1,005 matches
-
au trecut preste suprafața acestui pământ; cu toate aceste Românii, ca când ar fi vrut să înfrunte nestatorcinia și vijeliile veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au bătut continuu asupra teritoriului dacic "au înghițit toate popoarele barbare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație ce ar fi mortală pentru societatea ce ar pune-o în practică?" (Durkheim, 1980
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste reflecții profund novatoare, Delavrancea nu rezonează decât cu ideea importanței limbii în fenomenul național. Mi-aduc aminte că acum 30 de ani Rénan ținu o conferință la Sorbona despre "Patrie". Par'că-l văz. [...] In ultimă analiză el se oprește la limbă. Limba hotărăște despre Patrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultatul a două faze succesive: i) coagularea primară a neamului românesc din contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]