2,430 matches
-
femeii, astăzi cu greu putând fi schimbată în totalitate. Statutul femeii coreene și asiatice, în general, depinde foarte mult de realizările și poziția soțului și, chiar mai mult, de realizările copiilor ei. Din perspectiva diferențelor interetnice, se poate spune că respondenții din Vietnam și Cambodgia „au emigrat din cauza opresiunilor sociale, pe când chinezii și coreenii au emigrat pentru a-și îmbunătăți stabilitatea economică” (Yoshioka et al., 2001, p. 921). Deși afirmăm în nenumărate rânduri că relațiile familiale, rolurile, normele, valorile și comportamentele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
înregistrat în India, peste 52%, în Brazilia, 30%, 29% în Grecia și 20% în Turcia. Studiind relația maritală pe un eșantion de 515 copii (din perspectiva copiilor care sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele au fost autoarele abuzului. M. Devasahayam et al. (1991) au intervievat 159 de femei indiene din mediul rural. Dintre acestea, 31,4% consideră
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și personaje exemplare creează motivația și sentimentul de implicare și coproducere a învățării. b) Învățarea prin reflecție/autoreflexivă Orice activitate este urmată de exerciții de reflecție la nivel individual sau de grup. Timpul alocat permanent reflecției, internalizării este apreciat de respondenți ca fiind extrem de important. În trei focus-grupuri diferite, s-a menționat faptul că instruirea formală de tip școlar/universitar nu oferă în mod constant și ordonat aceste prilejuri pentru reflecție. Autodescoperirea și conștientizarea mai bună a propriilor idei (self-awareness) contribuie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
folosi niciodată. Pe mine nu mă întreabă nimeni dacă vreau să învăț lucrul acela, dacă mă interesează... Sigur, multe lucruri sunt importante, dar se amestecă toate în cap și nu au nici o legătură între ele...1 Învățarea este percepută de respondenți ca fiind durabilă și semnificativă atunci când se realizează în mod explicit două tipuri de conexiuni: cu lumea reală (cu viața) și cu celelalte cunoștințe deținute deja. e) Învățarea stadială Stadialitatea a fost invocată ca mod de a produce învățare „în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cel ce învață și noua cunoaștere înseamnă a oferi repere clare și relevante, dar a păstra în continuare provocarea și misterul care să dea motivații. k) Învățarea dialogată Dialogul deschis și comunicarea autentică au fost invocate de cinci ori atunci când respondenții au încercat să determine condițiile care facilitează învățarea. Coordonatorii activităților de învățare trebuie să dovedească disponibilitate pentru dialog, pentru discuții și clarificări. În absența dispoziției pentru dialog și comunicare, ca stare internă și mesaj către celălalt, învățarea nu poate avea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lucrarea de față a adus-o în atenție, dar o completează cu dimensiunea acțională și cu un sistem de interrelații între diverse perspective ale învățării. Aceasta din urmă are loc prin reflecția într-un caleidoscop cvadridimensional reprezentat de dimensiunile menționate. Respondenții la focus-grup au sugerat oportunitatea învățării integrate în cel puțin două sensuri: a învăța integrat prin diversitatea tipurilor de solicitări (emoționale, cognitive, interacționale și acționale), dar și a integra rezultatele așteptate ale activităților de învățare (valori și atitudini, cunoștințe, competențe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de igienă și sănătate. Un loc important este ocupat și de proiectele centrate pe cunoașterea și protejarea mediului și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor. • Principalele avantaje ale proiectelor interdisciplinare se situează, conform interpretării răspunsurilor cu cea mai mare frecvență date de respondenți, în direcția formării unor competențe-cheie, cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă, transferul, căutarea de informații/documentarea, sau a apropierii procesului de învățare de nevoile și interesele elevilor. Un număr semnificativ de răspunsuri (14) menționează atragerea părinților în viața școlii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de romi, studiile realizate de UNDP au evidențiat că 29% dintre subiecți nu au cunoștințe despre infecția cu HIV, 8% au percepții greșite și un procent de 42% au percepții parțial corecte, necunoscând toate metodele de transmitere. Alți 42% dintre respondenți nu au putut identifica nici un simptom al infecțiilor cu transmitere sexuală. Utilizarea prezervativului este considerată mai mult un mijloc de planificare familială, un foarte mic procent al respondenților considerându-l metodă de protecție pentru răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală (UNDP
