5,555 matches
-
1948 până în 1990). Un lucru admis în mod comun e că sfântul Andrei a încreștinat Scythia Minor - Dobrogea - însă despre pătrunderea creștinismului în alte regiuni ale României de astăzi nu se știe mare lucru. Totuși istoricii cad de acord că ritul bizantin a fost introdus în țările române doar în secolul X. Până atunci ritul românilor a fost occidental. Versiunea cea mai credibilă e aceea că cel puțin Transilvania și Banatul aveau o ramură a marii familii de rituri hispano-galice. Aceste
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
încreștinat Scythia Minor - Dobrogea - însă despre pătrunderea creștinismului în alte regiuni ale României de astăzi nu se știe mare lucru. Totuși istoricii cad de acord că ritul bizantin a fost introdus în țările române doar în secolul X. Până atunci ritul românilor a fost occidental. Versiunea cea mai credibilă e aceea că cel puțin Transilvania și Banatul aveau o ramură a marii familii de rituri hispano-galice. Aceste informații ne vin din scrierile sfântului Niceta de Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
acord că ritul bizantin a fost introdus în țările române doar în secolul X. Până atunci ritul românilor a fost occidental. Versiunea cea mai credibilă e aceea că cel puțin Transilvania și Banatul aveau o ramură a marii familii de rituri hispano-galice. Aceste informații ne vin din scrierile sfântului Niceta de Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă erau impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
secolul X. Până atunci ritul românilor a fost occidental. Versiunea cea mai credibilă e aceea că cel puțin Transilvania și Banatul aveau o ramură a marii familii de rituri hispano-galice. Aceste informații ne vin din scrierile sfântului Niceta de Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă erau impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
cel puțin Transilvania și Banatul aveau o ramură a marii familii de rituri hispano-galice. Aceste informații ne vin din scrierile sfântului Niceta de Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă erau impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
familii de rituri hispano-galice. Aceste informații ne vin din scrierile sfântului Niceta de Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă erau impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
informații ne vin din scrierile sfântului Niceta de Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă erau impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
Remesiana. Ritul bizantin cu limba slavonă erau impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat de două lucruri: Colindele de origine transilvăneană cântă
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
impuse românilor, de aceea ei au încercat să-și păstreze ritul inițial. Așa se face că mai multe elemente din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat de două lucruri: Colindele de origine transilvăneană cântă de multe ori despre parusie. Aceasta e
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
din ritul vechi au intrat în ritul nou. Acest fenomen a dat un specific ritului bizantin din Ardeal. Așadar elementele proprii ritului bizantin din Ardeal nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat de două lucruri: Colindele de origine transilvăneană cântă de multe ori despre parusie. Aceasta e o rămășiță din ritul galic, căci în ritul galic, în duminicile postului Crăciunului se citesc evangheliile parusiei. Postul Crăciunului
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
nu sunt latinizări, ci rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat de două lucruri: Colindele de origine transilvăneană cântă de multe ori despre parusie. Aceasta e o rămășiță din ritul galic, căci în ritul galic, în duminicile postului Crăciunului se citesc evangheliile parusiei. Postul Crăciunului nu e atât de mult așteptarea primei veniri, cât mai mult o pregătire pentru a doua venire a lui Iisus Christos. Am putea spune, teoretic
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
rămășițe din secolul X, transmise dintr-o generațiune într-alta. Totuși ritul bizantin ardelean de astăzi e amenințat de două lucruri: Colindele de origine transilvăneană cântă de multe ori despre parusie. Aceasta e o rămășiță din ritul galic, căci în ritul galic, în duminicile postului Crăciunului se citesc evangheliile parusiei. Postul Crăciunului nu e atât de mult așteptarea primei veniri, cât mai mult o pregătire pentru a doua venire a lui Iisus Christos. Am putea spune, teoretic, că aceasta nu e
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
postului Crăciunului se citesc evangheliile parusiei. Postul Crăciunului nu e atât de mult așteptarea primei veniri, cât mai mult o pregătire pentru a doua venire a lui Iisus Christos. Am putea spune, teoretic, că aceasta nu e o particularitate de rit, câtă vreme e folclor, și nu are de-a face cu liturgica. Colindele însă se cântă la euharistiile din postul Crăciunului. De asemenea jucarea "Viflaemului" e tot de tradițiune galică. Colinda "Cana Galileii" pare să nu aibă mare lucru în
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
a face cu liturgica. Colindele însă se cântă la euharistiile din postul Crăciunului. De asemenea jucarea "Viflaemului" e tot de tradițiune galică. Colinda "Cana Galileii" pare să nu aibă mare lucru în comun cu nașterea lui Iisus. Totuși, în vechiul rit galic, nașterea, botezul, precum și nunta din Cana Galileii se sărbătoreau în aceeași zi, 6 ianuarie. În bisericile unite din Ardeal se sfințesc lumînările la sfîrșitul liturghiei, iar credincioșii le păstrează în case, pentru a le aprinde când se vor ruga
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
