25,920 matches
-
de interese (1) Fapta funcționarului care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
așa averi nemăsurate. Un om normal nu face în trei vieți Comorile pe care le aveți. E clar că din afaceri necurate Pentru că voi furați pe deșelate. Furați la șase mâini, cum are Budha Nu știe nici vecinul, și nici rudă. Ce minte rea aveți, si inventiva! Furați orice, si griul din coliva. Și zahărul din ceai, chiar si acidul Din borviz, dacă asta vrea partidul. Partidul - Paravan pentru Mafie Ce dreapta? Care stingă? Bani să fie! Partidele-s o gașcă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
parte din teren nu a fost declarat.Țăranul iubește pământul.Orășeanul plecat de la sat a devenit țăran de week-end. Lupta pentru dreptul de proprietate este acerbă. Intre primărie și foștii cooperatori,între frați și surori,între copii și părinți,între rude de toate gradele." Nu ne lasă Cartea !",spun ei. Cei de la orașe sunt amenințați cu bătaia,dacă vor călca pe la casa bătrânească și pe pămîntul strămoșesc. „Trei prăjini primi-n total, De la fratele cel mare; O prăjină sus,pe deal
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cunosc și sunt descrise numeroase cazuri de moarte clinică. Toate persoanele care își amintesc evenimentele, vorbesc de o călătorie rapidă printr-un tunel de culoarea lămâii.In voiajul lor sunt însotiți de o muzică placută,divină.Sus se întâlnesc cu rude,părinți,prieteni sau uneori cu o entitate. Aceștia îi așteaptă și-i primesc cu drag,dar spre regretul lor îi expediază înapoi,la viață. Două exemple. Un luptător din primul război mondial,rănit la braț a intrat în comă. După
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se opri din expunere și o întrebă candid pe invitată:”Cum vă numiți?”... O profesoară și-a testat elevii din clasă. S-a realizat proiecția unui film de război. Un detașament militar pleca pe front.Sunt conduși de părinți,de rude,de iubite și de prieteni. Fanfara cânta marșuri militare. La final,i-a întrebat pe tinerii spectatori: Ce v-a plăcut?”. Liniște în clasă. Un elev a spart gheața:”Mie mi-a plăcut fanfara.Cânta frumos....”. Un student și-a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
primărie dintr-o comuna îndepărtată. Aici l-am cunoscut pe secretarul primăriei, dl.Cornel Capră. Dragoste la prima vedere. In ciuda diferenței de vârsta ne-am căsătorit. Nunta s-a organizat într-o duminică însorită din luna octombrie. Parinții și rudele noastre de toate gradele au fost prezenți.Pregătirile au fost pe măsura. Cornel provenea dintr-o familie înstărită. Nunta s-a desfășurat în curtea casei socrilor. Muzică,chiuituri,mâncăruri tradiționale și băutură din belșug. Când veselia era în toi,în fața
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
soț?”. Cele mai neplăcute momente la separare sunt custodia copilului și partajul. Toata averea familiei,mobilă și imobilă,este evaluată de experți în merceologie,construcții și cadastru.Martorii au o pâine bună de mâncat. La fel și avocații.Părinții și rudele dau lovitura de grație căsniciei,prin motivele de divorț. Iată un motiv uzitat frecvent.Acuzarea de impotență.Dupa desparțire el s-a recăsătorit. Acum este tatăl unui băiețel. Și ea s-a recăsătorit,dar în Germania. La un proces,concubina
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un motto:”Birocrația este cea mai mare descoperire a omenirii”. După ce a terminat toate demersurile de înscriere a societații la instituțiile publice,a început angajarea personalului:un contabil,o secretara casieră și un șofer-paznic.Telefonul a sunat fără încetare. Rudele,prietenii și cunoscuții i-au cerut să-i primească în serviciu pe veri,verișoare, nepoți,nepoate,mătuși,unchi,soacre și soții. Gata,cu nepotismul!Gata cu sistemul clientelar! La interviu nu a ținut cont de rude,ci de competență.A
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a sunat fără încetare. Rudele,prietenii și cunoscuții i-au cerut să-i primească în serviciu pe veri,verișoare, nepoți,nepoate,mătuși,unchi,soacre și soții. Gata,cu nepotismul!Gata cu sistemul clientelar! La interviu nu a ținut cont de rude,ci de competență.A fost fixat și obiectul de activitate: vânzări de teren în suprafețe de 1 (un) ar (10m x 10 m) pe suprafața ...planetei Saturn. Le-a explicat opțiunea sa curioșilor. -Dacă s-a vândut teren pe Lună
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
are importanță.E greu de explicat. Voi pământenii o numiți „gaură de vierme”... Vă dau în judecata! -De acord...Dar ne judecăm pe Saturn... Musafirul a plecat foarte nervos. Managerul cugetă profund.” Avea de-a face cu o farsă a rudelor sau chiar era un caz real? Mă judec.” In definitiv,dacă ai bani parchezi unde vrei!”. Sună la firma care eliberase certificatul de proprietate.Lucrurile se lămuriră rapid.Era vorba de un teren de pe partea neexplorată a planetei.Concurența îl
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
acele vremuri. Tot în excursie, observ, îmbinați utilul cu plăcutul, la fel ca mine. Două feluri diferite, dar la fel de incitante, prin care poate fi imortalizat tot ceea ce se oferă privirilor noastre hulpave de orășeni. Pentru posteritate sau doar pentru ochii rudelor superficiale, aș zice... Surâse. Ochii pictorului - albaștri, tăioși, ascunși sub sprâncene stufoase, probabil că are și o grămadă de păr pe piept, gândi fotograful îl fixară câteva secunde. Umerii se ridicară, la un moment dat, apoi reveniră la linia inițială
