4,067 matches
-
omoară. De petrol deversat în ocean ne putem feri, de zahăr însă nu! Zahărul ca și margarina sunt inovații ale omului necunoscute în natură și majoritatea viețuitoarelor sunt afectate de ele. Șoarecele, de exemplu, nu mănâncă margarină și nici nu roade saci conținând zahăr. Nu degeaba medicii ne recomandă să le folosim cu măsură. Se pune o problemă mult mai spinoasă. Dumnezeu a creat tot ce ne înconjoară prin cuvânt cu excepția omului care a fost modelat de propria Sa mână din
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
de o privire Se cern luceferi din simțire, Nimic nu țipă și nu doare Privirea ta, rază de soare. De-i rău, de-i bine, eu îndur Mă risipesc și mă adun, Sunt prins în haina de copac Sunt scoarța roasă de abac. Aplaud umbra ce se roagă La șoapta unui drag de fată, Iar mă întorc și iar colind În strop de vorbe și mă mint. Referință Bibliografică: Și mă mint / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481
ȘI MĂ MINT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349985_a_351314]
-
o la Pârdalnicu, dă nebună care e ea, că așa-i trebuie, dacă a vrut să profiteze de tine! îl consolă Marioara lu’ Trancanele. ‒Ba, puță, du-te, tu, la tine acasă și stăi mai liniștit, că destul te-a ros ca pe-un ciolan, otrava aia. Și să știi că nici nu prea făcea de tine. Cum ești tu, băiat făcut bine și în putere, găsăști tu o femeie, chiar și mai bătrână, unde să speli cățălu’, că e o
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
În spațiul sordid al sanatoriului penitenciar de la Târgu Ocna are loc întâlnirea memorabilă dintre două personalități duhovnicești, este vorba de Valeriu Gafencu și Richard Wurmbrand. Între cei doi se încheagă o prietenie autentică ce însă nu va dura mult pentru că ros de boală și suferință, Valeriu trece în veșnicie lăsându-i însă prietenului său imaginea unui om care a reușit să câștige Raiul. În închisoare, după propriile mărturisiri, Wurmbrand Îl simte pe Dumnezeu mai prezent ca oriunde. El reușește să trăiască
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
celor ce în gropi comune și în cimitire fără cruci s-au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
de aur?” „Nu, zâc io, numa’ dacă faci comandă...” „Cum vine aia!?” -nu se lăsă baba. „Așa bine”, zâc io, de-o lăsai pe gânduri. O lăsai pe gânduri, auz’... Nu știu dacă trecură doauă ceasuri și-ncepu să mă roadă la stomac. Și mai venea și-un miros de mici de să fi fost de lemn te-ar fi mișcat din loc, așa că mă dresăi frumușel cu freo doișpe mititei, știi, pârpăliți bine, și cu freo patru beri-măsura mea-, de
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
frumuseții asupra sufletului ei o simțise prin ambasadorul care-o purtase peste tot, prin realul orașului, dar și prin irealul visurilor lui... Puterea frumuseții îi modelase sufletul ei de aur, îl făcuse mai sensibil, mai tolerabil... Un singur lucru o rodea: relația ei cu Eminescu. Mihai, acest chip mefistofelic, care se strecurase picătură cu picătură-n sufletul ei, era un Faun cu puteri magice. El fusese adevărata cură care-o înviorase din boala ei; el, care-i vindecase sufletul... Mai avea
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Acești oameni „de bine” au dreptul la venituri mari, tocmai spre a avea ce cheltui pe inutilități. Restul sunt sărăntocii care cumpără doar ce cere stomacul să nu moară de foame și eventual o haină ce înlocuiește pe aceea prea roasă în coate. De aceea nu au dreptul la măriri de salarii. Dacă într-adevăr sunt în pericol să moară de foame guvernul, darnic, le dă un obol de 2 .. 3% cum a făcut în acest an și cel Românesc. Pentru
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Glogovan murmură: „Ah, nu s-a întâmplat nimic, cu asta scapi dumneata, dar gândul, gândul” Două zile mai târziu, la întoarcerea acasă, pe același drum, Glogovan se lasă din nou torturat de bănuiala că ceea ce el intuise, temerea care-l rodea în suflet mai demult cu privire la fidelitatea sotiei nu este total lipsită de temei. Mai mult, iși închipuie că nu este deloc exclus ca o întâlnire cu hoții să aibă pentru Fantoșa un cert farmec romanțios. Astfel începe al doilea moment