unite din Ardeal se sfințesc lumînările la sfîrșitul liturghiei, iar credincioșii le păstrează în case, pentru a le aprinde când se vor ruga în caz de pericol. Acest obicei al sfințirii luminilor de sărbătoarea întâmpinării este prezent în aproape toate riturile occidentale. Rugăciunea de sfințire a luminilor, care se folosește în ritul bizantin din Ardeal, circulă pe foi volante, dar textul este de tradițiune galică. Sfințirea luminilor se poate face în două feluri. Cea mai obișnuită este a se binecuvânta lumânările
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
le păstrează în case, pentru a le aprinde când se vor ruga în caz de pericol. Acest obicei al sfințirii luminilor de sărbătoarea întâmpinării este prezent în aproape toate riturile occidentale. Rugăciunea de sfințire a luminilor, care se folosește în ritul bizantin din Ardeal, circulă pe foi volante, dar textul este de tradițiune galică. Sfințirea luminilor se poate face în două feluri. Cea mai obișnuită este a se binecuvânta lumânările pe o masă lăturalnică, la liturghie, după rugăciunea amvonului. Se stropesc
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
celelalte lumânări, având grijă ca aceasta să se termine înaintea cântării lui Simeon. În timpul cântării lui Simeon, preotul se ține cu lumânarea proprie spre popor, pe solee, iar credincioșii cu luminile aprinse la locul loc. Înainte de toate, trebuie menționat că ritul bizantin propriu-zis prescrie liturghia înaintesfințitelor pentru miercurile și vinerile din păresimi, pe când zilele de luni, marți și joi sunt zile "aliturgice", adică în acele zile nu se săvârșește euharistie. Totuși ritul bizantin ardelean (cel greco-catolic) prevede liturghia în fiecare zi
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
aprinse la locul loc. Înainte de toate, trebuie menționat că ritul bizantin propriu-zis prescrie liturghia înaintesfințitelor pentru miercurile și vinerile din păresimi, pe când zilele de luni, marți și joi sunt zile "aliturgice", adică în acele zile nu se săvârșește euharistie. Totuși ritul bizantin ardelean (cel greco-catolic) prevede liturghia în fiecare zi, chiar și în păresimi. Chiar dacă unele comunități săvârșesc liturghia înaintesfințitelor în zilele de vineri, totuși restul săptămânii rămâne euharistic, săvârșindu-se euharistia cel puțin de luni până joi. Câtă vreme epistolarul
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
de a citi apostolul din Apocalipsă, iar evanghelia din șirul din Penticostar. A citi din Apocalipsă nu e canonic din punctul de vedere al Bisericilor Răsăritene, întrucât această carte biblică nu face autoritate în materie de liturgică. Din contră, în riturile galice există multe cântări liturgice scoase din Apocalipsă; în plus Apocalipsa la galici se citește de la Paști la Rusalii. În acest caz, metoda ardeleană de a citi Apocalipsa în păresimi tot nu pare a fi cea ideală, pentru că Penticostarul urmează
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
se află și la melkiți și a fost introdus și la Constantinopol în 1824. Dar se pare că s-ar fi răspândit mai întâi în Ardeal. Aceasta este o altă relicvă galică, a sărutării sfintei cruci din Vinerea Mare. Mai departe, ritul bizantin propriu-zis prevede ca epitaful să fie pus pe masa altarului în vinerea mare seara, la vecernie, apoi, la laudele de sâmbătă dimineața, să se facă o procesiune în jurul bisericii cu epitaful, iar apoi să fie așezat în mijlocul bisericii, până
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
biserică. Epitaful se așază pe altar, artoforul se bagă în chivot, și se trece la canonul sfântului Ioan din Damasc. Pentru sfințirea mâncărurilor și a coșurilor se sfințește apă nouă. Această sfințire a apei are o însemnătate deosebită. Înainte de introducerea ritului bizantin, apa se sfințea pentru botez, în noaptea de Paști. Cum după tipicul nou acest lucru nu se mai face, sfințirea apei nu a fost abolită, ci transferată între liturghie și sfințirea coșurilor.
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
să fie educat în spirit german; Franz Kafka va învăța ulterior ceha, dar insuficient cât să poată scrie literatură în această limbă. Pe plan religios, părinții lui Kafka nu au manifestat un interes pregnant pentru iudaism, deși au respectat formal riturile și sărbătorile. Având de ales între ortodoxismul iudaic izolaționist și iluminismul Haskala, care încuraja integrarea în societatea europeană, ei par să fi optat mai degrabă pentru ultimul. Această atitudine laică i-a îndepărtat oarecum de restul comunității evreiești din Praga
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
într-un "fel de înfundătură, în timp ce cea a nepotului său de frate, Roger al II-lea l-a făcut pe acesta un bun om de stat și organizator. Robert Guiscard, prin cucerirea Calabriei și Siciliei, a contribuit esențial la aducerea ritului creștinătății latine într-un spațiu care urma de multă vreme ritul bizantin. Guiscard a pus bazele unei noi catedrale în Salerno, ca și ale mănăstirii normande de la Sant'Eufemia în Calabria. Aceasta din urmă, devenită faimoasă pentru corul său, a
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
frate, Roger al II-lea l-a făcut pe acesta un bun om de stat și organizator. Robert Guiscard, prin cucerirea Calabriei și Siciliei, a contribuit esențial la aducerea ritului creștinătății latine într-un spațiu care urma de multă vreme ritul bizantin. Guiscard a pus bazele unei noi catedrale în Salerno, ca și ale mănăstirii normande de la Sant'Eufemia în Calabria. Aceasta din urmă, devenită faimoasă pentru corul său, a început ca o comunitate a 11 călugări din Saint-Evroul din Normandia
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
X-lea - al XIV-lea), s-a format poporul polonez și statul medieval polonez. Statul polonez atestat istoric începe cu domnia lui Mieszko I în a doua jumătate a secolului al X-lea. Mieszko a ales să fie botezat în ritul creștin occidental în 966. Mieszko a dus la bun sfârșit unificarea teritoriilor tribale ale slavilor occidentali, fundamentale existenței noii țări. După apariția sa, Polonia a fost condusă de o serie de domnitori care au convertit populația la creștinism și au
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]