1,620 matches
-
Ahmetov, care umblă cu gărzile de corp după ei și la toaletă, nu se uită la un comision de cîteva sute de mii de dolari, acolo. Sînt satisfăcute și cluburile românești, pentru că nimeni nu mai are habar cît a fost rubla sau grivna în ziua cutare. Dacă mai adăugăm și lipsa traducătorilor de limbă rusă, ajungem la concluzia că, oricînd, poți să vinzi un jucător cu trei milioane și să declari că l-ai dat cu cinci sute de mii. Trăiască
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ei, care o iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se numeau Ciuhurează, iar cei din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre frații tatălui meu , când au mers la școală au refuzat numele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a preotului, morarului i s-a zis „Moise cel scos din apă”. De la această întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii lui au fost înregistrați
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la mecanizarea evidenței În Centrul Teritorial de Calcul Constanța. A fost arestat În 1956, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale. A executat cinci ani de detenție În Închisorile Jilava și Gherla și doi ani și jumătate domiciliu obligatoriu la Rubla, În Bărăgan. La data interviului locuia În Constanța. Interviu realizat de Adrian Sandu la 27 aprilie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Adrian Sandu, editarea - Adrian Sandu, Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 91, 92, 93. În ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ajungi acasă.” Eu am foaia de eliberare, unde se vede că au modificat. Au șters adresa și au scris altă destinație. „N-ajung!” Și-am ajuns... ca În vis... pentru cele două fulare. În domiciliu forțat... Da, am ajuns la Rubla, În Bărăgan. Și după doi ani, iarăși nu mi-au dat drumul. Deși am aflat pe urmă, după 1990, că, la două săptămâni după expirarea celor doi ani, se emisese ordinul prin care se ridicau restricțiile, dar securistul de acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164 S Salcia 15, 18-19, 24, 30, 36, 38, 110, 120-121, 125, 127, 179, 188, 210, 223, 306, 310, 314-315, 317, 319-320, 329, 337, 347, 349, 364-366 Salzburg 199 Satu Mare 31, 100, 159, 161-162
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la casele publice pe nici un preț. Iată acum numele monezilor și cursul din nou hotărât: Icoșarul (iermelicul), lei 4 și 20 bani. O jumătate icoșar (iermelicul), lei 2 și 10 bani. Un sfert icoșar (iermelicul), lei 1 și 05 bani. Rubla rusească de argint, 3 lei 70 bani. O jumătate rublă rusească de argint, 1 leu 85 bani. Un sfert rublă rusească, 0,92 bani. Piesa de 30 capeici, 1 leu 05 bani. Piesa de 20 capeici, 0,50 bani. Piesa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cursul din nou hotărât: Icoșarul (iermelicul), lei 4 și 20 bani. O jumătate icoșar (iermelicul), lei 2 și 10 bani. Un sfert icoșar (iermelicul), lei 1 și 05 bani. Rubla rusească de argint, 3 lei 70 bani. O jumătate rublă rusească de argint, 1 leu 85 bani. Un sfert rublă rusească, 0,92 bani. Piesa de 30 capeici, 1 leu 05 bani. Piesa de 20 capeici, 0,50 bani. Piesa de 15 capeici, 0,35 bani. Piesa de 10 capeici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
20 bani. O jumătate icoșar (iermelicul), lei 2 și 10 bani. Un sfert icoșar (iermelicul), lei 1 și 05 bani. Rubla rusească de argint, 3 lei 70 bani. O jumătate rublă rusească de argint, 1 leu 85 bani. Un sfert rublă rusească, 0,92 bani. Piesa de 30 capeici, 1 leu 05 bani. Piesa de 20 capeici, 0,50 bani. Piesa de 15 capeici, 0,35 bani. Piesa de 10 capeici, 0,25 bani. Sfanțul, piesa de 20 kreițari vechi, 0