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
lipsită de temei. Mai mult, iși închipuie că nu este deloc exclus ca o întâlnire cu hoții să aibă pentru Fantoșa un cert farmec romanțios. Astfel începe al doilea moment epic distinct, și anume cel în care „gândul, gândul”, dă roade imaginația produce evenimentul;intâlnirea cu hoții, dură, traumatică, edificatoare. Teama de hoți se concretizează în figuri umane care-l privesc de pe marginea drumului și de prin tufișuri, figuri înfricoșătoare, amenințătoare. Sunt ființe vii, ori numai rodul imaginației surescitate a lui
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > POEMUL CĂRNII Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEMUL CĂRNII Date cu ros` și-atât de-mbietoare, Voi ne atrageți mereu în baldachin, Mieros e glasul dar vorba-nșelătoare, În cupele cu vin voi ne turnați venin. Ce e iubirea, decât un drum spre moarte, Amăgitoare-i clipă când crezi ce ți se
POEMUL CĂRNII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348178_a_349507]
-
lumea asta. Astăzi mîncăm și bem, și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și pentru mine tot una-i. Am ajuns o rogojină veche pe care nici cînii n-ar roade-o. Ce să mai trăiesc?! Sapa și lopata ș-o mînă de țărnă-n ochi. De-acuma copiii și nepoții să-mi trăiască și să se bucure de lume, că eu mi-am trăit traiul, mi-am mîncat mălaiul”. * Căutînd
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
a doua zi, sfârâind de sete și cu genunchii moi, tatăl începu să facă, în fundul curții, chirpici pentru o nouă cameră. Deși înjura încetișor printre dinți și țigara din colțul gurii, muncea fără pauză, convins fiind de foamea care îi rodea interiorul pârjolit, dar și de privirea fermă a soției care mânuia cu dexteritate un satâr. Spre prânz, când se așeză, frânt, pe niște lemne, femeia veni la el cu o cană cu apă, cu satârul în mână și plină de
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară, Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
ta putere e un dar Pentru mine, cel născutul din păcat și dintr-o vină Ca să nu-mi petrec o vară-n așteptare și-n zadar. Dar dacă pământul, Doamne, îmi dă viermii și pieirea Să mă-ncingă, să mă roadă, nu vin oare cu păcat Lângă poarta ce-i deschisă spre nicicând și nicăirea Să duc eu la judecată și femeie și bărbat, Cându-s numai oase goale și doar duhul lor impudic Va mai fi să-l țin în mână
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cu toate că s-a scris mult despre mișcarea duhovnicească numită Rugul Aprins de la mănăstirea Antim, București, niciodată nu se vor epuiza, pentru că este asemenea unui măr, dă roade în fiecare an și tot mai gustoase. Puțini creștini știu, spre exemplu, că inițiatorul mișcării spiritual de la mănăstirea Antim a fost aviatorul, Sandu Tudor, care după călugărie a primit numele Daniil Teodorescu. Oricum, nume celebre s-au perindat pe la Rugul
RUGUL APRINS SAU LITURGHISITORII ADEVĂRULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347651_a_348980]
-
care dacă nu iubești pe cineva, să îl urăști?! Iată că succesul Ioanei Babiuc duce la contactul cu lumea exterioară fair play-ului, unde se însuflețește o stare stânjenitoare și ridicolă. Însă, un fruct este gustat de un om, sau ros de un vierme! Ioana Babiuc rămâne în raportul cu oamenii onești din lumea sportului, o personalitate de valoare, apreciată, și care constituie pentru sportul românesc un prestigiu internațional. A considera ca semnificative disputele sportive în care este angrenată inevitabil, ca
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
a reușit să învețe romani jib. Tot pe baza scrierii lui Barbu Constantinescu. Zice că a brăzdat cartea și a decodificat gramatica. Am ales să aplic expresia dumnealui (brăzdam bibliotecile), că mi-o plăcut. Plugăritul fără semănat? Sămânța a dat roadă, una însutită, alta înmiită, iar alta miluită, asta ca să parafrazez Evanghelia. Se știe că MILIA este o mie'n romani. De care milă creștină nu avut-am parte că nu-s alb. Țigan alb să fii, fost apostat, că ajungi
