1,603 matches
-
de eroicul lor exemplu, escaladează balconul apartamentului (după ce În prealabil Îi spărseseră toate geamurile) și năvălesc În casă. Câțiva dintre huligani o imobilizează pe Teea Iancu, o lovesc cu picioarele, cu pumnii, cu obiecte dure, alții smulg firul telefonului (ca să reteze orice apel la ajutor), alții deschid larg ușa (ca să năvălească forțele huliganice acolite, plantate În pragul apartamentului), alții, sub balcon, aprind un foc. Un câine și o pisică sunt capturați și aruncați În flăcări. Sunt aruncate În flăcări și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
prea multe ori scâncise În același fel, acasă, departe, și aici, În Lumea Nouă și În viața nouă pentru care nu se simțea pregătit. Păstrarea integrității? Din spaimă, din spaimă, oare? Grăbise lectura ultimelor fraze, de parcă ar fi sperat să reteze dilema. Gândul rămăsese În urmă, În cuvintele pe care le târâse cu el peste mări și țări și care se târau, iată, după el, cu el, În el, fără scăpare. Cât de „europeană” părea, dintr-o dată, interpretarea tradițională a piesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de la cămașă. Trebuie să învățăm să profităm de avantajul de a fi puțini - suntem capabili de flexibilitate. Dacă-l păcălim pe inamic și îi atragem caii în pădure, putem să creăm confuzie în rândul lor și să-l doborâm. Le retezăm picioarele și apoi o ștergem repejor înainte ca ei să ne ghicească numărul sau intențiile. Asta a fost strategia mea în timpul Marșului cel Lung, iar acum o stabilesc ca regulă de război. Vreau ca Mao să știe că mă interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dacă nu ies în oraș. Mă mir că reușesc să vândă carne de vacă în zona asta. Dac-ați ști ce se întâmplă la abator... Întrebați-l pe Mark. O să vă treacă definitiv pofta de mâncare. Știți, trebuie să le reteze coarnele pentru ca animalele înnebunite să nu se împungă între ele. Pofta ei de mâncare nu părea prea afectată. Weber scormonea în pizza lui hawaiiană de parcă ar fi făcut studii de etnografie. În cele din urmă, mâncarea se termină, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fericite pe dracu’ și spărsese cu pumnul panourile din lemn de arțar ale ușii dormitorului, ajungând până la urmă la urgență, cu trei oase rupte la mână. Și mai fusese și ziua aceea când o Joan Schluter isterică încercase să-i reteze buclele fiului ei, după ce Mark și Cappy se certaseră din cauza bretonului lui. Băiatul de șaptesprezece ani explodase, dând cu piciorul în aragaz și amenințându-și ambii părinți că-i va da în judecată pentru că-l maltratau. De fapt, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de mare încât să fie o problemă? Îi interesează terenul de pe malul râului. Și orice ar construi or să intensifice consumul. Fiecare pahar de apă luat din râul ăsta îi scade debitul și împiedică dezvoltarea vegetației. Păsările... — Da, i-o reteză ea. Nu mai suporta să audă iar aceeași poveste, în momentul acela. Atunci cum o să riposteze Adăpostul? Trebuie să pregătim o strategie, mai mult sau mai puțin pe ascuns. O măsură și, timp de o clipă oribilă, îl simți cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tatălui lor, fără să știe cine-l lucra acum. Simți, în fojgăitul miriștii de sub picioarele lor, acele dimineți de vară când se trezea înainte să se lumineze de ziuă și ieșea să plivească plantele de soia încă ude de rouă, retezând buruienile cu o săpăligă atât de ascuțită, încât o dată aproape că-și tăiase degetul mare de la picior, chiar și prin pielea ghetelor de lucru. Mark se ținea după ea, cu capul în jos. Simțea că se chinuie și se temea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ai lui, imediat ce ochii lor se întâlnesc. — Are impresia că s-ar putea să fie parțial pasăre. Ea zâmbește, cu o durere lentă. —Cunosc senzația. Crede că doctorii de la urgență i-au schimbat... Scuturarea ei bruscă din cap i-o retează. — Vechea poveste, spune ea. Nu e de mirare, dacă te gândești la înfățișarea lor. Ea și-a pierdut mințile - e ceva în rezervele de apă. —A doctorilor? Fața ei se boțește ca a unui copil - o fetiță care tocmai a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în sus și în jos, avea gura căscată și din bot i se prelingea salivă. Limba îi atârna într-o parte. Dacă i-aș fi tras un șut în falca