2,803 matches
-
un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de purtare a omului cuminte" (Rădulescu-Motru, 1996: 87). Și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt adânc înrădăcinate, românul știind de multă vreme că "rugăciunea fără dar moartă este". Dar "cine acuză aici lipsa ordinii și a onestității, să se gândească la acest lucru: pe fundalul stepei asiatice, scrupulozitatea în sensul german apare realmente ca ridicolă, așa cum le apare rușilor. Lucrurile merg și altfel, și chiar mai bine. La fel, corupția este expresia normală ori măcar primitivă a circumstanței că amabilitatea, așadar ceva omenesc, personal, e mai importantă decât niște considerații obiective" (Keyserling: 1993: 281). Așa cum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
către cercetarea pe termen scurt, care poate fi patentată mai repede, iar cele de lungă durată, care să ducă la inovații revoluționare, au fost gâtuite. Rezultatul cumulat: o anumită degradare a rezultatelor cercetării, chiar până la obținerea unor produse irelevante, chiar ridicole. Un exemplu poate extrem, dar totuși semnificativ este oferit de un "nou" model de pieptene patentat în SUA, intitulat easy comb, unul care presupune un efort minim din partea celui care trebuie să se pieptene. În plus, universitățile s-au "deschis
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză a acestei stări de lucruri poate fi slăbiciunea ridicolă - fie din motive de cerere, fie din cauza ofertei înseși - a categoriei „intelectualilor publici”, care ar putea impune un stil și o tematică consistentă a dezbaterilor pe teme de interes sociologic. În plus, puținii intelectuali de acest tip pe care îi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
îmi fac treaba, alții să se ocupe de asta”, ating cote paroxistice. Dacă problemele individualismului sau ale implicării civice nu se pot rezolva foarte ușor, cea a culturii sociologice în sistemul de învățământ este soluționabilă fără cheltuieli prea mari, oricum ridicole în comparație cu efectele sociale imaginabile. Cifrele brute, reflectând ponderea activităților din educație în ansamblul vieții sociale și economice din România, confirmă importanța concretă pe care sistemul de învățământ o are în societatea noastră. În anul școlar 1996/1997, populația școlară cuprindea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
femeilor sarcini mai ușoare decât cele ale bărbaților, privitoare la acele îndatoriri, din pricina slăbiciunii sexului lor. Iar bărbatul ce râde la vederea femeilor goale, care se antrenează pentru atingerea celui mai frumos scop, acel bărbat tăind necopt fructul unei științe ridicole, nu știe, pe cât se pare, de ce râde și ce face. Căci e bună vorba și bună va fi ea, / când va fi fost rostită/, cum că frumos e folositorul - urât e vătămătorul. 20. Relațiile sexuale între paznici; familia, copiii a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care, ca toți oamenii acelor timpuri, învățase din Viețile paralele ale lui Plutarh. Mereu, deci, revoluțiile încearcă restaurarea unei situații imaginate ca primordiale, considerată benefică, și care, desigur, este în fiecare caz, diferită și plasată în alt moment. Mascaradă, parodiere ridicolă a trecutului? Câtuși de puțin, măcar din punctul de vedere al revoluționarilor înșiși. Un Hérault de Séchelles, redactorul principal al Constituției din 1793, nu juca câtuși de puțin teatru când se adresa Bibliotecii Naționale, cerând de urgență ca sursă de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un discurs convențional și care exprimă o concepție răspândită în Grecia vremurilor acelora. Phaidros găsește cu cale să aducă un elogiu iubirii, și nu e singurul (Socrate îi va admonesta); b. discursul lui Pausanias e demn de atenție în ciuda personajului ridicol. Demn de atenție pentru că vorbește de cei doi Eros, cu alte cuvinte de gradele de excelență ale iubirii. Pausanias vorbește de valoarea iubirii și stârnește râsul lui Aristofan tocmai pentru că vorbitorul era renumit pentru aventurile lui erotice (vezi aluziile lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dificultate rezidă în particularitățile de vârstă ale școlarilor. Ei nu diferă de adult numai prin volumul cunoștințelor, ci se deosebesc și prin mentalitate, prin interese, prin trebuințele firești vârstei. Ignorarea lor poate să-l pună pe profesor într-o postură ridicolă. Iată, un bătrân profesor scriindu-și amintirile, notează un fapt mărunt, petrecut în copilărie, dar care s-a imprimat adânc în memoria sa. Era elev în clasa a II-a. Se afla în recreație, clopoțelul sună și, alergând spre clasă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