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
dar de cele mai multe ori din lipsă de înțelegere, nesituându-se pe același nivel de cunoștințe cu ceilalți. Împlinirea unei dorințe sau a unui ideal întotdeauna necesită curajul de a suferi întru așteptare. Sfântul Apostol Pavel arată că răbdarea este „o roadă a duhului alături de alte virtuți”. În general suntem nerăbdători. Ne grăbim și ne motivăm întotdeauna graba, cu argumente plauzibile sau mai puțin plauzibile, deși nu ar trebui să ne grăbim niciodată a face ceva fără a ne documenta, adică a
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
câte vor mai trebui? Avea să le afle pe fiecare la timpul ei, de asta putea să fie convinsă! Important acum era să ajungă pe celălalt mal cu bine, înainte ca una dintre caprele care urcaseră odată cu ei să îi roadă de tot marginile hanoracului prins peste șolduri cu mânecile și înainte de a se face de rușine golindu-și pe punte conținutul stomacului. Mâna soțului ei îi coborî pe spate susținând-o. I se făcuse milă de suferința ei? Mai mult
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
zeci, câteva din literatură și foarte multe din cinematografie, dar mă feresc să o fac fiindcă aș putea să fiu interpretat greșit. S-ar putea considera că lansez un „atac” la adresa unui scriitor sau regizor anume (mai știi, poate chiar ros de invidie), s-ar putea crede că sunt dominat de intoleranță față de cineva. Nu doresc să intru în polemici sau să atac pe cineva în mod special, deci nu voi da niciun exemplu concret. E mai bine așa. În încheiere
ARTA CERE SACRIFICII, DAR NU TREBUIE SĂ ADMITĂ COMPROMISURI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350223_a_351552]
-
la istorisirile despre acest Numa Polmpilius și muncea și el uneori ca un sclav în treburile imperiului, mai ales în cele de natură economică în care reușise să impună o reformă și mai apoi o disciplină care în timp dăduse roade. Tiberius impusese un ritm de muncă susținut și celor din jurul său, iar în cele din urmă reușise să redreseze finanțele statului, evitând prăbușirea financiară a întregului imperiu moștenit de la Octavian Augustus. Înalții funcționari și magistrați ai statului recunoscuseră și ei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
nu înflorește. strigă cerului, cu rădăcinile înfipte în el și coroana în pumnii pământului din care, cuvintele cresc prin filele albe, ale vieții. tălpile goale lipăie pe asfaltul de pe buza gropii cu ploi. pașii mărunțesc ecoul copacului, când cariile îi rod infinitului trupul. nu mă întreba cine sunt. întreabă-mă cine ești. te ascund undeva, între minciună și adevăr. vorbele goale flutură stindardul promisiunilor, deasupra prăpastiei de trăiri. taci. nu mai am răbdare să înghit nici o virgulă. punctele îmi plac la
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Pentru că se înfruptau din bucate interzise, între doua mese, din invidie, se mâncau unii pe alții, între cei mâncați prinseseră obișnuința căutării unui os de ros. Unii își redobândesc repede pofta din amestecul de mirosuri, iubesc femeile în brațele necumpătării; își ling împreună durerile, și-i proclamă pe ceilalți nesăbuiți din gloata sâmbriașilor. Se vindecă rănile vechi, mie nu-mi place nici o durere, casa în care
SUFLET PARDOSIT CU MARMORĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361972_a_363301]
-
se sfarmă, mâncată de vremuri, carnea putrezește și de vie, iar pietroaiele negre la suflet, nu vor avea mântuire. O rază de soare obosită, poposește pe-un plai de verdeață și-o maicuță se închină la o cruce, de piatră roasă de vreme. O toacă răsună-n vale și-un clopot se zbate. Un sat se întinde pe lângă râul, ce-n cotituri spre soare lucește cu ape. In liniștea blândă, o voce se aude: - Yes ... Aici este sălbatec, aici este un
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]