1,114 matches
-
să muncească acolo, că dacă nu murea, că ăștia cu știința nu știe ce Însamnă pământu’... „Băăă, stai cuminte așa! Uite-te cu ochii după el” (după gardian - n.n.), „pune puțin În roabă și, când se Întoarce, pleacă cu o roabă, când nu, stai pe loc”... Și Îl Învățam cum să muncească. Și ce se Întâmpla? Ne mințea că ne dă o bucată de chirpic, că așa se chema... Știți ce Înseamnă chirpic? Dacă nu știi, Întreabă pe altu’, că nici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
io, nu o să știi niciodată: fieru’ nu face sânge, pătrunde În interior..., Îți rupe mușchiu’, da’ nu plesnește pielea, să facă sânge... Și nu lase urme... Și după asta, fiecare s-a Învățat la șmecherie, cum am spus io, cu roaba, și făceam așa... Da’ care era cinstit, să-și facă norma... murea domne. Au murit mulți acolo? Au murit! Io am Înmormântat un preot din partea Ardealului... I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am Împletit, că așa era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
demolează furibund, zi și noapte. Oamenii sunt înghesuiți în garsoniere, nu au unde să și ducă mobilele, lucrurile din casă agonisite în timp, cărțile, tablourile, bolnavii, copiii. Zona a fost invadată de țigani din toată țara care curăță locul. Cu roabe și cărucioare improvizate, nefericiții aceștia izgoniți din casele lor cară, pe furiș, câte o bârnă întreagă, câte un pachet de parchet sau altceva, ce cred că le-ar putea fi de folos. S-a procedat cu sălbăticie, fără milă și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
scos o vorbă. Până și canadiana aceea a rămas în copac, în bătaia vântului. Erau acum șase bătrâni. Groapa ajunsese până la talie. Unul din cei doi care au venit mai la urmă dădea cu târnăcopul în fundul gropii, iar celălalt încărca roaba și căra pământul până la poalele dealului. Vâjâitul vântului și zgomotul cazmalelor nu mai conteneau. Deveniseră de nesuportat. Am renunțat să mai găsesc vreo melodie și am pus armonica pe masă. M-am dus la fereastră și m-am uitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era șeful lucrării la care se angajaseră. Toți lucrau la fel, nimeni nu dădea ordine sau indicații. Bătrânul cu târnăcopul muncea cu o eficiență greu de descris în cuvinte, primii patru scoteau pământul din groapă, iar ultimul îl căra cu roaba. În timp ce priveam groapa, mi-am pus o serie de întrebări. Ceva nu mi se părea tocmai în ordine. În primul rând, era prea mare pentru a arunca gunoi în ea. Începuse să ningă. Deci era clar că o făceau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un „lirism dezinvolt și spontan” (Ov. S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își găsește deplina forță de expresie, ceea ce se petrece, paradoxal, la nivelul structurilor fixe de sonet
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
timpul de execuție a lucrării, că una este să torni 30 de metri cubi de beton și alta e să torni doar 5 sau 10. Până în ora 12.00 am săpat la fundații, apoi am cărat pietrele astea mari cu roaba de la o distanță considerabilă, iar a doua zi dimineață am început să facem beton, să punem pietre și să-l turnăm. Acum, de ce să nu vă spun?, că lor, caraliilor, nu le-am spus-o - că eu cred că n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu capul între picioarele mortului. Dar din cauza mersului se crea un balans și mortul se înmuia. Ce să faci cu mortul înmuiat? Că nu putea fi luat cu capul subțioară și de picioare, astfel încât să-l duci ca pe o roabă. Și atunci luam mortul în spate, picioarele mortului târându-se prin zăpadă. Și îl duceam pe rând, schimbându-ne când oboseam. Ne însoțeau doi militari cu automatele. Așa îl căram până la Periprava. C. I.: Pe o distanță de... S. Ț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de facultate. Mi-a răspuns batjocoritor: "n-ai studii îndeajuns pentru noi!" Am cerut să fiu angajat, nu pe post de director sau altceva. Nu pentru acelea mă dusesem eu. Mi s-a răspuns: "nu avem decât la cărat cu roaba!", că pentru mine au de muncă doar la șanțuri, că au șanțuri de săpat și munci de astea necalificate. Nu-mi era greu, că eram obișnuit de la cărat cu roaba la dig, eram deformat, în sensul că aveam mușchii dezvoltați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mi s-a răspuns: "nu avem decât