1,616 matches
-
convingerea că acest lucru ar putea-o face mai clară și mai ușor de înțeles. Lucrările bine scrise devin "clasice" și sunt citite de mulți viitori matematicieni. Lucrările scrise prost sunt ignorate sau, dacă sunt suficient de importante, vor fi rescrise de alții. Comentarii Michael Atiyah (născut în aprilie 1929) este un matematician britanic renumit (născut în Egipt), fost profesor la universitățile Oxford, Cambridge și Edinburgh. În anul 1966, a primit Medalia Field pentru contribuțiile sale fundamentale asupra așa-numitei Teorii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
detalii, elemente etc., pe baza premisei că sunt inaccesibile copilului (vârsta și dezvoltarea creierului, de fapt dezvoltarea structurilor abstracte ale gândirii, joacă aici un rol cheie). Poate că o problemă este modul în care, și nivelul până la care, se omit, rescriu, interpretează elementele de cunoaștere (stimulii); poate că echilibrul între stimularea supernormală și cea subnormală nu este întotdeauna realizat. Sau poate că mediul educațional (chiar și mediul de învățare) nu se poate reduce, fără prejudicii grave, la mediul de cunoaștere. Vârsta
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înainte de a începe studiul aprofundat al acestuia, pentru identificarea subtitlurilor, cuvintelor cheie și a rezumatului care poate să ofere elevilor ce abordează acest stil, perspectiva de ansamblu de care au nevoie. 2. Stilul analitic Elevii care abordează acest stil își rescriu notițele în manieră logică și ordonată, utilizează sublinierile și fragmentarea materialului în manieră personală. D. Tipul de inteligență determină, de asemenea, modul de operare cu cunostințele, stilul de învățare În timpul anilor de școală ai fost testat numai pe baza inteligențelor
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Exploatați-vă tipul de memorie. Știind care vă este tipul (vizual, auditiv, senzitivă, nu trebuie decât să vi-l antrenați. 46 Cei cu memorie vizuală vor memora cu mai multă ușurință scriind. De aceea, vă sfătuim să scrieți și să rescrieți formulele sau demonstrațiile până când le puteți reproduce fără a mai consulta notițele. Alcătuiți în scris planuri, scheme ale lecțiilor sau capitolelor. Așezați vă pe birou două-trei fișe, peste care vă veți arunca privirea timp de câteva zile, apoi înlocuiți-le
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
situației socio-discursive, cotextul, în schimb, nu desemnează decât vecinătatea lingvistică imediată: enunțurile care precedă și/sau urmează enunțul respectiv. Michel Foucault, Arheologia cunoașterii, ed. Univers, București, 1999, traducere Bogdan Ghiu, p. 124. (n.tr.). 2 În 1990, D. Maingueneau a rescris capitolul 7 din Eléments de linguistique pour le texte littéraire (Bordas, 1986). În paginile 132-139, consacrate problemelor de tipologie, de eterogenitate a textului și de organizare ierarhică a secvenței, apar, aplicate pe un text dintr-o fabulă a lui La
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu gândul de a-și face ucenicia artistică se arată descumpănit la tot pasul de inautenticitatea "notițelor" din carnetele lui (inautenticitate probată, am văzut, de verdictul negativ al lui Nicolae Iorga), însă, refuzând să accepte eșecul, junele cronicar de la "Epoca" rescrie mare parte din materialul adunat și transformă niște fragmente cu miez narativ pe care le publică, alături de câteva compuneri mai vechi (de inspirație exclusiv livrescă sau, oricum, fără legături transparente cu experiențele biografice), în volumul Nuvele florentine, apărut în același
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de inspirație, episodul mitologic al răzbunării încornoratului Vulcan (în Homer travestit), episod focalizat așadar pe același pattern al triunghiului conjugal, cu motivul adiacent al vicleniei feminine. E drept, prozatorul nu prea a izbutit să ne facă să râdem și a rescris povestea după gustul său, modernizând "decorul" și, deopotrivă, psihologia zeilor din Olimp, pe care i-a obligat într-un final să se comporte civilizat, fără patimă, dacă nu chiar ca niște intelectuali, măcar ca niște burghezi onorabili. Primul intră în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
își "revizuiește", de fapt, atât comentariile critice, cât și creația literară, sub presiunea acelui "demon al formei" (invocat și în paginile confesiv-testamentare ale volumului din 1942) care l-a obligat să revină periodic asupra textelor mai vechi și să le rescrie. Intuind într-o anumită măsură importanța romanului ca text de hotar în evoluția literaturii criticului, Ion Negoițescu afirma că Viață dublă "încheie o etapă", fiind "sinteza epurată, într-un echilibru stilistic în fine atins, a tuturor eforturilor criticului tânăr de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fiind prelucrată în felul unui banal material diegetic, ca un "subiect" oarecare. Așa procedează Lovinescu ori de câte ori încearcă să recupereze câte ceva din literatura scrisă anterior. Și, cum lucrul acesta se întâmplă mereu, putem spune fără ezitare că fiecare nou text le rescrie pe cele de dinainte, anulându-le, într-un fel, ca "literatură" de unde și impresia "degradării" anecdotice pe care o lasă proza lovinesciană, de la o carte la alta. În primul roman al criticului, ultimele capitole alcătuiesc de fapt un fel de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
