3,981 matches
-
a și dispărut, de pe arena politică a țării. Atâta timp,însă, cât a existat, iar Stârliciu l-a servit, a fost ca o autentică mină de aur, pentru acesta. Intrând în mare prieteșug cu șeful local al acelui partid, prin intermediul respectivului, Stârliciu s-a învârtit de o diplomă de jurist. Diplomă cumpărată, cu banii aceluia,în schimbul jurământului, precum că-l va servi, cu profundă credință, până la moarte. Aș, credință! Și, mai ales, și profundă! Cât l-a servit, pe cel care
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
face omul pentru o leafă mai mare?, a vrut să se descurce singur și a reușit să ajungă la un tovarăș Vartolomei sau Vartolomeu, ori cum l-o mai fi chemat. După ce l-a ascultat (nu cu prea mare atenție) respectivul a zis că cheamă Miliția, că de ce-i vin lui pe cap tot felul de indivizi, cu tot felul de fleacuri, el are treabă aici, nu e pus să tundă oi... Caii s-au dus, mânzul a plecat odată cu ei
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
profesor care se respectă nu poate să nu-și îndeplinească, întotdeauna menirea. Chiar dacă este sau nu inspectat. Partea cea mai teribilă e ceea ce stă după... Sau înainte. Trista mea experiență în acest sens atestă că, mai ales, asta contează. Dacă respectivul a venit cu “lecția” bine învățată, nu mai are nici o importanță dacă îi aduci luna de pe cer, dacă... El face tot cum are-n minte; rămâne orb și surd chiar și atunci când e clar că are de-a face cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lui era contrariul celui al electroencefalografului, și anume de a furniza unde cerebrale artificiale de diverse tipuri. Cu ajutorul acestui aparat, puteai stimula orice parte a creierului cuiva, stârnind astfel gânduri, emoții și vise, sau chiar amintiri îngropate adânc în memoria respectivului. Nu era, în sine, un instrument de dominație. Subiectul își păstra personalitatea. Totuși, aparatul putea transmite impulsurile cuiva unei alte persoane. Și cum impulsurile variau în funcție de gândurile persoanei emitente, persoana care le primea era influențată într-un mod foarte capricios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să înțeleg că nu mai avea timp de pierdut cu mine. Pe coridor am observat cu surprindere că se făcuse seară. Bătrânii ieșiseră din camere să se plimbe, dar nimeni nu se apropia de mine. Cum mă îndreptam spre cineva, respectivul se grăbea în altă parte. Până și Domnul Andrei s-a ferit, jenat. Numai Mefista nu m-a ocolit. M-a măsurat liniștită și am invidiat-o pentru calmul ei. Furios și oarecum speriat, am tras concluzia că Arhivarul, când
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dăunător împotriva celor ce reclamaseră, așa că, de la o vreme nimeni nu-l mai reclama, dar fiecare își păzea cu mai mare atenție bunurile pe care le avea. Conflictul tatei cu Gritas începuse cam cu zece ani înaintea primului mare război. Respectivul avea - pe lângă atâtea și o vacă elvețiană - o adevărată fântână de lapte, hrănită ca la carte iarna, iar vara lăsând-o mai mult slobodă să se hrănească pe loturile din vecini ori ceva mai departe. Într-o bună zi, când
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a nu intra în conflict cu Securitatea. Proba acestui adevăr s-a ivit peste circa 2-3 ani când într-o împrejurare oarecare, cineva îi obiectează profesorului z că, de câtva timp nu mai este prin comisiile de admitere la facultate. Respectivul, neștiind că mama candidatului respins oficial se află în grupul prezent a spus-o clar: „Da, e adevărat că nu mai vreau să fac parte din asemenea comisii ca figurant, ca marionetă și că în anul cutare am primit un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să înțeleg că nu mai avea timp de pierdut cu mine. Pe coridor am observat cu surprindere că se făcuse seară. Bătrânii ieșiseră din camere să se plimbe, dar nimeni nu se apropia de mine. Cum mă îndreptam spre cineva, respectivul se grăbea în altă parte. Până și Domnul Andrei s-a ferit, jenat. Numai Mefista nu m-a ocolit. M-a măsurat liniștită și am invidiat-o pentru calmul ei. Furios și oarecum speriat, am tras concluzia că Arhivarul, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
