3,663 matches
-
se gândi la o lovitură de mână forte. Cum s-au petrecut lucrurile întocmai nu se știe precis, dar se pot reconstitui aproximativ. Prin intermediul unui diplomat suedez, afin cu contele Nils Tornflycht, care la rîndu-i era în raporturi de îndepărtată rudenie, prin alianță, cu Hangerliu, prințesa se puse în contact cu Legația germană, al cărei prag nu voia să-l calce fără a fi sigură de o primire binevoitoare. Este probabil că prințesa avu o convorbire personală cu reprezentantul german. Fapt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rețelelor sociale, acestea sunt întâlnite sub forma rețelelor primare și a celor secundare. Prin noțiunea de rețea primară se înțelege "unitatea de viață socială care grupează persoane care se cunosc și care sunt unite unele cu altele prin legături de rudenie, prietenie, vecinătate sau muncă"32. O asemenea rețea posedă anumite caracteristici particulare, și-anume: * forma rețelei este de entitate colectivă și nu de înlănțuire de relații focalizate pe un individ; * relațiile dintre actorii rețelei primare sunt în esență de natură
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Critica se sprijină deseori pe postùri intelectuale de idealizare. Efortul de reabilitare a unei pseudo-autenticități originare a darului care ar contesta piața este un astfel de exemplu. Un altul se prezintă în revenirile la un antagonism factice între raporturile de rudenie, ca emblemă a cufundării în dependența personalizată, și raporturile de schimb ca exemplu de extracție a legăturii interpersonale. Afirmarea unei atotputernicii sociologice deținătoare a unui adevăr arhitectonic reprezintă de asemenea o ilustrare în acest sens. Încercând să se situeze la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se reflectă cel mai limpede, fie că se situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor sociale și religioase originale în care este recompusă economia politică a sistemelor de rudenie sau sătești și a căror articulare cu dominația politică a statului este mai mult sau mai puțin explorată: să cităm cu titlu de exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
titlu de exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare ar fi rezervele exprimate cu privire la ipotezele și dezvoltările sale, antropologia economică marxistă a reînnoit totuși în mod considerabil înțelegerea societăților de rudenie. Evidența rudeniei considerată o instituție primară ce se explică ea însăși printr-un fel de idealizare conform căreia se admite postulatul unui "primat al comunitarului", considerat încă din secolul al XIX-lea ca fiind opusul liberalismului este distrusă definitiv de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare ar fi rezervele exprimate cu privire la ipotezele și dezvoltările sale, antropologia economică marxistă a reînnoit totuși în mod considerabil înțelegerea societăților de rudenie. Evidența rudeniei considerată o instituție primară ce se explică ea însăși printr-un fel de idealizare conform căreia se admite postulatul unui "primat al comunitarului", considerat încă din secolul al XIX-lea ca fiind opusul liberalismului este distrusă definitiv de C. Meillassoux
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
recentrarea analizei atât asupra procesului de muncă și de producție, cât și asupra inegalității privind accesul la bunuri și resurse (de subzistență, de prestigiu, matrimoniale) duce imediat la revelarea raporturilor de dominare, cu precădere a celor care se exercită în cadrul rudeniei "reale", simbolice sau metaforice. Examenul conținutului material al raporturilor bărbați / femei și primul născut / frații mai mici îi permite lui Meillassoux (și celor pe care-i inspiră ulterior, în special Rey și Terray) să inaugureze o reflecție asupra economiei politice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
degrabă decât a mijloacelor de producție și definesc o putere al cărei caracter literalmente alienant este subliniat (prin posibilitatea reducerii dependenților la sclavie sau la captivitate) sau care a fost calificată o vreme drept "totalitară". Aceste reconceptualizări ale raporturilor interne rudeniei se opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le diferențiază (prestare / redistribuire, schimb reciproc, schimb comercial), apare la un nivel cu totul diferit în preocuparea lui Godelier de a evidenția încastrarea economicului și deci a raporturilor de producție în instituțiile sociale. Decurge de aici o abordare singulară a rudeniei, care, din suprastructura determinată de necesitățile producției agricole (Meillassoux), capătă la Godelier statutul unei instituții care funcționează ca raport de producție. Unii critici i-au reproșat că eludează prin aceasta chestiunea originii rudeniei și a fundamentelor poziției dominante pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Decurge de aici o abordare singulară a rudeniei, care, din suprastructura determinată de necesitățile producției agricole (Meillassoux), capătă la Godelier statutul unei instituții care funcționează ca raport de producție. Unii critici i-au reproșat că eludează prin aceasta chestiunea originii rudeniei și a fundamentelor poziției dominante pe care o ocupă într-un anumit număr de societăți, reiterând astfel obiecțiile pe care el însuși le formulează la adresa lui Polanyi. Godelier respinge la rândul său ideea sistemelor de producție care ar emana dintr-un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu este nici explicită, nici asumată teoretic. Această diviziune internă a antropologiei în două sfere, una polarizându-se în jurul economicului într-o subordonare intelectuală față de dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură apăsătoare și restrictivă, a regândi într-o manieră riguroasă economicul în antropologie pare un lucru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unul de clasare și de supunere. Pe lângă aceasta, anumite întrebări ridicate de antropologia economică de exemplu, problematicile lui Meillassoux privind mișcările de prestare / redistribuire care asigură întreținerea celor care nu produc de către producători și edifică sensul politic și ideologic al rudeniei s-ar putea revela astăzi ca o sursă de inspirație pentru analiza avatarurilor diverse ale solidarității, ale protecției sociale și ale generozității, sau chiar ale datoriei 29. Acestea din urmă se juxtapun, se confruntă sau își conjugă efectele combinând