jur. * „De la sublim la ridicol este un singur pas.” (Napoleon I Bonaparte) Această performanță o realizează, de regulă, neprevăzutul/ Întîmplarea, dar sînt și situații cînd cineva, lăsîndu-se pradă unei emoții sau unui instinct, recurge la un comportament irațional, bizar sau ridicol. * „Alături de nebuni este necesar să-ți ieși din minți.” (Petronius) Altfel riști să fii considerat o excepție pentru ei și să fii tratat ca atare, adică drept un...nebun (nebunii nu se consideră, se știe nebuni și de aceea Îi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
te Învață minte cel mai bine, tocmai pentru că este mai amară. În acest context, nu putem să nu amintim observația lui G.B. Shaw: „A Învăța să trăiești e ca și cum ai Învăța să patinezi: Începi dîndu-te În spectacol Într-un mod ridicol”. „Nu disprețuiești sensibilitatea nimănui; sensibilitatea fiecăruia e propriul său geniu.” (Ch. Baudelaire) La rîndul său, Lucian Blaga afirmă: „Inteligența devine genială nu din resursele inteligenței, ci din cele ale pasiunii”. De resursele afective ale „inimii”, Mihai Eminescu lega Însăși posibilitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
neîmplinită e suferință, nu e plăcere decît În timpul Împlinirii ei, și e dezamăgire odată Împlinită”. * „Răbdarea este arta de a spera.” (Vauvenargues) Deși are calitatea de a acorda șanse, „răbdarea” nu trebuie totuși prelungită prea mult, pentru a nu deveni ridicolă; la fel, Încrezîndu-te doar În ea, Îți pierzi facultatea de a mai acționa, iar uneori Îți induce resemnarea. Frumosul și urîtul „Orice lucru are frumusețea lui, dar nu oricine o vede.” (Confucius) CÎnd, de exemplu, vrem să sesizăm frumosul din
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
veselia reflecției și bucuria Înțelepciunii.” (A. France) Dar, culmea ironiei, ne place s-o folosim mai mult la adresa altora, decît a noastră Înșine!...: „Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora” (John Locke). A căuta Însă partea ridicolă a lucrurilor care te privesc are o virtute curativă: „A te ironiza pe tine Însuți Înseamnă a te feri de boala stupidă a amorului propriu exagerat...” (George Sand). * „Nu trebuie să riscăm să glumim decît cu oameni politicoși sau deștepți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori și virtuți ridicole. Pasiunea romană pentru sinucidere este inacceptabilă. Caton, Scipio, Lucrețiu? Niște ficțiuni. Mucius Scevola, Regulus? Niște figuri obsedate de glorie... Dar cel mai rău lucru, apt de a fi reținut ca atare de către adepții Porticului, este tristețea, acedia pe care aceștia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
consimți la cele pe care le pun oamenii pe seama ta, emancipează-te! Aceste lucruri sunt spuse clar în fond; în formă, să-l citim ceva mai atent: acest îndemn feminist trebuie privit cu un ochi avertizat... De exemplu: Montaigne găsește ridicolă obligația ca femeile să-și păstreze virginitatea până la căsătorie; se pronunță contra relațiilor sexuale impuse de către soți femeilor împotriva voinței lor; consideră că, din punct de vedere sexual au tot atâta drept la plăcere ca și partenerii lor; mai crede
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