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au percepții parțial corecte, necunoscând toate metodele de transmitere. Alți 42% dintre respondenți nu au putut identifica nici un simptom al infecțiilor cu transmitere sexuală. Utilizarea prezervativului este considerată mai mult un mijloc de planificare familială, un foarte mic procent al respondenților considerându-l metodă de protecție pentru răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală (UNDP - România, Center for Health Policies and Services Social assessment of Roma and HIV/AIDS in Central East Europe, București, 2003-2004). Condițiile improprii de locuit, ca și lipsa facilităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se supraexpun la TV Distribuția răspunsurilor la întrebările: „Cât de des urmărești emisiunile TV în zilele de lucru?” prezentată mai sus demonstrează că în segmentul de vârstă analizat consumul de TV reprezintă un obicei foarte bine încetățenit: peste 97% dintre respondenți se uită zilnic la TV (doar cu durate diferite), iar peste 10% declară că alocă acestei activități mai mult de 4 ore zilnic și pot fi incluși în rândul marilor consumatori. În weekend, procentul marilor consumatori de TV se triplează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Acest lucru este confirmat și de răspunsurile la întrebarea „cu cine te uiți de obicei la televizor”, unde răspunsurile cumulate ale celor ce nominalizează un alt membru al familiei întrunesc adeziunea a 68,22%. Diferențele existente între preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV în zilele lucrătoare și în weekend pot fi puse pe seama programului pe care copiii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii. În timpul săptămânii În week-end Băieți Fete Total Băieți Fete Total
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
00 0,36 0,18 0,36 1,28 0,82 NS/NR 2,72 2,36 2,54 3,10 4,20 3,65 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 În funcție de sexul respondenților nu există mari diferențieri între fete și băieți, atât în timpul săptămânii cât și în week-end, cu o singură excepție notabilă și anume procentul băieților ce privesc dimineața între 6 și 9 la TV este dublu față de procentul fetelor ce au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mii de locuitori( 30,97%). În orașele mari, cel mai ridicat consum de TV în weekend (27,84%) se înregistrează seara, între orele 19-22. Consumul altor tipuri de media Atât altor tipuri media tradiționale - radioul deoarece, luând în considerare vârsta respondenților, ziarele nu au făcut obiectul unei măsurători -, cât și noilor tipuri de media - Internetul și jocurile pe calculator - li se alocă mai puțin timp decât televiziunii, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 4. Consumul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe calculator - li se alocă mai puțin timp decât televiziunii, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 4. Consumul media în rândul copiilor între 7 și 10 ani Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
normal la această vârstă -, în timp ce alte tipuri de emisiuni pentru copii/adolescenți sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 6. Răspunsurile la întrebarea „ce emisiuni urmărești de obicei mai mult?” În funcție de sexul respondenților, nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de emisiuni, cu o excepție notabilă: procentul ridicat al fetelor ce urmăresc cu precădere telenovele și filmele seriale (11,4%, respectiv 8,5%), față de băieți (4,5%, respectiv 4,4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
respectiv 4,4%) aceștia din urmă recuperând procentele la categoria „emisiuni sportive”, unde se înregistrează 12,9% dintre răspunsurile băieților și doar 1,8% dintre răspunsurile fetelor. Diferențele semnificative ce apar atunci când este luat în considerare mediul de rezidență al respondenților pot fi puse pe seama discrepanței existente între „televiziunea disponibilă” în fiecare mediu de rezidență. Consumul mare de televiziune în rândul copiilor cu vârste între 7 și 10 ani, în detrimentul altor forme de petrecere a timpului liber, ridică un semn de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
