1,613 matches
-
rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește bucuros o monetă inferioară, a cărei valoare fictivă e mănținută numai prin puținătatea și căutarea ei momentană, în schimb pe o monetă c-o valoare intrinsecă mai mare. Calamitatea rublelor s-a prefăcut la urmă într-un rău și mai mare, care apasă în mod insuportabil populația Bucureștilor. Brutarii, pentru a-și compensa pierderile ce le cauzează demonetizarea, a urcat prețul pâinii de la 40 la 70 bani. Somați de primărie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
liberale de pe atunci, fazele călătoriei la Livadia și a intrării în război, epoca Păcii de la San-Stefano, aceea a Tractatului de la Berlin, cesiunea Basarabiei și soluțiunea silită a cestiunei izraelite, iar cu privire la afacerile interne a arătat nestabilitatea cabinetelor, enormitățile recensimîntului, calamitatea rublelor ș. a. D. Maiorescu și-a încheiat discursul arătând viciarea spiritelor și citând câteva pasaje caracteristice din ziarul "Înainte", dintr-o circulară publicată "în numele socialiștilor romîni" și din "Femeia romînă". Oratorul a fost obiectul celor mai călduroase felicitări ale adunării. În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
granițelor cu Basarabia în minus, omul care, fără nici o compensație, a vărsat sângele cel mai nobil al oștirii noastre, agentul de până alaltăieri al panslavismului și creatorul bandelor bulgare, d-sa cu gestiunea ascunsă a celor 8 milioane rusești, părintele rublei și a urmărilor ei, fabricatorul banilor de hârtie, omul căruia nu i-a mai rămas nici o greșală de comis, fiindcă a făptuit tot ce se poate făptui, omul purtat de creaturile întreitei minciuni și a întreitei perfidii pretinde a mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
luat medalia Bene-merenti, nici n-am scris broșură despre Spionul prusian, nici am numit pe M. Sa agent al d-lui de Bismarck, nici am felicitat ca "revoluționari romîni" pe Rochefort, nici am scris panegirice lui Blanqui; n-am introdus rubla pe patru franci, n-am propus categorii de împămîntenire, n-am făcut din advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și astfel Husin și Marușca “au câștigat toată dreptatea, iar dumnealui postelnicul Crasnăș și dumnealui Jurja Necorescu au pierdut judecata înaintea tuturor boierilor noștri”. Deci, domnul dă dreptate lui Husin și Mărușcăi și pune și o zavescă de 60 de ruble de argint pe care, dacă cineva din neamul lui Duma Negru s-ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dreptate lui Husin și Mărușcăi și pune și o zavescă de 60 de ruble de argint pe care, dacă cineva din neamul lui Duma Negru s-ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru al Sfatului Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Iuga și fiul său puseseră mâna pe Temeșești în condiții nu prea legale. Că este așa o arată privilegiul din 22 octombrie 1448, când este întărit Mihului și fraților săi satul Temeșești, punându-se o zavescă de 60 de ruble de argint topit. Este vorba de o sumă mare de bani, mai mare decât prețul unui sat, și ea avea darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ruble de argint topit. Este vorba de o sumă mare de bani, mai mare decât prețul unui sat, și ea avea darul să îl împiedice pe Stan Poiană să se mai judece pentru Temeșești. Numai dacă plătea 60 de ruble de argint topit, Stan Poiană putea redeschide procesul. Ajuns domn, Ștefan cel Mare a rezolvat acest conflict. La 26 octombrie 1458, Mălin, Vișa și ginerele lor Ivașca Vitolescu dau lui Neagul și Tatul, nepoții lui Stan Poiană, două sate, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele trei sate, iar Ivașco, „nici el, nici copiii lui și nici altcineva din neamul lui să nu mai pârască niciodată, cu nici o carte, niciodată în veci.” Ca să nu se mai pârască niciodată, se pune o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să plătească cele 60 de ruble de argint. La 13 aprilie 1460, Fârțe Dragoșe poate vinde ocina sa, deoarece “el a dobândit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niciodată în veci.” Ca să nu se mai pârască niciodată, se pune o zavescă de 60 de ruble de argint, ceea ce înseamnă că, dacă cineva va încerca să se judece pentru acele sate, mai întâi avea să plătească cele 60 de ruble de argint. La 13 aprilie 1460, Fârțe Dragoșe poate vinde ocina sa, deoarece “el a dobândit-o din tot dreptul și din toată legea.” La 5 decembrie 1460, se spune în privilegiu “au venit înaintea noastră și a boierilor noștri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea și legea.” Dacă Toma și Coste și tot neamul lor, vor încerca să redeschidă procesul, vor trebui să plătească o zavescă de 100 de ruble de argint. După câte se poate vedea, în primii ani din domnia lui Ștefan cel Mare au avut loc procese pentru stăpânirea unei moșii, fiind vorba de boieri care se judecau pentru trei sau patru sate. Am v[yut mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un nou privilegiu lui Lațco, nepotul lui Petru Ponici, și soției sale, de întărire pentru patru sate, deoarece vechiul privilegiu de la Alexandru cel Bun l-a pierdut Corui, în grija căruia fusese lăsat. Domnul pune o zavescă de 100 de ruble de argint. La 11 ianuarie 1464, domnul dă un nou privilegiu Musei, soția lui Pentelei, și fiicei sale, Cerna, soția lui Petru Oțelescul, pentru satul Pânteleești, deoarece privilegiul vechi fusese pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se vor ridica împotriva logofătului Mihul și a fraților săi, să plătească mai întâi zavesca. Stan Poiană și urmașii săi nu au putut să-și dovedească drepturile decât la 26
