2,802 matches
-
renunță la imaginea simbol a Institutului de Anatomie și valorifică pe avers (fig 37av) vechiul portal de la intrare și imaginea vechiului palat în care a funcționat la începuturi Universitatea ieșeană. Interesantă, în sensul renunțării la efigie, este și compoziția de pe revers (fig 37rv) în care se valorifică cupa cu șarpe încolăcit, toiagul lui Esculap, frunzele de laur, cât și legenda cu numele latin al instituției academice. Pe o plachetă realizată în anul 2009 (fig. 58unifață) se reia procedeul valorificării efigiilor și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
compozitor și interpret George Enescu. Medalia cu dublă identitate, aniversativă și comemorativă, din 2005, este realizată după un proiect conceput de conf. univ. dr. Magda Sficlea de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Designb și are legătură doar prin efigia reversului cu simbolurile de pe vechile medalii ale învățământului academic ieșean. Vom preciza pentru necunoscători că mesajul medaliei de față nu poate fi receptat fără un minimum de cunoștințe de simbolistică a figurilor geometrice. Văzute în plan, reprezentările de pe aversul medaliei (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul prin imagininea simbol a chipului marelui compozitor și interpret, dar și prin intermediul simbolisticii figurilor geometrice. Efigia lui Enescu de pe reversul medaliei (fig. 59rv) are o dublă semnificatie, de patron spiritual pentru Universitatea de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorată la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un proiect conceput de masterand Carmina Ungureanu (îndrumator lector univ. dr. Ilie Krasovski) de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative si Design. Se poate lesne observa că proiectantul acestei medalii recurge pentru avers (fig. 60av) la motivul efigiei schițate, iar pentru revers (fig. 60rv) la cel al figurilor geometrice împletite. Prin jocul de culori (galben și gri deschis strălucitor) și de planuri (vertical-orizontal) proiectantul ușurează posibilitatea de receptare a mesajului și sporește nota de originalitate a medaliei. Menționăm că motivul figurilor geometrice
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
anul 1814, cât și pe aceea a reprezentării operei „Norma” la București, în anul 1838. Alături de cerc și pătrat, folosite pe medaliile citate, proiectantul a mai adăugat în împletitură și triunghiul, iar compoziția obținută a plasat-o în stânga jos a reversului, vizibilă fiind doar parțial. Trinitatea triunghi, pătrat, cerc, alături de cea a liniilor care dau contur figurilor geometrice respective face trimitere la Puterea Divină sub semnul căreia se află actul creației și receptării artistice, dar și la cele trei domenii ale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistica stemei Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistica stemei Universității este anevoioasă, sau altfel spus, că este accesibilă doar pentru cei inițiați în știința și arta heraldică, beneficiarul și inițiatorii-creatori ai acesteia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fundamentează următoarele două nivele. Următorul nivel de receptare, i-am spune cel mediu, presupune desprinderea din imaginea de ansamblu a elementelor constitutive și apoi recompunerea acestora. În cazul medaliei aniversative din 2010, observăm că imaginile de ansamblu ale aversului și reversului sunt încărcate cu elemente constitutive mai mult pe verticală (scutul timbrat de cifra 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sunt încărcate cu elemente constitutive mai mult pe verticală (scutul timbrat de cifra 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea aceasta de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității (Filosofie, Drept și Științe)”, dar care neîdoielnic, pot fi receptate și cu semnificația lor masonică (în proiectul inițial erau propuse simbolurile cunoscute și istoricește acceptate, bufnița, balanța și compasul, pentru cele trei facultăți inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațada principală de-a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
realități românești. Redăm prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Voigt din München) recunoștința celor 21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe față (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.MOLDAVIAE». Pe revers (fig. 67rv) Higieia lângă toiagul încolăcit de un șarpe; pe margine se citește: XXI MILLIA SANATORUM TIBI SOTERIA FERUNT; iar la picioarele zeiței: A MEDICIS MOLDAVIAE MDCCCXLII. În ziua de 22 aprilie, ora 11 dimineața, primi principele în sala tronului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistică modernă din Moldova. Activitatea medalistică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănită, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE” . Ilustrăm medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
favoriți bogați, cu mantie îmblănită pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuită: UNIREA DĂ POTERE, iar circular, pe o bandă mărginită de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMANIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculară DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMANIA, iar în exergă, inscripția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMANIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continuă cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorică de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după acesta, în ciuda milesimului, cât
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănită. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTALNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI LA SOCOLA LÂNGĂ IAȘI (circular), continuată în mijloc, între două ramuri de lauri, cu 14 APRIL 1859 (fig. 70rv). Iată ce scrie catalogul din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grija domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probată, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, aramă, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravată pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnică militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe nouă rânduri: MANUFACTURA DE ARME / A / ROMANIEI / FONDATA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMANII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza ONORE / ȘI / ÎNCURAGIARE / AGRICULTUREI ȘI INDUSTRII / și anul respectiv (fig. 72rv). Medaliile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandată în străinătate de Fany Șaraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers cuprinde o reprezentare alegorică a Unirii (pe un fundal însorit două tinere așezate pe un soclu își strâng mâinile și susțin cu mâna liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrată de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, și legenda 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exergă inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
I.Cuza și ca domn al Munteniei. Remarcăm că pe o altă operă medalistică apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALECSANDRU ION DOMN ROMANILOR. Pe revers, în ghirlandă de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859 1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat parte la marele doliu național din 1873 și comemorarea unui an de la acesta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toartă (în 1903, și respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legenda (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]