atât, sentimentul de insecuritate al nonconsumatorilor vizavi de potențialele acte violente ale consumatorilor împinge la reacții masive de marginalizare și excluziune și refuz de suport al acestora în vederea recuperării. Într-o cercetare realizată în octombrie 2001 (FSD, 2001), 18% dintre respondenți au afirmat că au văzut pe stradă/în vecinătatea locuinței consumatori de droguri, în București ponderea lor fiind de 45%. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în procesele de dezorganizare socială (la toate nivelurile, dar în special la cel familial) și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să aleagă, dintr-o listă dată, unul din răspunsurile posibile). În alcătuirea unui chestionar trebuie să se țină seama de următoarele reguli: a) întrebările să fie formulate cât mai clar; b) formularea întrebărilor să fie în funcție de nivelul de pregătire al respondenților; c) fiecare întrebare să se adreseze doar unui singur aspect; d) să se evite întrebările cu negație dublă; e) se utilizează întrebări de bază și întrebări de control,prin care se verifică veridicitatea răspunsurilor. Chestionarul, înainte de a fi aplicat, trebuie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de o dimensiune explicită a societăților moderne - numite de unii și „societăți de risc” : problema asumării riscului. Astfel, la întrebarea „Ce preferați, un loc de muncă sigur, dar mai prost plătit, sau unul mai bine plătit, dar nesigur ?”, 70% dintre respondenții la chestionarul CCSB au ales prima variantă - adică exact același procent de cînd această întrebare a apărut în sondajele din România. Dimpotrivă, procentul celor care cred că „e mai bine să ai două prăjituri mîine decît una astăzi” pare să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că nu s-au mai făcut de ceva vreme și nu atît de sistematic. În plus, de data aceasta autorii au adăugat un mic schepsis, la fel de simplu, dar cu efecte neașteptate : au întrebat pe fiecare dintre cei 1.132 de respondenți cum se vede pe el însuși, apoi cum îi vede pe ceilalți români ; adică percepție de sine (PS) și percepția celuilalt (PC). Cu toate reținerile mele metodologice de principiu, studiul ne rezervă cîteva surprize de proporții și are merite semnificative
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
național, ci unul de imitație, un model aproape explicit alogen, o dorință de a intra și noi în lumea „aceea”, a „țărilor civilizate”. Cum sînt însă văzuți „ceilalți români” de către fiecare român în parte, care este deci „percepția celuilalt” la respondenții noștri ? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită să fie detaliat : 1. dorința de a fi șef (de a avea puterea) ; 2. tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice ; 3. tendința de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
1 : „Românii susțin 1. Sociologul Mirel Palada, directorul Sociopol, a pre zentat zilele trecute rezultatele unui sondaj referitor la Proiectul Roșia Montană. La întrebarea „Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile în cazul proiectului de la Roșia Montană ?”, 68% dintre respondenți au spus că el ar trebui să fie promovat de către autorități. La întrebarea „Ce credeți că vor face autoritățile în cazul proiectului Proiectul Roșia Montană și exploatarea gazelor de șist”. E clar, e științific, era previzibil. Ca sociolog necredincios, nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în care s-au conturat dimensiunile teoriei bifactoriale. Metodologia utilizată, care a reprezentat de altfel și cea mai importantă critică la adresa studiilor conduse de Herzberg, a cuprins metoda incidentelor critice, aplicarea interviului de tip story telling și analiza de conținut. Respondenții studiului propriu-zis au fost 203 ingineri și contabili din cadrul a patru companii din Pittsburgh, cotele de eșantionare fiind: vârsta, denumirea postului, poziția ierarhică în companie și vechimea în muncă. Intervievaților le-a fost solicitat răspunsul la două întrebări: "Care a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fost perioada când v-ați simțit foarte prost la serviciu?", precum și evaluarea intensității sentimentelor pozitive sau negative trăite, pe o scală cu 21 trepte. Pornind de la cele două întrebări, intervievatorii solicitau informații adiționale, atunci când acestea nu erau furnizate spontan de respondenți: când a avut loc evenimentul, cât a durat incidentul, care a fost efectul sentimentelor trăite cu acea ocazie, care a fost impactul asupra carierei și performanței, asupra relațiile interpersonale, a stării de sănătate etc. Pentru analiza și interpretarea datelor s-
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intensitatea sentimentelor (scăzută sau intensă), tipul secvenței de eveniment (scurtă sau lungă) și relația dintre tipul secvenței și durata sentimentelor. Secvențele au fost codate în două categorii de factori: factori de nivel I (nivel obiectiv secvență reală care a generat respondenților sentimentele pozitive sau negative) și factori de nivel II (nivel subiectiv semnificația dată de respondenți secvențelor de evenimente). Pentru analiză au fost utilizați 14 factori de nivel I: recunoaștere, realizare, posibilitatea de creștere, progres, salariu, relații interpersonale, control tehnic, responsabilitate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]