1,455 matches
-
și al campaniei din Etiopia (1936), a format guvernul după răsturnarea lui Mussolini și a semnat armistițiul cu Aliații (1943). 203 Adică pe lîngă statul italian specificare cerută de faptul că Roma era și capitala Statului papal. 204 "Curi a romana" este numele dat guvernului Papei. 205 Numele de familie al papei Pius al XI-lea. 206 Culorile papalității. 207 Viitorul Prim-ministru împușcat la Sinaia în 1933. 208 Nume uneori dat MAE. 209 Aluzie la caracterul de spectacol al dezbaterilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
oglindite și ele, după câte cunoaștem acum, de diferite reprezentări, preluate și sedimentate în formele ulterioare de organizare politică, dar și în imaginarul colectiv. Continuitatea le-a fost asigurată și prin intermediul textelor de filosofie, transmise dinspre lumea greacă înspre cea romană (latină) și nu doar, astfel încât au putut constitui, la un anumit nivel de interpretare (neoplatonismul, gândirea stoică), o sumă de numitori comuni ai politicului, chiar atunci când, sub influența unei alte religii, paradigma guvernării s-a transformat (spre exemplu, la trecerea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Finley este amendabilă dacă analizăm politicul prin prisma simbolisticii și a rolului ceremonialului public, eveniment central al vieții în comun în cetatea antică. Legitimitatea, dacă nu a fost dezbătută pe măsura importanței sale nici în filosofia greacă, nici în cea romană, era în schimb atent urmărită de comunitate și clamată în ritualul glorificării (chiar în funus imaginarium). În teoria și practica puterii s-au petrecut în timp diverse "fenomene de ruptură", generatoare de praguri epistemologice; ele au creat în discursul fondator
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca scop sublinierea gloriei (kléos), a virtuților (aretē), dar și manifestarea sentimentului comunității de nostalgie, de absență (póthos), de doliu colectiv (precum în Homer, Iliada). În ceea ce privește ceremonialul funerar, o dimensiune comună celor două lumi, greacă și romană, o reprezintă modul de valorizare a lui în economia generală a doliului: ritualul dramatic este cadrul pentru purificarea cortegiilor, rol similar cu al acțiunii tragice asupra spectatorului. Întregul proces "de-personalizează" durerea, o "de-privatizează", pentru că urmărește ca defunctul să
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în anul 136 de colegiul Dianei și a lui Antinous din Lanuvium (Corpus Inscriptionum Latinarum XIV: 2112,16 apud Benoist 104-05); sintagma revine și în alte mărturii, tot în această formă, până la sfârșitul secolului IV - mai amplu la: Polibiu (Historia romana, VI 52, 10-54, 2: descrierea procesiunii pentru nobilii romani, la jumătatea secolului II), Dion Cassius (LVI 34-46 și LXXIV 4-5: funerariile lui Augustus, 14 d. Ch., și Pertinax, 193 d.Ch.), Herodian (IV 2: funus pentru Septimius Sever, 211 d.Ch.). Lectura
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este de natură antropologică: natura umană este responsabilă pentru întreaga viață în societate. Instituțiile sunt revăzute conceptual, dar și pragmatic prin teoria noului stat, cel al lui Alexandru Macedon, autorul schimbării ireversibile a gândirii politice grecești și model pentru cea romană. Raționalitatea lumii ideilor și politicul (domeniu al exercițiului de gândire și de cunoaștere și manifestare a binelui și a adevărului) duc către miza majoră la care trebuia să se ridice opera lui Aristotel pentru a se înscrie în continuarea profesorului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
apar alăturate, reprezentare ce va deveni canonică). Iconografia puterii va renunța cu timpul − mai ales după epoca lui Iustinian I - la realismul expresiei umane și la exaltarea frumuseții fizice, cult moștenit de creștinismul timpuriu din sculptura greacă și din cea romană imperială. Dacă mozaicurile din basilicile Sant'Appollinare Nuovo, San Vitale și Sant'Appollinare in Classe de la Ravenna (realizate în secolul VI) sunt încă tributare artei portretistice romane, ulterior, cele din spațiul oriental al lumii creștine și în special frescele sau
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
amestecă, de la sfârșitul secolului IV, cu cel religios, chiar prin miturile fondatoare ale imperiului creștin și prin arhetipul urban al Bizanțului creștinat. Noul conținut ideologic a exploatat persuasiv atât vizionarismul "salvator", cât și simbolismul întemeierii, combinând moștenirea elenistică și cea romană, pentru a obține un set de valori generale, necesare noii regalități universale, creștine, dar și davidice. Constantin I preia ceremonialul de curte de la Dioclețian, adaptează ideologia imperială, asimilează zeitățile locale grecești, cumulează celebrul cult al soarelui cu figura plină de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai mare este G. A. Baronzi (1828-1896), un nou Barac, productiv ca o uzină, traducător și