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de judecată asupra locuitorilor, chiar și atunci când era vorba de furtul unei fete. Nimeni nu avea voie să pescuiască în pârâiele de pe moșia mânăstirii sau să ia lemne din pădurile mânăstirii. Cei care încălcau această dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după fiecare bătălie. În însemnările sale de călătorie, sirianul Paul de Alep scria, la mijlocul secolului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la mecanizarea evidenței În Centrul Teritorial de Calcul Constanța. A fost arestat În 1956, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale. A executat cinci ani de detenție În Închisorile Jilava și Gherla și doi ani și jumătate domiciliu obligatoriu la Rubla, În Bărăgan. La data interviului locuia În Constanța. Interviu realizat de Adrian Sandu la 27 aprilie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Adrian Sandu, editarea - Adrian Sandu, Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 91, 92, 93. În ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ajungi acasă.” Eu am foaia de eliberare, unde se vede că au modificat. Au șters adresa și au scris altă destinație. „N-ajung!” Și-am ajuns... ca În vis... pentru cele două fulare. În domiciliu forțat... Da, am ajuns la Rubla, În Bărăgan. Și după doi ani, iarăși nu mi-au dat drumul. Deși am aflat pe urmă, după 1990, că, la două săptămâni după expirarea celor doi ani, se emisese ordinul prin care se ridicau restricțiile, dar securistul de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164 S Salcia 15, 18-19, 24, 30, 36, 38, 110, 120-121, 125, 127, 179, 188, 210, 223, 306, 310, 314-315, 317, 319-320, 329, 337, 347, 349, 364-366 Salzburg 199 Satu Mare 31, 100, 159, 161-162
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a da o anumita cota de credibilitate acestor informații, autorul face o pledoarie extinsă cu privire la „binefacerile” economice aduse de Uniunea Sovietică statului iugoslav după război, când pe baza acordurilor bilaterale au fost livrate mărfuri în valoare de 541.600.000 ruble precum și credite pe termen lung în suma de 785 milioane ruble. În contul acestora s-au primit: metale, lâna, cauciuc, locomotive, vagoane, utilaje petroliere și miniere etc. Un slogan foarte drag Moscovei în acei ani era lupta pentru pace. Situată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o pledoarie extinsă cu privire la „binefacerile” economice aduse de Uniunea Sovietică statului iugoslav după război, când pe baza acordurilor bilaterale au fost livrate mărfuri în valoare de 541.600.000 ruble precum și credite pe termen lung în suma de 785 milioane ruble. În contul acestora s-au primit: metale, lâna, cauciuc, locomotive, vagoane, utilaje petroliere și miniere etc. Un slogan foarte drag Moscovei în acei ani era lupta pentru pace. Situată în afara acestei mișcări, Iugoslavia ar fi organizat propriul congres pentru apărarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și bucate pentru slavii din Orient. Fiecare sat din Basarabia au dat câte 25 chile grâu, afară de bani. Toți oficierii rusești au dat a zecea parte din lefile lui; numai în gubernia Odesei se strâng din această soldă ofițerească 25000 ruble pe lună. În Creta turburările au ajuns la conflicte sângeroase, din Tesalia se vestesc tentative de răsculare. [20 august 1876] VESTE PLĂCUTĂ "Timpul" înregistrează știrea adusă de jurnalele din Berlin că junele Alexandru Beldiman, student în drept la Universitatea de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
luni ar fi fost propriu a reîntări amândouă părțile beligerante, pe turci poate prin un nou împrumut și prin recrutarea a toată tinerimea musulmană disponibilă; pe sârbi prin nouă rânduri de voluntari ruși și prin împlerea casierielor micului stat cu ruble strânse de comitetele panslaviste. Cel puțin la știrea despre acordarea unui armistițiu pe jumătate de an jurnalistica din Austria a răspuns prin articole pline de îngrijire pentru viitor și îndoindu - se foarte mult asupra realizării păcii. În aceeași vreme în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu-l mai ținem minte au arătat că din cele mai sângeroase sacrificii ale omenirei neamul care s-a folosit mai mult, fără să riște nimic, au fost evreii. Va să zică de aceea ar fi cheltuit Rusia zeci de milioane de ruble și ar fi pus în mișcare sute de mii de suflete creștinești, de aceea ș-ar fi pierdut Serbia floarea tineretului, de aceea cheltuim noi cu întreținerea armatei noastre aproape de 250. 000 lei noi pe zi, pentru ca din aceste sudori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aurul are mult mai multă valoare intrinsecă decât argintul, căci 10 franci argint nu au întocmai valoarea unei piese de aur de 10 fr. Noi denunțăm faptul astfel cum ni se relatează și așteptăm de la autorități corectura lui. Cât despre rublele de hârtie, cari sunt în mînile soldaților din rânduri, nici nu mai pomenim. Ele se zvârl în contra unui numerariu de nimica și nici putem face vro observație în această privință, căci biletele de bancă chiar în Rusia au un preț
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]