de jos cu pantoful meu cel greu, și-ar fi retezat-o cu dinții. Rex mi-a udat dosul palmei lingându-l, cu puțin săpun aș fi făcut clăbuci. Bunicul Annei ședea în celălalt capăt al mesei. Nu-i vedeam limpede decât capul, chelia îi strălucea în lumină. Bărbații cu asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fâșâie cârpe și foșnesc ziare, camera din față este inundată În verde, mantaua este verde, și când mantaua se aprinde În roșu, mama se Întoarce cu chipiul În mână, șterge cu dosul mânecii steaua de sticlă raster și Închide ușa, retezând roșul mantalei cu un scârțâit scurt. Iar el Îl vede pe tată-su, manta cu chipiu, Încliftat cu centură și cu pistolul la brâu, contur nesigur presărat În semiîntuneric, dispărând din cadrul ușii. „Pa, servus! Și fă o ciorbă de miel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
liniște și atinse caldarâmul, lin, ca o statuie de piatră incandescentă. Din mâneci Îi ieșiră doi clești uriași de rac, din guler, un imens cap cu ochi diabolici, cu două mustăți sinistre. Se așeză În spatele lor și Începu să le reteze capetele, unul câte unul. Nu era nici acrobație, nici pedeapsă. Era, cred, altceva. Nu se auzi nimic. Doar Într-o vreme, miorlăitul unui motan Într-o curte sărăcăcioasă, apoi departe, departe, dincolo de pădurea de oțetari, strigătul unui cocoș care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sfârșit să încercați să faceți un copil? E minunat! Copiii noștri vor putea crește împreună și ar putea deveni cei mai buni prieteni. Îi vom duce împreună la școală și vom merge în vacanțe împreună... Am încercat să îi mai retez din entuziasm ridicând mâna s-o opresc. —Lisa, nu te lăsa dusă de val deocamdată. Înainte să mă incluzi pe toate listele tale, nu avem de unde să știm că voi rămâne însărcinată la fel de ușor ca tine. Asta dacă voi rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
penalist, Claire, i-a răspuns Ajay răspicat, ascunzându-și cu greu nerăbdarea. Tribunalele care se ocupă cu dreptul muncii nu te familiarizează cu tehnicile de interogare ale poliției. Nu fi un ticălos pompos, știi ce vreau să spun, i-a retezat-o Claire. Ajay oftă: —Uite, nu mai am ce să-ți spun. Presupunând, bineînțeles, că nimeni nu are nimic de ascuns. După mine este o moarte nefericită, dintr-un accident. Nu-mi imaginez că poliția o să se aprindă prea tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
din aceia pentru scris, pe care și i-a dat jos ca să mă poată analiza mai în profunzime. Avea ochii căprui și iscoditori. —în legătură cu Lee Jackson, care lucra aici. Sunt... Trăsăturile feței i s-au încordat brusc și mi-a retezat vorba. — Te rog, știu exact pentru ce ești aici. Dumnezeule, ce repede se împrăștie zvonurile, nu-i așa? Ești a treia persoană care vine aici de când s-a întâmplat. Aerul meu de superioritate dispăru pe loc. — Nu cred că înțelegeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
întrebat cu scopul de a-l înveseli. Mi-a aruncat o privire furioasă. Un căcat, a spus tăios. Nu am vândut nici măcar un exemplar, iar Julia nu a venit, curva. —îmi pare rău, Tom... Să nu-ți pară, mi-a retezat-o el. Prietena ta mi-a dat treburile peste cap. Nu înțeleg. Femeia aia, Jackson. Julia nu încetează să mai vorbească despre ea, chiar dacă acum e moartă. Nu am reușit să fac nimic. Fără să mă gândesc am spus: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
odoarele și plecau luându-și doar copiii în căruțe. Povestea Tudora, roaba doamnei Stanca, că pe drumurile băjeniților se ațineau tâlhari care-i omorau să le ia avuția, dar omorâtul își ținea cu atâta putere bocceaua în mâini încât îi retezau mâna și luau avuția cu mână cu tot. Privea uimit cum scot negustorii de pe lanț mânerul cufărașului din piele și da dreptate poveștilor Tudorei. — Să vedem ce aveți acolo, porunci vodă. Cei doi dădură din cap în semn că au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până o da în turbare. Nevoia ne învață multe, dragostea mea, să furăm, să cerșim, să ne umilim, dar trebuie să recunosc: ești complet lipsită de orice fel de aptitudini de gospodină. Harul de mamă și curvă ți-o fi retezat din scurt pornirea nativă de a deretica și curăța, mă rog, sunt niște luni de când nu ne mai permitem detergenți. N-ar fi cel mai mare neajuns, dar gândește-te, totuși, că toate necazurile astea sunt de fapt un preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