acela care este un ”creator de artă” nu este responsabil nici în vreun fel, etic sau moral, de efectele ”operei sale” asupra consumatorului de artă și că este posibil ca ”produsul” său nici să nu genereze vreun efect oarecare asupra respectivului ”consumator”. Nu este momentul să analizăm nenumăratele teze emise de filosofi, psihologi sau alți cercetători pe această temă. Cităm doar un fragment, din Psihologia artei a lui Henri Delacroix, unde autorul îl citează la rândul său pe Stendhal. Acest fragment
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
pot să vă dau chintă roială de romb și eu să iau de treflă. Iar v-am dat încredere să jucați. Și ne războim. Trebuie să-ți așezi cartea. Ori deasupra, ori la fund, ori la mijloc, depinde cum taie respectivul cartea. La barbut sunt mai multe feluri de zaruri. Terțe mici, mari și trebuie să știi să tragi cu ele. Dacă ai terțe, trebuie să ai ghiul pe mână. Pentru că un zar, deci unu’ din zaruri are 1, 3, 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că erau prea mulți. Cu tâlhăria am picat a doua oară. Deci, în ’93. ’94. Tocmai în Gara de Nord. După ce l-am tâlhărit, am rămas în gară, ca să mai facem. Și ne-a luat pe sus. Ei venise la sigur, fiindcă respectivii ne văzuse cine suntem și s-au dus direct acolo. Cei bătuți, victimele s-au dus la poliție. Eram trei inși. Doi am făcut pușcărie și lu’ unu’ i-a dat cu suspendare, că era minor. Ne-a dat trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
primire. De cine? Nu știu. Îi bănuia pe doi inși: unu’, Mortu’ și mai era încă unul. Și deci, după ce m-a liberat, după ce-am făcut cele zece zile, am mai stat cinci zile și ne-am întâlnit cu respectivul la Olimpia. Acuma, eu efectiv n-aveam treabă cu el. Că nu mă dăduse pe mine-n primire. El a zis: „Băi, Marius!“ - și lui celălalt i-a zis -, ne-a dat de jurat să nu ne băgăm, că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
alții de ei, și mi-am pus mintea la contribuție, și am analizat trecutul și viitorul, și mi-am zis: „Băi, asta trebuie să fac ca să ajung ca ăla și ăla“. După zece zile de izolare, ajungând în aceeași clasă, respectivul nu mai era, îl mutase, pentru că le era frică să nu mă bată, dar a rămas totuși un nume - l-am bătut pe nu știu cine, care era mai bine văzut decât restul. După care, la vreo trei zile, eram în fața atelierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
se auzea decât chelălăitul lui Napoleon. Gaston se întreba cât o fi ceasul. Oare ce fel de om era acest sensei pe care urma să-l cunoască. Îi era puțin teamă pentru că nu-și putea imagina cum se va purta respectivul cu un străin necunoscut. E adevărat că femeile fuseseră bune cu el, dar după experiența pe care o avusese în Shinjuku, și-a dat seama că știe atât de puțină japoneză încât, dacă nu este foarte atent, poate face oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Fran Îi mai face din cînd În cînd lipeala cu cîte cineva, dar nu funcționează niciodată. Sally Încă Îl mai așteaptă pe Făt-Frumos. În opinia ei, dacă nu aude muzică de viori În clipa În care el o sărută, atunci respectivul nu e sufletul ei pereche. Are parte de cele mai extraordinare, mai minunate și mai romantice povești de dragoste, dar, de Îndată ce Își dă seama că iubitul ei e doar un om ca toți ceilalți, i se spulberă visul și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Agent Provocateur e un personaj negativ dintr-un film cu James Bond. Ellie Black nu seducea, ci permitea altora să o seducă pe ea și, chiar și așa, asta se Întîmpla numai ocazional și numai dacă ieșise În prealabil cu respectivii, timp de măcar o lună, și numai dacă era absolut sigură că ei o plăceau cu adevărat. În noaptea asta, intenționez să fiu mai degrabă ca Lisa decît ca mine Însămi. Am de gînd să aprind lumînări, să pun Norah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
picioare în mijlocul naosului, la început încet, și apoi tot mai repede, după cum era cântarea, se învârteau cu brațele depărtate de corp până ce păreau să devină niște moriști descriind o spirală invizibilă. După o asemenea învârtită, corul se întrerupea brusc și respectivii oficianți cădeau la pământ, cu răsuflarea tăiată și leoarcă de sudoare. Fiecare dintre ei a făcut profeții și a rostit fraze din sfintele scripturi în limbi pe care cu siguranță nu puteau să le știe. Păreau să vadă ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mult, Emma Începu să iasă din ce În ce mai rar cu cineva În compania lui, căci după aceea Antonio o supunea unui interogatoriu așa cum visa el să realizeze la secția de poliție, interogatoriu pe care Îl repeta și-l rafina cu ea: dacă respectivul Îi plăcea, oricine avea câteva fire de păr sub braț părea să-i placă și, deoarece nega că era interesată de respectivul, chiar Îi spusese ceva la ureche, el observase, doar era polițist, nimic nu-i scăpa. Emma răspundea Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