evantaiul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca vector al unei cantonări a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare a dominației își află coerența în joncțiunile pe care le operează cu economia politică a rudeniei. Proiectată deopotrivă în raporturile de muncă și în structura politică, pe care le amestecă, rudenia se dovedește un operator simbolic ce retraduce în mod eficient raporturile ierarhice sub forma legăturilor de fidelitate personale și exprimă, în limbajul contradicțiilor proprii, tensiuni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare a dominației își află coerența în joncțiunile pe care le operează cu economia politică a rudeniei. Proiectată deopotrivă în raporturile de muncă și în structura politică, pe care le amestecă, rudenia se dovedește un operator simbolic ce retraduce în mod eficient raporturile ierarhice sub forma legăturilor de fidelitate personale și exprimă, în limbajul contradicțiilor proprii, tensiuni și conflicte de diferite categorii. Așadar, în întreprinderea deja evocată, rudenia se dovedește a fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe care le amestecă, rudenia se dovedește un operator simbolic ce retraduce în mod eficient raporturile ierarhice sub forma legăturilor de fidelitate personale și exprimă, în limbajul contradicțiilor proprii, tensiuni și conflicte de diferite categorii. Așadar, în întreprinderea deja evocată, rudenia se dovedește a fi registrul principal al devalorizării cadrelor și șefilor autohtoni, plasați de fiecare dată într-o poziție simbolică de veterani pentru a putea fi astfel violent acuzați de favoritism și, reciproc, de nereguli față de subordonați. Idiomul rudeniei, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evocată, rudenia se dovedește a fi registrul principal al devalorizării cadrelor și șefilor autohtoni, plasați de fiecare dată într-o poziție simbolică de veterani pentru a putea fi astfel violent acuzați de favoritism și, reciproc, de nereguli față de subordonați. Idiomul rudeniei, care se extinde la raporturile clientelare și de origine geografică sau etnică comună, desfășoară aceste raporturi în cadrul edificiului ierarhiilor politice, conjugat cu o fidelitate comună față de președintele Republicii. Rudenia se dovedește astfel receptacolul contradicțiilor sociale și politice globale ce hrănesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
violent acuzați de favoritism și, reciproc, de nereguli față de subordonați. Idiomul rudeniei, care se extinde la raporturile clientelare și de origine geografică sau etnică comună, desfășoară aceste raporturi în cadrul edificiului ierarhiilor politice, conjugat cu o fidelitate comună față de președintele Republicii. Rudenia se dovedește astfel receptacolul contradicțiilor sociale și politice globale ce hrănesc resentimente cu atât mai intense la toate nivelele ierarhice cu cât îi închid pe supuși într-o serie de legături conflictuale de dependență îmbinând autoritatea veteranilor cu cea a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politice globale ce hrănesc resentimente cu atât mai intense la toate nivelele ierarhice cu cât îi închid pe supuși într-o serie de legături conflictuale de dependență îmbinând autoritatea veteranilor cu cea a statului. Dacă raporturile reale sau simbolice de rudenie se dovedesc a fi o sursă de solidaritate și de asistență necesară promovării (prin școală și angajare) la care aspiră fiecare, ele sunt în același timp locul decepțiilor, al sentimentelor de abandon sau de persecuție, agravate de o precarizare generală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necesară promovării (prin școală și angajare) la care aspiră fiecare, ele sunt în același timp locul decepțiilor, al sentimentelor de abandon sau de persecuție, agravate de o precarizare generală a condițiilor economice de existență. Îngrădirea ierarhiilor într-un câmp de rudenie metaforică dublează denunțările din ce în ce mai vii ale legăturilor de rudenie ca fiind cauza stagnării condițiilor economice de trai, atât în plan individual, cât și la nivelul global al societății 32. În întreprindere, ca și la nivelul statului, dominații europeni sunt astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiecare, ele sunt în același timp locul decepțiilor, al sentimentelor de abandon sau de persecuție, agravate de o precarizare generală a condițiilor economice de existență. Îngrădirea ierarhiilor într-un câmp de rudenie metaforică dublează denunțările din ce în ce mai vii ale legăturilor de rudenie ca fiind cauza stagnării condițiilor economice de trai, atât în plan individual, cât și la nivelul global al societății 32. În întreprindere, ca și la nivelul statului, dominații europeni sunt astfel legitimați prin exterioritatea care le este conferită. Tot acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raționalizare. Dincolo de această nouă "libertate", polarizarea economică în cadrul arhitectonicii politice trezește resentimente, mai mult sau mai puțin exprimate, în funcție de legitimitatea istorică personală pe care și-o acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare s-au generalizat prin amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării: astfel, societatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare s-au generalizat prin amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării: astfel, societatea a fost produsă metaforic ca spațiu de rudenie dublu îngrădit prin închiderea politică. La un alt nivel, această închidere într-o "familie endogamă" extinsă simbolic la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare s-au generalizat prin amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării: astfel, societatea a fost produsă metaforic ca spațiu de rudenie dublu îngrădit prin închiderea politică. La un alt nivel, această închidere într-o "familie endogamă" extinsă simbolic la națiunea reunificată s-a dezvoltat în cadrul penuriilor materiale, împărtășite la nivel general, prin care s-a neutralizat diferențierea economică și s-a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de "inegalitate" îl califică la un nivel extern și reductibil în comparație cu universul mental al actorilor, în ciuda faptului că desemnează o realitate obiectivă. Fractura se integrează în articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii unei piețe a muncii monopolizate în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]