episodică, în "tablouri", cum și de preponderența acordată dialogului, cuvântului vorbit. Nu-i chiar o întâmplare că Hortensia Papadat Bengescu 191 ("marea Păpușăreasă", cum i s-a spus în epocă) s-a arătat entuziasmată de romanul criticului și l-a rescris în forma unei drame, sacrificând elementele care i s-au părut parazitare (îndeosebi discursurile lui Ciprian)192. Însă lectura paralelă a textelor îi dezvăluie Ligiei Tudurachi un lucru neașteptat: romanul se dovedește mult "mai teatral" decât drama Hortensiei, deoarece, "dincolo de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de amănunte tipic melodramatice, cum ar fi sărutul patetic ce însoțește cererea în căsătorie ("buzele li se uniră într-o sărutare nesfârșită") și plânsul "nervos" al femeii, neîmpăcate cu gândul inevitabilului eșec. De asemeni, scena dintre Diomo și Lulù e rescrisă într-o notă încă și mai "ne-realistă", de o teatralitate vădită (Lulù suspină "Îl iubesc!", iar Diomo "îngălbenește" de gelozie. Ea plânge în hohote, dar Diomo ține s-o trezească la realitate: "Sângele biruie și apoi se răzbună; nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
îi consacră dramaturgului german un vast studiu (Aspecte din teatrul contemporan, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1941)". De aceea, "provocat de tragedia lui Wedekind, Lovinescu scrisese prima versiune a romanului în 1920; entuziasmat de dramatizarea Hortensiei Papadat-Bengescu, el rescria în 1927 Lulù, propunându-l încă o dată ca roman". Merită reținută toată argumentația cercetătoarei clujene, care dovedește foarte convingător influența dramaturgului Wedekind asupra romancierului Lovinescu (Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 125-133). 195 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140. 196 Fatalitatea "nu conotează
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
variante, pe motivul, plauzibil pentru unii, că sfera religiosului nu ar îngădui extindere spre lumea păstorească. Dar dacă l-am întîlnit pe Dumnezeu în chip de cioban, de personaj prototip în breaslă, ne putem aștepta ca și Sfînta Fecioară să rescrie secenariul Maicii Bătrîne. Este o lege mai presus de toate legile. Schema peregrinării, formulele de dialog, dezvăluirea cu discreție a sfîrșitului persoanei victimizate cunosc tratamente comune. Dacă surprindem nuanțe stilistice, cu atît mai bine pentru identitatea fiecărui personaj în parte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
epuizarea complexului de reprezentări specifice. Unele secvențe se repetă de la treaptă la treaptă: cum ar fi scalda și masa. Confuzii nu se produc și asta pentru că elementele de gestică și de recuzită din compunerea scenariului poartă semne distinctive: mai precis, „rescrise”, din moment în moment, rămînînd oarecum aceleași, dar în continuă mutație semantică. Rețetarul care autorizează apa lustrală pentru botez nu este același pentru celelalte două cazuri, nuntă și înmormîntare. Așa că scalda (compoziția lichidă și actul în sine) are funcție comună
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se produce panică. d). Emoționalitate. Cine privește din interiorul etnogaficului se poate pronunța cu credibilitate în legătură cu calitatea emoțiilor provocate, pe viu, de declanșarea secvențelor ritualice. Dar poate fi suspectat și de subiectivitate. Cu toate astea, nu trebuie ignorată, depreciată, răstălmăcită, rescrisă marea bogăție a stărilor emoționale de la naștere pînă la moarte. Ele pot constitui materie primă pentru un tratat complet de psihologie ori, mai exact, de etnopsihologie, științe prestigioase pe vremuri, astăzi uitate. Moartea deține o cotă aparte de interes, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semiotice și semantice. Mă refer la înțelesul dar și semnificația cuvintelor și la geneza unei subgrupe de vocabule plasate automat în fondul lexical. Acestea se substituie unui fenomen de neoalfabetizare. Pentru a exemplifica diferențele între limbajul "natural" și catalimbaj, voi rescrie în continuare pasajul de mai sus sub forma unei catastructuri lingvistice (dintre cele multe posibile) care să reliefeze noua formă de comunicare: noul lbj nu folos majuskl, cc poate duce la cnfzii gnrate d morfomixtura struct d gândire strukt d
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
