze un moment de cumpănă în dezvoltarea psihică a personalității umane, când individul își reprimă libidoul (refuză ispitirea oedipiană a amantului-tată), pentru a da curs imperativelor conștiinței morale. Dincolo de asemenea speculații forțate, pe alocuri stânjenitoare chiar, merită reținută ideea terapiei prin teatru și a purificării cathartice grație receptării sensului global al piesei, care face imposibilă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
precizarea că moartea nu mai e percepută ca o modalitate firească de reintegrare în "marele tot", după tiparul folcloric. Mânat de instinct în mijlocul codrului verde, personajul lovinescian vădește, asemeni unui citadin sadea, bizare înclinații estetizante, ce-l determină să-și reprime cu dezgust tentația suicidară, la gândul descompunerii iminente ("îl vor scoate umflat, îngrozitor la vedere"). De aceea, în undele apei Andrei nu-și caută un mormânt, cum s-ar putea crede ("Să se arunce în mare, acesta fusese visul lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și Bucur Stănescu, Editura Muzicală, București, 1983). Opțiunea pentru Bizet este foarte sugestivă în privința concepției tânărului Lovinescu, care identifica resorturile plăcerii estetice în sensibilitate (și, implicit, într-un orizont psihologic), cu mențiunea că această preferință "temperamentală" (pentru melodramă) va fi reprimată, bovaric, de teoriile "intelectualiste" ale criticului modernist, convertit la doctrina radicală a unui estetism rigid și intransigent, clamând "puritatea" artei. 137 Gabriela Omăt crede că Holban l-a influențat pe Lovinescu, invocând un fragment din romanul Viață dublă (E. Lovinescu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la 16 decembrie 1989. Demonstrațiile de protest au fost declanșate de intenția Securității de a-l evacua din locuința sa pe pastorul Laszlo Tokes. Demonstrațiile de protest s au desfășurat la Timișoara în perioada 16-21 decembrie 1989 și au fost reprimate violent de Securitate și armată. La 20 decembrie 1989, Ceaușescu, întors dintr-o vizită în Iran, a ținut un discurs televizat în care morții din Timișoara erau caracterizați drept fasciști și huligani și a convocat un miting de sprijin la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
înregistrate de Bill Clinton se datorează faptului că înțelegea istoria acestei regiuni și se simțea în largul său când discuta despre probleme spirituale. Viitorii negociatori nu își vor atinge obiectivele dacă nu vor putea să își înfrunte și să își reprime cu adevărat sentimentele partizane rivale. Este realist? Nu știu. Îmi place totuși observația lui George Bernard Shaw: "Un om rațional se adaptează lumii; unul irațional persistă în încercarea de a adapta lumea după tiparul său. Prin urmare, toate progresele depind
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de către diverși actori statali, se urmărește dizolvarea potențialului conflictual (sau, cel puțin, diminuarea acestuia). Vorbim, așadar, despre un egalitarism conflictual de șansă care să așeze pozițiile sociale nu atât în funcție de drepturile înnăscute (naturale), ci în funcție de capacitatea fiecăruia de a-și reprima potențialul conflictual. Structurile sociale nu pot coexista unitar decât prin rearanjarea distributivă a potențialelor conflictuale între indivizi, grupuri și unități statale sau naționale. Într-un contract social abstract, primul principiu de dominație ar trebui să fie tocmai acela al redistribuirii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]