la cărat cu roaba!", că pentru mine au de muncă doar la șanțuri, că au șanțuri de săpat și munci de astea necalificate. Nu-mi era greu, că eram obișnuit de la cărat cu roaba la dig, eram deformat, în sensul că aveam mușchii dezvoltați de sus până jos din cauza muncii intense depusă în lagăre. C. I.: Deci, nu s-a putut. S. Ț.: Nu. Inevitabilul dosar de cadre C. I.: Ce ați făcut mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întinde. Când încercam să ne lungim în paturi, ne ieșea ce-am mâncat, ori pe gură ori pe fund. Și am stat în șezut cam până după miezul nopții. A doua zi ne-au dus la treabă: am cărat cu roaba pământ, făceam digurile la malurile din stânga și din dreapta. Eram îmbrăcați tot cu hainele noastre, abia după vreo săptămână ne-au dat zeghe. La un moment dat, noi ne-am făcut norma, ceea ce ne măsuraseră ei și a venit un gardian
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nu. Eram separat cu încă doi despre care n-am știut niciodată ce hram poartă. Ni s-a și spus să nu discutăm între noi, să nu vorbim, că altfel ne duc la cărat piatră. Eu am cărat piatră cu roaba și am săpat la șanțuri cam o lună de zile. După care stăteam toată ziua și curățam, spălam veceuri, la cantină curățam cartofi, morcovi, adică au încercat și ăia de acolo să mă protejeze cât de cât, mi-am dat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la toaletă! C. I.: Ce ați făcut în colonia de la Salcia? D. B.: Se lucra la diguri. La lucrările de la dig eu am scăpat, să zicem așa, că eram tânăr. Norma era de 3 metri cubi de pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
București, Arad, Bacău, Ploiești, Galați, Botoșani, Făgăraș, Pitești, Târgoviște, Lugoj, C. Lung-Muscel, Focșani. În total cca 12.000 lucrători pentru cca 40 zile. 2. Unelte Lucrările de terasament pentru o garnizoană necesită următorul utilaj: 600 casmale, 200 târnăcoape și 250 roabe sau 9000 casmale, 3000 târnăcoape și 3750 roabe pentru cele 15 garnizoane. Aceste unelte urmează a fi puse la dispoziția Dir. Domenii Militare până la data de 1.IV.a.c. de către M.St.M. Secția 4-a din uneltele de capturi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Târgoviște, Lugoj, C. Lung-Muscel, Focșani. În total cca 12.000 lucrători pentru cca 40 zile. 2. Unelte Lucrările de terasament pentru o garnizoană necesită următorul utilaj: 600 casmale, 200 târnăcoape și 250 roabe sau 9000 casmale, 3000 târnăcoape și 3750 roabe pentru cele 15 garnizoane. Aceste unelte urmează a fi puse la dispoziția Dir. Domenii Militare până la data de 1.IV.a.c. de către M.St.M. Secția 4-a din uneltele de capturi sau din cele aflate în depozitele armatei. * Secția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
puteam să mergem și în sat, în Târgul Lăpuș la 7 km. de Rohia. Mie nu-mi spunea nimic numele Steinhardt. Mai ales când l-am văzut cu țăcălie așa, cu chelie, cu barbă, să pună mâna pe lopată, pe roabă acolo, parcă mai mult te încurca, iar ceilalți care-l cunoșteau mai dinainte parcă-l luau și puțin în râs, peste picior: hai, domnu' Nicu. Așa i se spunea atunci: domnu' Nicu. Steinhardt avea o rezonanță evreiască, jidănească. Am aflat
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
și clipi, tulburat, spre stăpîn. - Fiecare propoziție este despre moarte - spuse timid. în aceeași clipă, sunete ciudate gîlgîiră pe deasupra zidului năpădit de trandafiri al Curții Morții. Tatăl împăratului Sang pusese să fie sădită o livadă, de partea cealaltă a zidului. Roabe culegeau cireșele. în primul moment, împăratul n-a putut decide dacă cineva stă să moară ori țipă încins de extaz amoros. Căută puntea de trecere și, urmat de călău se strecură în livadă. Lîngă un coș de cireșe răsturnat, o
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
mai putea de bucurie. După ce bătrânica se mai depărtă în pădure, "părintele" se porni să țină o slujbă de mulțumire pentru fapta ei cea bună, dar și pentru vreme frumoasă, cu glas tare, s-audă și bătrânica: - Miluiește, Doamne, pe roaba Ta Parasca, pentru multă bunătate ce sălășluiește în sufletul ei. Noi râdeam de ne prăpădeam, ne țineam de burtă să nu crăpăm de râs. Și, în timp ce glasul "părintelui" încă mai răsuna în ecouri prelungi prin văile pădurii, echipa s-a
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