el să realizeze la secția de poliție, interogatoriu pe care Îl repeta și-l rafina cu ea: dacă respectivul Îi plăcea, oricine avea câteva fire de păr sub braț părea să-i placă și, deoarece nega că era interesată de respectivul, chiar Îi spusese ceva la ureche, el observase, doar era polițist, nimic nu-i scăpa. Emma răspundea Întotdeauna, invariabil, plină de pasiune - of, ochii ei plini de surpriză, iubire și inocență - că nu surâsese respectivului pentru că petrecuse Întreaga seară ocupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nega că era interesată de respectivul, chiar Îi spusese ceva la ureche, el observase, doar era polițist, nimic nu-i scăpa. Emma răspundea Întotdeauna, invariabil, plină de pasiune - of, ochii ei plini de surpriză, iubire și inocență - că nu surâsese respectivului pentru că petrecuse Întreaga seară ocupându-se de el, pentru că-l iubea pe el, iar ceilalți bărbați puteau chiar să dispară de pe suprafața pământului, căci ei nu-i păsa deloc. Și Antonio ar fi vrut atât de mult s-o creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Sunt înfiorător de jenată. S-a ales praful de noua Samantha. E ultima oară când mai fug după un bărbat, în viața mea. Vechea mea strategie de a aștepta politicoasă, de a fi ignorată și apoi de a asista cum respectivul se duce la altcineva era de un milion de ori mai bună. Oricum, nu-mi pasă. E mai bine așa, serios. Fiindcă așa e, chiar trebuie să mă concentrez la munca mea. Imediat ce ajung în casă întind scândura de călcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
știu până nu mă urc pe el. Așa fac cam cu toate echipamentele. Nu prea poți să spui mare lucru doar uitându-te la ele. În spatele ei, Lurch se prefăcea că-i sucește gâtul unei găini. Muncise din greu la respectivul așa-zis echipament, de câteva ore, mergând până la a șterpeli câteva fire de iederă dintr-un colț al cicloramei pentru mine, a le picta cu sprayul în argintiu și a face găuri în structura mobilului, prin care să le trecem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Gamada vine de la gamma, a treia literă din alfabetul grec. În spaniolă, gamada înseamnă cu cârlige. De aici, cruce încârligată. 16 Miguel de Unamuno, Recuerdos y Memorias, Editorial Madrid Tebas, Madrid, 1975, pp. 130-133. 17 Este de presupus că în respectivul săptămânal a apărut un desen al unei păsărele care se deosebea de cea "științific" realizată de Miguel de Unamuno, care ar fi provocat nemulțumirea acestuia, după cum afirmă în scrisoare, și care l-a determinat să trimită săptămânalului prezentul studiu. 18
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
mame-voluntar, devotate cauzei. Tații erau aleși dintre donatorii potriviți... Poate Berg nu ar fi făcut asta, dacă Thomas, Într-o seară, nu ar fi adus, ca Într-o doară, vorba, În bibliotecă, despre copiii unui amic, donator; se putea socoti respectivul părintele acelor odrasle neștiute? Anticarul parcă asta așteptase. De fapt - pe urmă și-a dat Thomas seama -, Berg, cînd insinuant, cînd persuasiv, tot vorbise despre copii, despre cei fără tată cunoscut, mai cu seamă. Anticarul Îl privise insistent În ochi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
defilau în grupuri mici prin apartamentele greviștilor. aceștia se lăsau fotografiați în exercițiul tăcerii, așezați la mesele lor de lucru, nemișcați în fața foilor albe sau a computerelor neaprinse, cu privirile aspirate de vid. în șoaptă, ghizii expuneau pe scurt biografiile respectivilor, rezumînd de asemenea, în cîteva cuvinte, subiectele romanelor scrise de ei pînă la acea oră. Uneori, cînd soțiile greviștilor erau acasă, vizitatorilor li se propunea și să guste din cîte o dulceață de nuci verzi sau de cireșe amare. În
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]