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bibescu“, TRC., an. XI, nr. 1069, 3/15 iunie 1873, p. 2). 19. Cursul nou al monedelor străine era într adevăr mai scăzut, de pildă, decât în 1871, când un icosar turcesc se schimba pe 4,44 lei noi, o rublă rusească = 4 lei, un „sfanțih“ austriac = 84 bani etc. (D. Pappazoglu, Ghid sau călăuză în București, p. 27). parte din același corp sau serviciu, care din doi are să facă scuze celuilalt, după care declară onoarea satisfăcută. Ei, după gravitatea faptului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost și luptă de infanterie. Cu acest prilej s-a distins bateria comandată de căpitanul Lupașcu.57 În general, trupele din divizia colonelului Manu s-au distins prin bravura lor.58 Cu intrarea rușilor în țară, a venit și invazia rublelor rusești. Camerele votează o lege care statornicește astfel cursul acestor monede: rubla de argint 4 lei, o jumătate rublă 2 lei; sfertul, 1 leu; bucata de 40 capeici, 80 bani; de 20 capeici, 40 bani; de 10 capeici, 20 bani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comandată de căpitanul Lupașcu.57 În general, trupele din divizia colonelului Manu s-au distins prin bravura lor.58 Cu intrarea rușilor în țară, a venit și invazia rublelor rusești. Camerele votează o lege care statornicește astfel cursul acestor monede: rubla de argint 4 lei, o jumătate rublă 2 lei; sfertul, 1 leu; bucata de 40 capeici, 80 bani; de 20 capeici, 40 bani; de 10 capeici, 20 bani.59 Gheorghe Mârzescu, deputatul de Iași, este numit comisar al guvernului pe lângă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trupele din divizia colonelului Manu s-au distins prin bravura lor.58 Cu intrarea rușilor în țară, a venit și invazia rublelor rusești. Camerele votează o lege care statornicește astfel cursul acestor monede: rubla de argint 4 lei, o jumătate rublă 2 lei; sfertul, 1 leu; bucata de 40 capeici, 80 bani; de 20 capeici, 40 bani; de 10 capeici, 20 bani.59 Gheorghe Mârzescu, deputatul de Iași, este numit comisar al guvernului pe lângă armatele rusești.60 anul 1877 349 au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu viață liberă se înmulțește. Cele mai curățele servitoare și cele mai drăgălașe lucrătoare își părăsesc serviciile și atelierele și devin femei întreținute ale ofițerilor ruși. Multe din ele dispar din București spre a se reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi apar. Până atunci cele două ziare care erau mai mult citite erau: Românul, organul lui C.A. Rosetti și Telegraful, cel dintâi ziar de tiraj (?) care trăgea vreo 3 000 până la 4 000
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu în persoană.29 Prefect al poliției era Costache Ciocârlan, un devotat liberal, dar nu cunoștea limba franceză. În locul său fu numit maiorul Radu Mihai, prefectul de Brăila, care a stat ani îndelungați în capul poliției Capitalei. Se simte ploaia rublelor rusești asupra pieței. Nefiind destul numerar în circulație pentru nevoile războiului, guvernul a emis întâia hârtie monedă numită bilet ipotecar, având drept garanție domeniile Statului. Rubla rusească de argint năpădește Capitala și țara, dându-se cursul legal de 4 lei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Brăila, care a stat ani îndelungați în capul poliției Capitalei. Se simte ploaia rublelor rusești asupra pieței. Nefiind destul numerar în circulație pentru nevoile războiului, guvernul a emis întâia hârtie monedă numită bilet ipotecar, având drept garanție domeniile Statului. Rubla rusească de argint năpădește Capitala și țara, dându-se cursul legal de 4 lei, dacă nu mă înșel. O frumoasă și tânără debutantă în teatru iese repede la suprafață ca favorita unui general rus din administrație. Răsturnată într-un landou
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Filosofia, fiind actualmente „chargée de cours”. Fata lor, Irina, e cercetător principal într-un institut de medicină, iar ginerele, Anatoli, specialist în chirurgia vasculară. Una din întrebări, venită cică de la mai mulți cititori, e ce salariu are. Răspunsul: „1200 de ruble pe lună, la fel ca toți membrii Biroului Politic”. „Membrii supleanți primesc 1100 de ruble și secretarii Comitetului Central, 1000”. În ceea ce-l privește, „toate onorariile pentru publicarea rapoartelor, alocuțiunilor și discursurilor sînt vărsate la bugetul partidului”. Oare la fel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de