etic? Nu cred... Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute pe măsură, nerecunoscând grandoarea, excelența și calitatea filosofică a interlocuitorilor săi, reducându-i la personaje ridicole, uzând de sofisticării puse la punct pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un chip mult diferit de ceea ce ne spune tradiția. Cel care voia să ardă operele lui Democrit crezând că în felul acesta nu va mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lor ipostaziat. Plecând de la propriile slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre marea lor nefericire. Din defectele lor, ei fac calități: neputincioși, limitați în timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale, revendicarea nobleții, căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
șase morale. În definitiv, de patru secole de când râdem de Don Quijote nu încetăm totuși să-l și admirăm. Pe cât e ingeniosul hidalgo de ridicol, pe atât e totuși și de impunător, în vreme ce toți cuminții aceia care-l batjocoresc sunt nu ridicoli, dar derizorii. Chesterton a scris o carte, The defendent, în care se face apărătorul unei serii de valori discreditate, între altele și al „legămintelor imprudente”. În ziua de azi nu se mai fac atari legăminte, cum ar fi: de fidelitate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
critic, care ajungând la maturitate și cunoscându-și valoarea cu relativă exactitate, să nu fi abandonat pe drum orgoliul inițial ca pe o haină ce nu-i mai vine. Din motivele pe care le-am arătat, îmi pare indecentă și ridicolă pretenția de a-l „călăuzi” pe „tânărul critic”. Între criticii autentici nu poate exista decât un statut de egalitate, indiferent vârsta sau numărul de volume publicate. Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, ca să nu-l mai amintesc pe Maiorescu, erau autorități înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Paralelă”, s-a fondat În jurul ideii de a profita de apropiata aniversare a Împăratului pentru a-l celebra cum se cuvine, făcând din această celebrare un exemplu salutar pentru restul lumii. Responsabilii Acțiunii Paralele, prezentați de Musil ca niște paiațe ridicole, sunt așadar cu toții În căutarea unui „gând salvator”, pe care nu Încetează să-l evoce Într-o frazeologie cu atât mai vagă cu cât nu au nici cea mai mică idee care ar putea fi acesta, nici În ce fel
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
frazeologie cu atât mai vagă cu cât nu au nici cea mai mică idee care ar putea fi acesta, nici În ce fel ar putea Îndeplini o funcție salvatoare În afara țării lor. Printre responsabilii Acțiunii Paralele, unul dintre cei mai ridicoli este generalul Stumm (În germană: mut). El și-a jurat să găsească Înaintea celorlalți acest gând salvator și să i-l ofere femeii pe care o iubește, Diotima, altă personalitate aflată În atenția Acțiunii Paralele: Îți aduci aminte, spuse, că
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
scriitor, ajunge să fie atunci când Își vede calitatea negată În public: Martins mi-a povestit că, auzind această declarație, a simțit crescând În el fiorii incipienți ai revoltei. Până atunci, el nu se considerase vreodată scriitor, dar fu iritat de ridicola pedanterie a lui Crabbin, până acolo Încât și lumina care se reflecta În ochelarii lui Crabbin i se părea un motiv În plus de enervare. Nu e decât unul care distrează poporul, spuse Crabbin. Și de ce dracu să nu fie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Mielul blând suge la două oi. (Asupra beneficiilor pe care le poate aduce o atitudine amabilă, politicoasă, Îndatoritoare atrage atenția și proverbul: „Vorba dulce mult aduce”.) A vinde castraveți la grădinar. (Îți poți Întrece, În timp, maestrul, dar ar fi ridicolă pretenția de a-i da, la un moment dat, lecții sau sfaturi.) A se plimba ca vodă prin lobodă. (Este atitudinea caracteristică infatuatului, care este atât de mulțumit de sine, Încât aroganța sa exprimă o lipsă totală de griji.) Nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu o vom resimți ca pe o Îndatorire, care să ne facă să ne ridicăm prin faptele noastre la Înălțimea realizărilor lor din trecut, atunci ea nu numai că ne va Împovăra, dar ne va face și să ne simțim ridicoli În ochii celor din jur, care vor sesiza tot mai mult diferența de valoare Între noi și strămoșii noștri. Se și spune, de altfel: „Ce folos că tatăl tău a fost domn, dacă tu nu ești om!”.) „Gloria străbună nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]