1,015 matches
-
reînarmarea vest-germanilor. Coreea i-a obligat pe americani să deschidă acest subiect delicat (prima mențiune oficială a fost făcută de Dean Acheson la o Întâlnire a miniștrilor de Externe din septembrie 1950), deși la Început chiar și președintele Truman era reticent. Pe de o parte, nimeni nu voia să pună arme În mâinile nemților la cinci ani după eliberarea Europei; pe de altă parte - și prin analogie cu dificultățile economice ale Bi-zonei cu numai trei ani În urmă -, era oarecum paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atunci riscul de a aliena simpatia nemților, alimentându-le preferința pentru neutralitate, nu putea fi ignorat. Moscova, desigur, nu privea cu ochi buni reînarmarea Germaniei Federale. Dar simțămintele sovietice nu mai erau, după iunie 1950, argumentul principal. Britanicii, deși foarte reticenți, nu vedeau altă soluție decât găsirea unei metode pentru a Înarma Germania, menținând-o Însă sub controlul ferm al Aliaților. Cel mai tare s-au opus francezii: când se alăturaseră NATO, cu siguranță nu se așteptau ca organizația să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
succes În Europa. Dar după al doilea război mondial, producătorii americani, strânși cu ușa Între declinul audienței interne și costul tot mai ridicat al producției de film, au luat cu asalt piețele europene. În schimb, guvernele din Europa erau mai reticente ca oricând În fața valului de produse americane ce amenința piața internă: industria cinematografică locală, Încă importantă În Marea Britanie și mai ales În Italia, trebuia protejată Împotriva dumping-ului american, iar prețioșii dolari erau prea puțini pentru a fi aruncați pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francezii s-au opus vehement. Cele mai negre bănuieli despre NATO păreau să li se confirme: Pactul nu era un ferm angajament american de a apăra flancul estic al Franței, ci o stratagemă pentru remilitarizarea Germaniei. Chiar și nemții erau reticenți, deși din alte motive. Konrad Adenauer a Înțeles perfect oportunitatea creată de noile circumstanțe: În loc să profite de ocazia reînarmării, RFG s-a abținut. În schimbul contribuției germane la apărarea Occidentului, Bonnul a cerut recunoașterea internațională deplină a RFG și amnistierea criminalilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lupte, amenințări, zvonuri și conspirații. A Patra Republică supraviețuise doar doisprezece ani. Neiubită și neplânsă de nimeni, ea a fost dintru Început slăbită dramatic de absența unui executiv eficient - moștenire a experienței Vichy, care i-a făcut pe legiuitorii postbelici reticenți față de edificarea unei președinții puternice. Ea a fost handicapată de un sistem parlamentar și electoral care favoriza pluripartitismul și producea guverne de coaliție instabile. A adus schimbări sociale fără precedent, care au generat Însă reacții politice ireductibil opuse. Pierre Poujade
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suspiciune și intransigență de ambele părți. Catolicii, chiar dacă nu se dădeau În vânt după propriii extremiști armați, aveau motive istorice să suspecteze promisiunile de egalitate civică și diviziune a puterii lansate de conducerea protestantă a Ulsterului. Aceasta din urmă, dintotdeauna reticentă când venea vorba de concesii reale pentru minoritatea catolică, se temea acum cu adevărat de „provizoriii” Înarmați. Fără prezența militară britanică, provincia s-ar fi cufundat și mai adânc Într-un război civil deschis. Guvernul britanic era așadar prins la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe ipoteticii membri, „dezamăgiți” (ca să folosim eufemismul prim-ministrului polonez, Hanna Suchocka) de tratativele cu capitalele occidentale și Bruxelles-ul. și, Într-adevăr, liderii politici din estul Europei și-au petrecut restul deceniului căutând, frustrați, dar răbdători, angajamente ferme din partea reticenților interlocutori din Occident, asigurându-i pe alegătorii din țară că aderarea la UE chiar era pe ordinea de zi și Încercând, cu fiecare ocazie, să-i convingă pe partenerii străini că ca acest lucru trebuia să devină urgent realitate. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tânăr și necăsătorit. Când vine vremea să te așezi la casa ta, mai bine te Întorci În Europa”. Imaginea Americii ca tărâm al tinereții și aventurii (cu Europa secolului XXI În rolul de paradis Îngăduitor pentru cei maturi sau doar reticenți) avea mare trecere, mai ales În Statele Unite. și adevărul e că Europa Îmbătrânea. Dintre cele 20 de țări din lume cu cel mai mare procent de locuitori peste 60 ani În 2004, 19 erau În Europa (excepția fiind Japonia). În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu, Poezie, 192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu Ulici, Conștiință și opțiune, CNT, 1979, 8; Dan Alexandru Condeescu, Sensibilitate și cultură, LCF, 1979, 13; Mircea Iorgulescu, Un spirit reticent, RL, 1979, 20; Alboiu, Un poet, 136-137; Laurențiu Ulici, Grigore Arbore, „Retrageri”, CNT, 1983, 17; Grigurcu, Existența, 324-330; Dicț. scriit. rom., I, 102-103; Manolescu, Enciclopedia, 56-57. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
poartă amprenta interesului tot mai pronunțat al pictorului pentru arta bizantină. Gh. Oprescu, care a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică artele decorative ca arte minore, criticul de artă se arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt atașați, stabili, onești și predictibili. În ceea ce privește comportamentul de consum, pot manifesta constanță În alegeri și se pot dovedi adepții calității și ai mărcilor durabile În timp, fiind reticenți la schimbare. Pot prezenta și o serie de aspecte negative care se exprimă În riscul de a deveni dogmatice, insensibile la opiniile altora și cu o capacitate scăzută de adaptare. În schimb, indivizii cu Înaltă monitorizare de sine sunt atenți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
flux al forței calificate de muncă provenind din țările fost comuniste. Temerea față de pericolul prezentat de invazia forței de muncă venite din țările care își negociază integrarea în Uniunea Europeană au determinat populația din țări precum Franța sau Germania să fie reticentă față de deschiderea spre acestea și au respins adoptarea Constituției Europene. Odată ce acceptă participarea pe piața liberă, actorii se expun riscurilor și se așteaptă să înfrunte, inevitabil, perioade de criză și de destabilizare. Rapoarte ale Băncii Mondiale din ultimii ani arată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult pe articole aflate în cantități limitate în SUA, decît pe produse cu potențial militar. Și în al treilea rînd, aliații vest-europeni ai Washingtonului voiau să-și extindă relațiile comerciale cu Blocul Sovietic, nu să le limiteze și erau reticenți în ceea ce privește adoptarea listelor americane de embargo. În mai, Departamentul de Stat a revizuit tratatele încheiate de SUA cu țările din estul Europei și Uniunea Sovietică. Departamentul căuta o soluție prin care să poată recurge la restricții discriminatorii de export. Analizînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
căci îndepărtarea României de Moscova se putea solda foarte lesne cu izolarea ei. Destinderea sovieto-americană redusese ecoul pe care îl avusese politica externă nonconformistă a Bucureștiului în America. Ca urmare a îmbunătățirii relațiilor sovieto-americane, Washingtonul a început să fie mai reticent în ce privește încurajarea nonconformismului României. Ceaușescu a aflat, de asemenea, că demersurile României pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate" nu avuseseră efectul scontat. Una din prioritățile lui Ceaușescu pentru 1972 era îmbunătățirea balanței comerciale. Țara se adîncea în datorii, căci trebuia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ani mai târziu, în 1785, va fi numit Dimitrie Eustatievici pe funcția omoloagă de director al școlilor ortodoxe (Ianoș, 2010, p. 308). Moartea împăratului Iosif al II-lea în 1790 a dus la temperarea avântului reformist. Aristocrația maghiară, conservatoare și reticentă la politicile educaționale inițiate de Curtea de la Viena, reușește să inverseze parțial direcția reformelor. Efectele sunt exprimate în revizuirea legii educației din 1777 odată cu promulgarea Ratio educationie publicae în 1806. Biserica este re-apropiată și îi este conferit un rol central
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]