prelucrător de romane de Al. Dumas-tatăl și Al. Dumas-fiul, de Walter Scott, Eugène Sue, G. Sand etc., autor de poezii (Cugetările singurătății, Nopturnele), epopei (Romana, Daciada), drame (Alestar), comedii, nuvele, romane originale (Muncitorii statului, Fontana Zinelor). Pueril în genere, este surprinzător când prelucrează epica populară (Legende și balade). De obârșie insulară, el posedă un ochi educat pentru spațiul exotic și policromic. Cristalul, rubinul, coralul sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o ambianță banală, lipsită de frumusețe. În pofida prea lungilor discuții și expuneri de idei, epica e densă, cu unele secvențe izbutite. Manual de istoria artelor (I-II, 1922-1927) prezintă succint informații despre principalele culturi antice, de la cea egipteană la cea romană, apoi despre cele creștină, bizantină, gotică, musulmană ș.a. Renașterea este urmărită în Italia, Franța, Spania, Portugalia, Germania, Anglia, Țările de Jos, iar arta secolului al XIX-lea este descrisă pe ramuri - arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative -, pe curente și pe
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
de luptă și dispăruți în războiul pentru independența țării din 1877-1878 în vol. Istoricul războiului din 1877-1878, București, 1898, partea a III-a, pp. CCXX-CCCXLIII). 123. Din Regimentul 5 infanterie de linie au căzut pe câmpul de luptă: căpitanul Mihail Romano (și nu Roman - va fi evocat de Vasile Alecsandri în poezia Căpitanul Romano, din ciclul Ostașii noștri), sublocotenentul Gh. Botescu, sublocotenentul Justin Handoca; trupele românești au pierdut în bătălia de la Plevna, din 30 august/11 sep tembrie 1877, 793 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Istoricul războiului din 1877-1878, București, 1898, partea a III-a, pp. CCXX-CCCXLIII). 123. Din Regimentul 5 infanterie de linie au căzut pe câmpul de luptă: căpitanul Mihail Romano (și nu Roman - va fi evocat de Vasile Alecsandri în poezia Căpitanul Romano, din ciclul Ostașii noștri), sublocotenentul Gh. Botescu, sublocotenentul Justin Handoca; trupele românești au pierdut în bătălia de la Plevna, din 30 august/11 sep tembrie 1877, 793 de militari morți si 1 182 răniți, numărul total al pierderilor înregis trate aici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rietz (băcan): 146 Rioșanu (familia): 125 Rissdörfer, Iulius: 148 Ristori, Adelaida: 107, 108, 139 Ritoride (proprietar): 124 Robescu, C.: 300 Robescu, C.F.: 168 Romanescu, Aristizza: 138, 174, 232, 233, 389 Romanescu, Ion: 138 Romanescu, N. P.: 266 Romanit, Gr.: 122 Romano, Mihail: 375 Romniceanu (comisar): 144 Romniceanu, Grigore: 174, 337 Romniceanu, Ioan G.: 266 Roques, Antonin: 55, 216 Rosetti, C.A. (Berlicoco): 7, 22, 25-28, 56, 60, 61, 63, 74, 96, 115, 121, 148, 164166, 169-172, 175, 193, 194, 241, 244246
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 18/1989). În fraze sobre, autorul italian spune multe lucruri interesante. De pildă, de ce intelectualul e personajul principal al majorității cărților sale: „Am scris șaptesprezece romane, dintre care două sînt povestite la persoana întîi de două femei din popor, Romana și Ciociara. În toate celelalte cărți, cei care vorbesc sînt intelectuali, artiști, poeți, cineaști. Asta deoarece eu cred că intelectualul artist este singurul personaj pozitiv al burgheziei, singurul personaj care, din datorie profesională, trebuie să spună adevărul, să meargă pînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de termenul redus, acordat pe acea vreme, absolvenților de școală secundară. în 1929 m-am înscris la Facultatea de Filozofie și Litere din București, terminând în 1931. în anul școlar 1931-32 am funcționat ca profesor de limba română la liceul romano catolic din Brașov. După aceia am trecut ca profesor la Școala Comercială din Alba Iulia, până în 1934 când am fost îndepărtat din cauze politice. Din 1934 până în 1938 am funcționat ca profesor la Școala Normală din Sibiu, de unde am fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ofițer de rezervă din cei scutiți. 5) Orice cerere de scutirea taxelor la zăpadă, bazată pe motive serioase, va fi înaintată spre soluționare, direct DOMNULUI RADU D. LECCA, Comisarul General pentru Problemele Evreești din România cu sediul în str. Pictor Romano Nr. 28. 6) Taxele se vor achita până la data de 20 ianuarie 1944. 7) Sancțiuni: a) Cei neprezentați la această muncă vor fi dați în judecata Curților Marțiale „ca nesupuși la munca obligatorie”. b) Deasemenea șefii instituțiilor și întreprinderilor cari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se vor adresa direct Marelui Stat Major. Orice cerere de scutirea taxelor de zăpadă bazată pe motive serioase va fi înaintată spre soluționare, direct Domnului Radu D. Lecca, comisarul general pentru problemele evreești din România cu sediul în str. Pictor Romano Nr. 14. Taxele se vor achita până la data de 20 Ianuarie 1944. Evreii din detașamentele exterioare fac această muncă pe locul unde se află. Sancțiuni: Cei neprezentați la această muncă vor fi dați în judecata Curților Marțiale (ca nesupuși la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