avertizase că undeva există un pericol, sergentul se ridică și aleargă către zona unde văzuseră ultima dată copilul. "BANG!". Împușcătura bubuie sinistru în orașul căzut într-o tăcere încremenită. Glonțul pătrunde exact la baza gâtului. Zdrobește oase, distruge mușchi și retează nervi ca să iasă pe partea cealaltă afară sfâșiind pielea. Un jet gros de sânge țâșnește din gura sergentului. Aude cum ritmul bătăilor inimii lui încetinește și simte o calotă de gheață cum începe să se zidească în vene. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din nou, ca un puștan prins cu ocaua mică. Îmi cer scuze, articulă el rușinat, aplecându-se să culeagă de pe jos câteva cărți, dar la mine este deranj întotdeauna... Da, se vede că lipsește o mână de femeie, i-o reteză scurt Arm. Așa că dacă ai de gând sa ma inviții, ar fi bine să faci îni, ar fi bine să faci întâi ordine, căci urăsc dezordinea. De acord? Bart nu găsi pentru moment ce să răspundă la asemenea provocare. O
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Ce simți atunci când afli că ești înșelată de cel despre care crezi că te iubește pe tine și numai pe tine și care ți-a repetat de multe ori acest lucru? La început nu simți nimic, ca atunci când ți-ai retezat din greșeală degetul cu un cuțit foarte tăios... Simți apoi că îngheți, că se face o liniște de moarte în jurul tău, ca după o bombă atomică, ceva asemănător..., că totul se face țăndări..., cioburi..., că nimic nu mai poate fi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
i-am spus mamei: - Na-vă banii, eu nu mai vreau nimic, nu-mi trebuie nimic! Era un fel de răzvrătire, o răbufnire a vârstei mele fragede, care nu mai accepta o muncă așa de grea. Dar tata mi-a retezat-o: - Lasă, să știi și tu ce e munca. În viață nu-ți dă nimeni un blid de mâncare pe gratis. N-am spus nimic, am ieșit pe ușă și m-am aciuat în stejarul meu cel secular. Mi-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
până și hamurile de piele. Când a sărit lupoaica la gâtul omului, acesta a trăsnit-o cu un foc de armă. Câinele înaintaș a ucis un alt lup, probabil, tovarășul apropiat al lupoaicei, un lup uriaș și sur. Câinele îi retezase scurt, beregata. Restul haitei a sărit să sfârtece leșurile celor doi lupi morți. Omul, calm, trăgea cu carabina foc după foc și de fiecare dată ucidea câte un lup. Câinii se eliberaseră din hamuri. La mirosul sângelui ei se întorceau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prezinți la corpul B mâine dimineață la ora șapte fix. Ești liber. Asta Îi spusese comandantul. Doar atât. Și nu fusese chiar o surpriză. Pe măsură ce se apropia momentul invaziei, apăruse un iureș brusc de accidentări În rândul telegrafiștilor. Telegrafiștii Își retezaseră degetele făcând de serviciu la bucătărie. Telegrafiștii se Împușcaseră În picioare În timp ce-și curățau puștile. În instrucția de noapte telegrafiștii se aruncau lasciv pe stânci. Treizeci și opt de secunde - atâta era speranța de viață a unui telegrafist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
clopotnița Bisericii Africane Episcopale, așa de multe gloanțe Încât Încețoșează aerul ca ploaia, făcând singurul felinar rămas În funcțiune să pară că e gata să se stingă. Gloanțele izbeau blindajul tancului și ricoșau din cărămidă și tatuau mașinile parcate. Gloanțele retezară cu totul picioarele unei cutii a Serviciului Poștal al Statelor Unite și o făcură să se prăvălească Într-o parte, ca un bețiv. Gloanțele pulverizară geamul cabinetului veterinar și trecură mai departe prin pereți, până la cuștile animalelor din spate. Ciobănescul german
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Naum, este o concentrare de nenorocire cum nu cred că a mai avut loc în literatura noastră de douăzeci de ani încoace, de când Marin Preda și Nichita Stănescu s-au stins la puțin timp unul după celălalt. Atunci au fost retezate (întîmplător? neîntîmplător?) cele mai înalte ramuri ale generației '60; acum, cele ale poeziei românești de un secol încoace. Moartea lui Doinaș împinge în istorie faimosul Cerc literar de la Sibiu, din care rămăsese cel mai cunoscut și aproape singurul supraviețuitor. Ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]