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un ordin cavaleresc trebuia să menționeze "neamurile ce intră în alcătuirea neamului său". Iată ce formulă de solidaritate familială și, în același timp, de constrângere morală: să fii responsabil pentru renumele întregului neam! Ceea ce făptuiești să se răsfrângă asupra tuturor rudelor tale! Văd în același timp în această situație și o posibilă selecție a valorilor din punct de vedere genetic. Așa a evoluat omenirea: printr-o continuă selecție a valorilor. Secolul XX, odată cu promovarea aparenței, a anulat profunzimea și a promovat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceea ce înseamnă de fapt tot o raportare la om. Începând cu modernitatea (uit pentru moment dreptul roman) dreptatea (ca drept) nu poate fi fundamentată decât ca umanitate. Am avut nevoie de o teorie pentru a vedea toate animalele drept posibile rude (nu și invers!)! Câte ipoteze greșite au condus totuși, în istoria medicinei, la terapii ce au reușit să vindece ori să ajute vindecarea? A vedea tratamentele aplicate în decursul istoriei ca fiind făcute la întâmplare și fără efecte pozitive înseamnă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
licitația. Organizatorii de la Salt Lake City admit că suma de 10000 dolari, ca bursă, a constituit plata către fiica unui membru CIO. Rapoartele ziarului The New York Times precizează că în timpul procesului de licitație Comitetul de Organizare de la Salt Lake City a angajat rudele membrilor CIO (Conform Agenției STT-Finlanda, Peter Tallberg, membru al CIO, are trei fii, toți angajați în instituții din orașele ce au candidat la organizarea Jocurilor Olimpice: unul dintre ei este director de publicitate la o agenție din Sydney; un altul are
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un foc ce din depărtare se vedea ca o făclie galbenă și atunci știau satele că se apropie vreo urgie. Ioan era tare mândru de eleva lui. Într-o zi plecă Sânzâiana de acasă Într-un sat ăndepărtat la o rudă a ei care născuse gemeni, pentru a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
flăcau. Și nu orice flăcău, ci unul chipes, harnic și vesel. Și o iubea pe maică-sa cum și maică-sa Îl iubea pe el. Boierul și boieroaica se Învățaseră atât de mult cu femeia și cu Ion, de parcă erau rudele lor, de parcă dintotdeauna ei stătuseră la casa lor. Boieroaica se sfătuia cu femeia În treburile ei cele mai Împortante, boierul Îi dădea cheile de la hambarele lui. Boieroaica avea o fată și un băiat; aceștia o respectau pe mama lui Ion
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
penajul tuturor păsărilor, Dumnezeu a rămas fără vopsele până să-i vină rândul privighetorii. Dar, ca să facă dreptate, ei i-a dăruit un glas minunat. PĂUNUL De când a ieșit din ou, toată lumea nu-i spunea altceva decât că este frumos. Rudele, prietenii, vecini, deci toate ouătoarele Îi lăudau frumusețea, Încât uneori păunul se plictisea În prezența lor, auzind mereu aceeași laudă. Cel mai mult Îi plăcea să-și petreacă vremea cu bunica lui care Îi spunea fel și fel de povești
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
alta. Unde mai pui că în jur alt meșter nu-i. Cum te cheamă, bade? Ion. Bade Ioane, bucuros de cunoștință. Eu sunt Petre, cel care a luat casa babei Floarea. Am aflat de dumneata de la Carmen, cu care suntem rude. Eu sunt frate cu taică-su. Putem vorbi puțin? Poftim în casă. Intră, casa era mare, bine rostuită, curată, casă de om gospodar! Trecu printr-un culoar și ajunseră, în spatele casei, într-un atelier, cu tot felul de scule și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca la oraș, iar ornamentațiile sălilor la fel. Nunta dura până luni după-amiază, când nunii erau conduși acasă cu mult alai. Unul din obiceiurile la care s-a renunțat astăzi este închinatul prosoapelor țesute și cusute în casă, pentru toate rudele mirilor. Pe parcursul nunții se strigau chiuituri la soacre și nași: „Ia uită-te soacră mare Ai o noră ca o floare Să o iei, să o iubești, Dar să n-o batjocorești. Că-i micuță și drăguță Nu face mămăliguță
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ceremonial se păstrează încă străvechi elemente ale ritualului magico-religios legat de cultul morților, având la bază credința străveche a continuității vieții după moarte. Mortul este spălat, cât este cald, de două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
trei ori pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ciobanul, sergentul, vânătorul, căpitanul. Fiecare își joacă rolul pentru a-l prezenta pe Jianu ca simbolizând românul ce-și iubește glia strămoșească, gata de sacrificiu în orice moment. Cu Sorcova merg copiii în dimineața Sfantului Vasile, pe la vecini și pe la rude, semănând cu grâu prin case și urându-le sănătate și belșug în toate. În unele sate, copiii poartă în măini sorcova, confecționată dintr-o crenguță de brad și din hârtie creponată. În schimb, copiii primesc bani și dulciuri . SĂRBĂTORILE ȘI
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
obiceiului, se aleg dintre copii viitoarele paparude și se realizează masca din frunze, boz, crengi. În ziua ceremonialului, paparuda însoțită de o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un capăt la altul, intrând în gospodării și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
schimbat. Cam pe la începutul lunii decembrie, am părăsit casa noastră din strada Nishikata din Tokyo și ne-am mutat la Izu, în această vilă în stil chinezesc. După moartea tatei, unchiul Wada - fratele mai mic al mamei și singura noastră rudă mai apropiată - s-a îngrijit de cheltuielile casei. La terminarea războiului, ne-a anunțat că nu mai putem trăi ca înainte, că trebuie să ne vindem casa din Nishikata și să ne concediem servitorii. El ne-a sugerat să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]