medicină, iar ginerele, Anatoli, specialist în chirurgia vasculară. Una din întrebări, venită cică de la mai mulți cititori, e ce salariu are. Răspunsul: „1200 de ruble pe lună, la fel ca toți membrii Biroului Politic”. „Membrii supleanți primesc 1100 de ruble și secretarii Comitetului Central, 1000”. În ceea ce-l privește, „toate onorariile pentru publicarea rapoartelor, alocuțiunilor și discursurilor sînt vărsate la bugetul partidului”. Oare la fel o proceda și Al Nostru? *De la începutul lui noiembrie și pînă acum, la începutul lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fiecare casă țărănească dădea în vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte o rublă, care însemna 120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
haine civile și militare românești, bani (sumele au cunoscut variații de la o echipă la alta, fiecare șef de echipă având asupra sa peste 1.000.000 de lei, iar fiecare membru câte 300.000 de lei, 2.000-3.000 de ruble, monede din aur), hrană pentru cinci zile. Din anchetele efectuate de Poliția de Siguranță reieșea că fiecare echipă era formată din opt membri: un șef, doi radiotelegrafiști și cinci luptători, special instruiți pentru lupta de gherilă. După parașutare, membrii echipei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îmbunătățească la sfârșitul lui 1946 și deportații au început să primească salarii, rații mai mari, haine mai bune, adăposturi mai bune și chiar o zi de odihnă. Unii dintre ei, precum Șimon, aveau dreptul la o căsuță: Ne-a dat ruble și ne-a dat și mâncare mai bună, a-nceput să ne dea casă... adică altceva n-ai avut ce aștepta... casa, ăla galben era cel mai bun mâncare să zicem și-apoi o dată pe săptămână lucram 6 zile, și-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ibidem, pp. 354-355. Sergiu Verona, Military Occupation and Diplomacy..., ed. cit., p. 110. `n perioada 15-18 septembrie 1956, o delegație poloneză a obținut `n urma unor tratative cu sovieticii mari concesii economice (printre altele, ștergerea unei datorii de 2 miliarde ruble către URSS). Negocierile economice au fost completate cu un acord privind staționarea trupelor sovietice `n Polonia și un statut special prin care se reglementa acest lucru. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 4. Nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
student, din comuna Călățele, județul Cluj, radiotelegrafistul grupului; Gheorghe Neagu, din comuna Martinești, județul Turda; Achimescu; Șutea; Polisciuc; Pitea. `n momentul lansării, fiecare parașutist avea asupra sa un pistol automat, 100 de cartușe, 300.000 de lei, 50.000 de ruble și patru napoleoni din aur. `n plus, la dispoziția `ntregii echipe mai existau patru pistoale automate de tip rusesc, muniții, material exploziv și un aparat de radio-emisie (DJAN Cluj, fond „Inspectoratul de Jandarmi Cluj”, dos. 24/1944-1945, f. 748). Parașutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asupra sa materiale și valori (două aparate de radioemisie, o busolă, 23 de hărți ale regiunii Cluj-Timișoara-Turda, un revolver automat, 55 de napoleoni din aur, 391 de dolari `n bancnote de h`rtie, 400.000 de lei, 60.000 de ruble) care pot sugera scopurile principale urmărite: str`ngerea de informații, inclusiv prin plătirea acestora, și transmiterea lor `n Germania (ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 38-39, 254). Din surse de arhivă, completate cu mărturii, știm că `n nordul Carpaților Orientali
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mitralieră, un brand de 42 mm), muniții, explozibili, hărți militare, aparate de radioemisie (16 la număr), parașute (10), materiale sanitare, depozite de alimente, bani (80.165.800 de lei, 55 de napoleoni de aur, 391 de dolari, 60.000 de ruble) (ibidem, dos. 144, ff. 2-5, 34-43, 49-52). ASRI, fond „D”, dos. 9029, vol. 4, f. 43. Ibidem, dos. 144, f. 37; ibidem, dos. 909, ff. 120-121. „46 teroriști `n fața Curții Marțiale Brașov”, România liberă, nr. 330, 1 septembrie 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]