literatura pentru copii în cadrul Editurii Tineretului, apoi la Editura Ion Creangă, unde va ajunge redactor-șef și director. Colaborează sporadic la publicații precum „Cutezătorii”, „Luminița”, „Albina”, „Contemporanul”, „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Detskaia literatura” (Moscova). A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana Sânziana, scrisă în colaborare cu Alecu Popovici, a fost premiată la concursul teatrelor de păpuși desfășurat la Belgrad în 1968. Scrierile
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
de normă, concediul de maternitate, timpul de lucru). În 1999, odată cu primul raport al Comitetului Experților Independenți, Comisia este nevoită să facă față unor acuzații de corupție, nepotism și incompetență, iar Comisia condusă de Santer Își dă demisia. Numirea lui Romano Prodi ca președinte a fost făcută pe baza unei promisiuni clare de a reforma managementul Comisiei. Ca simbol al intențiilor politice, a fost numit un vicepreședinte, Neil Kinnock, responsabil cu reforma administrativă, și, În vara lui 2001, a fost publicată
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
C. Ciuchindel, pref. C. Ciuchindel, București, 1988; ed. îngr. și pref. Claudia Dimiu, Galați, 1992; ed. îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Duda și Mura, București, 1917; Din torsul zilelor, vol. I-II, București, 1929, vol. III, îngr. V. Romano, București, 1939; Corespondență inedită, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, Cluj, 1973; Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru, îngr. Dumitru D., Panaitescu, pref. Marian Popa, București, 1975. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, IV, 279-281, 341-345; Dragomirescu, Scrieri, 100-104, 180-182; Lovinescu
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de arhitectonica Florilor răului, apoi de a Divinei Comedii, a Paradisului pierdut ori a lui Faust, atras, pe de altă parte, de concepția lui Ernest Renan asupra civilizației umane sprijinite pe trei piloni principali (civilizația iudaică, cea greacă și cea romană), poetul proiectează un vast Cântec al Omului, care se va construi treptat, pe durata a trei decenii. Primul poem, Iudeea, scris în mare parte înainte de primul război mondial, aduce, în vers liber, o viziune sintetică, extrasă din paginile Bibliei. O
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
visase europenizarea Asiei văzuse cu ochii lui cum „vin cu Uralii în spinare: Asiile!” După evenimentele din august 1944, G., deși rechemat în țară, alege exilul și rămâne în Italia. Lucrează ca jurnalist la „Il Giornale d’Italia”, „L’Osservatore romano”, „Il Quotidiano” ș.a., devenind și colaborator permanent, din 1945 și până în 1950, al secției române a postului Radio Roma. În aprilie 1949 face să apară publicația lunară în limba română „Țara”, „tribună a românilor liberi”, cu un profund caracter anticomunist
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Reinsberg-Düringsfeld, Karl Fr. W. Wander și E.B. Mawr, amintiți în Precuvântare. Convorbirile și predicile lui C. îmbină patosul pastoral cu exigențele experienței omiletice a Bisericii și cu tradițiile literare și oratorice impuse în cultura noastră de Varlaam, Antim Ivireanul, Dionisie Romano și alții. Acestea conțin mărturii și date de un excepțional interes despre epoca istorică în care autorul lor a trăit și a creat. SCRIERI: Eminescu élete és müvei tanulmány az újabb román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
accent deosebit pe studiul limbilor și al literaturilor vechi, încât C. și-a format aici o temeinică bază clasică pentru cultura sa. El publică poezii în „Muza someșană”, revista liceului (1882-1883), citește la ședințele societății de lectură a elevilor Virtus romana rediviva, traduceri din Rückert, Zedlitz, Petöfi, Kosegarten, o povestire pe motive populare în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Cu o bursă din fondul public năsăudean, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Cluj-Napoca, 1999; Francesco de Nicola, Neorealismul italian, Cluj-Napoca, 1998; Bruno Musso, Întoarcerea lui Adam, Cluj-Napoca, 1998; Poeti piemontesi contemporanei, pref. Elio Gioanola, Cluj-Napoca, 1998 (în colaborare cu Bruno Rombi și Elio Gioanola); Giorgio Cittadini, Ariel și după, Cluj-Napoca, 2000; Versioni romene del cantico di Frate Sole di San Francesco d’Assisi, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Vasile M. Ungureanu); Gaspara Stampa, Sonetti d’amore - Sonete de iubire, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2002; Isabella Morra, Le rime - Rimele, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2002; Carla
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]