avea, oricât de murdar ai fi, celui cu inima curată nu-i va fi greață de tine, ci - cu bucurie - te va călăuzi către singurul și adevăratul Izvor de vindecare, Dumnezeul lui Israel. Așa a făcut fetița israelită care era roabă în casa lui Naaman. Gândiți-vă că sirienii îi răpiseră familia, libertatea, poporul ei drag. În mod firesc, nu poți să ai decât revoltă și ură pentru un neam idolatru care îi taie în bucăți pe cei iubiți de tine
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
de binecuvântare avem de dat musafirilor noștri, noilor botezați sau vechilor credincioși? Să începem prezentarea lui Naaman: un păgân, viteaz, având în casă robi evrei. Un om care respecta oamenii, până într-atât încât ascultă părerea unei copile, a unei roabe. Nădejdea i se aprinde, poate că Elisei, omul lui Dumnezeu, va putea mijloci pentru el astfel încât să scape de lepră. Erau în Siria frumoase locuri de închinare, preoți nenumărați ai zeităților de tot felul, pentru ce să caute Naaman pe
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
de El, se va apropia oare, El de mine? Va ierta El oare, vina sângelui vărsat? Mă va trata ca pe unul din copiii Săi sau ca pe un dușman? Acest Dumnezeu al lui Israel care a învățat-o pe roaba mea israelită să nu mă urască, ci să-mi caute binecuvântarea, va profita El de acest prilej ca să se răzbune sau mă va primi cu brațele deschise, mă va mângâia, mă va vindeca?”. De 7 ori s-a cufundat și
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
întregime de către un subcontractant în folosul unei terțe părți. 355 Alte mijloace de transport n.c.a. 3550 Alte mijloace de transport n.c.a. 3550.1 Alte mijloace de transport n.c.a. 3550.10 Alte mijloace de transport (roabe, șarete, 8716.80 cărucioare și vehicule cu tracțiune animală) n.c.a. 3550.9 Servicii de reparații și întreținere pentru alte mijloace de transport n.c.a. 3550.90 Servicii de reparații și întreținere pentru alte mijloace de transport n.
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
3550.9 Servicii de reparații și întreținere pentru alte mijloace de transport n.c.a. 3550.90 Servicii de reparații și întreținere pentru alte mijloace de transport n.c.a. Această subclasa elementară include: - lucrări de reparare și întreținere a roabelor, cărucioarelor, cărucioarelor de bagaje, cărucioarelor de golf tractate manual, a cărucioarelor din magazine, vehiculelor cu tracțiune animală (trăsuri, șarete) Această subclasa elementară nu include: - repararea și întreținerea motocicletelor, clasificată în 5040.40 și a bicicletelor, clasificată în 5274.12 3550
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
căi auto Harghitei auto ferate Brașov nr. 46-64 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secție Miercurea- Întreținere și Întreprinderea de - mecano- Ciuc, str. reparații construcții căi energetică Harghitei auto și utilaje ferate Brașov nr. 46-64 - Secție Miercurea- Construcții Întreprinderea de Menghine, prelucrări Ciuc, str. metalice, construcții roabe, mecanice Harghitei piese turnate, căi ferate capsule nr. 46-64 menghine, Brașov roabe, capsule ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secție Miercurea- Extragere și Întreprinderea de - exploatare Ciuc, str. prelucrare construcții căi prelucrare Harghitei piatră ferate Brașov roci nr. 46-64 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier Miercurea- Extragere Întreprinderea de Extragere colofoniu
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Întreprinderea de - mecano- Ciuc, str. reparații construcții căi energetică Harghitei auto și utilaje ferate Brașov nr. 46-64 - Secție Miercurea- Construcții Întreprinderea de Menghine, prelucrări Ciuc, str. metalice, construcții roabe, mecanice Harghitei piese turnate, căi ferate capsule nr. 46-64 menghine, Brașov roabe, capsule ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secție Miercurea- Extragere și Întreprinderea de - exploatare Ciuc, str. prelucrare construcții căi prelucrare Harghitei piatră ferate Brașov roci nr. 46-64 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier Miercurea- Extragere Întreprinderea de Extragere colofoniu și Ciuc, str. colofoniu, construcții căi colofoniu, laborator Harghitei vulcanizare ferate Brașov
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]