întîi" și "narațiune la persoana a treia" nu mai este valabilă. Să comparăm următoarele propoziții: b) Mîine voi împlini douăzeci și unu de ani. c) Mîine, Elisabeta va împlini douăzeci și unu de ani. Dacă ceea ce am spus mai sus rămîne valabil, am putea rescrie ambele propoziții astfel: (Eu spun:) Mîine voi împlini douăzeci și unu de ani. (Eu spun:) Mîine, Elisabeta va împlini douăzeci și unu de ani. Ambele propoziții sînt rostite de un subiect care vorbește, de un "eu". Diferența constă în obiectul rostirii. În b), ,eu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fragment este descriptiv cînd acestă funcție este dominantă. Astfel, exemplul a) este predominant descriptiv, în timp ce b) este un amestec între descriere și narație. În cadrul tradiției realiste, descrierea a fost întotdeauna considerată a fi problematică. În Republica, Platon a încercat să rescrie fragmente din Homer în așa fel încît ele să fie "cu adevărat" narative. Primele elemente care au fost lăsate deoparte au fost descrierile. Homer a încercat să le evite, sau măcar să le mascheze, făcîndu-le narative. Scutul lui Ahile este descris
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
menționată cu privire la inversarea pe care o realizează naratorul lui Borges, fără să o precizeze neapărat, între scriere și citire. Scrierea și, prin extensie, pictura sau producerea unui film, este un act de citire, iar citirea este un mod de a rescrie ori de a repicta. Și astfel de acte, Benjamin o știa, nu au loc într-un timp "gol", ci într-un timp ocupat de prezent. În prezent, agenții sociali, subiecții ce au acces mai greu sau mai ușor la codurile
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care acțiunea de a ne ascunde presupune existența unei persoane de care să ne ascundem. Scrisoarea este adresată cuiva. Deși cel de-al doilea actor nu este specificat în propoziție, existența sa este implicită. În consecință, propoziția i) poate fi rescrisă cu ajutorul fragmentelor învecinate de text: Liz îi scrie (o scrisoare) lui John (sau agentului de asigurări, angajaților ei, prietenului ei). Pentru că este posibil să rescriem propoziția în acest fel, am putea să o considerăm relevantă pentru structura fabulei. Situația nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu este specificat în propoziție, existența sa este implicită. În consecință, propoziția i) poate fi rescrisă cu ajutorul fragmentelor învecinate de text: Liz îi scrie (o scrisoare) lui John (sau agentului de asigurări, angajaților ei, prietenului ei). Pentru că este posibil să rescriem propoziția în acest fel, am putea să o considerăm relevantă pentru structura fabulei. Situația nu mai este valabilă în cazul segmentului j). În ciuda numeroaselor acțiuni realizate de John și în ciuda decorului de natură moartă sugerat cititorului, John rămîne un agent
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
reușesc, mă spânzur ” - afirma cândva Dostoievski. Ce curățenie s - ar putea face, în felul acesta, în literatura noastră actuală ! Marii creatori de artă acceptă filantropia, dar desfid mila. Hamlet nu are în mână o carte, ci biblioteca lumii. Fiecare epocă rescrie marile teme ale artei. Marii scriitori confiscă sevele limbii. Universalitatea artei se referă la dilatarea timpului, nu doar a spațiului. Artistul - o tăcere în eternitatea zarvei. Artistul - acest manager al frumosului. Arta poate însemna urme pe nisipul îndoielilor. În comparație cu pâinea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lui în a celorlalți. Avangardiștii cuceresc lumea bruscând - o. Inefabilul încorporat în iubire și în artă le face pe amândouă incomensurabile. Ajuns în artă, nudul poate deveni sanctuar. Și în artă poți să rămâi cu râma în undiță. Marii scriitori rescriu filosofia cu fiecare personaj căruia îi dau viață. Numai cultura știe pe unde să scoată întunericul din noi . O creație devine capodoperă după ridiculizarea insultelor la adresa ei. Marii creatori debutează sub semnul dinamitei. Arta se maturizează când ajunge la stratul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și absurd, ca în Godot sau în Urmuz. Au existat odată, pare a spune Doinaș în fiecare vers al său, marii maeștri, artiștii vechi și buni, grecii din antichitate, Holderlin, Goethe... La ei vom visa mereu, scrierile lor le vom rescrie orice-am face, iar și iar, căci nimic nu e nou sub soare. Trăim însă azi vremuri nefavorabile creației, în care tot ce mai putem face este o literatură 112 a epuizării (cum ar spune Barth), a copiilor fără original
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
colajului și a bricolajului, a parodiei și a intertextului. Azi vom trăi în cultură și vom folosi-o, dar nu ca pe un izvor de apă vie, ci ca pe apa neagră a Lethei, a uitării. Doinaș nu scrie, el rescrie, nu construiește, ci renovează, deformând ingenios și ciudat perspectivele vii și funcționale de altădată. Poemele sale sânt depozite ale unui imaginar melancolic, grămezi de imagini sfărâmate, cum le-ar numi Eliot. Citind versuri ca "Așa precum ne spune Herodot, / Pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]