6,791 matches
-
se-aprind în ochi de femeie flămândă. Flacără, sclipiri de lumini seci cad pe lespezi reci „vino, pătrunde-mă cu focul iubirii eterne înalță un munte noian de plăceri, ascunse mângâieri!” Vise. Săbii de foc lovesc un suflet tiptil pe sârmă dorințe și iubiri topesc ... curg în șuvoaie ... hoinăresc. În locus amoebus, în suprem avânt, Femeia va trăi din focul răsfrânt. Referință Bibliografică: Liliana TIREL - FEMEIA DE FOC / Liliana Tirel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul III, 27 august
FEMEIA DE FOC de LILIANA TIREL în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364943_a_366272]
-
din filmul „Titanic”, Kate Winslet. Sau, dacă mă gândesc mai bine, parcă aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
din filmul „Titanic”, Kate Winslet. Sau, dacă mă gândesc mai bine, parcă aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai ... XIV
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
mine și de veri¬șo¬rii mei, aveau și ei porumbi rozor cu noi. Uneori mai venea și maică-mea, dar îi era tare urât și frică de lighioane. Ursei se plimba toată ziua legat cu un lanț pe o sârmă întinsă de la un capăt la altul al locului cultivat cu porumbi. Înspre Valea Viei avea o colibă unde se adă- postea de ploaie, iar în partea cealaltă era un grajd de bârne unde, la fel, se adăpostea când vremea era
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
școlii, unde, ocazional, era arborat steagul României sau al partidului, se urca pe stâlpii de telegraf și tre- cea drumul atârnat în mâini de cablul care, din loc în loc, lega capătul unor stâlpi, de cel al altora asemănători, dar fără sârme, care erau plantați peste drum. Atunci însă, surprins de violența atacului meu, el s-a dat câțiva pași înapoi și a căzut pe spate cu mine deasupra, agă¬țat de gulerul hainei lui. Noneț s-a lovit destul de rău la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
făceau, erau atacați de porci mistreți, dar, mult mai rar decât porumbii. Uneori, când erau ur- me de râmă-turi, Bălan era legat singur câteva nopți și la cartofi. Se plimba toată noaptea din- tr-o parte în alta a locului pe sârma aceea lun- gă, făcându-și cu brio datoria; căci, porcii mistreți, dacă dădeau peste el mai multe nopți la rând, în cele din urmă nu mai veneau, nu erau atât de agresivi ca atunci când pe locul acela găseau porumbi, care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
de rai! Cocorul a prins din zori până în noapte doar umbra broaștei. Toamna se scrie cu fiecare frunză furată de vânt. Doar rândunelul cu o aripă frântă va vedea iarna. Vântul desprinde ultimele petice din vesta toamnei. Vrăbiile prind pe sârma de telegraf știrile verii. Moș Crăciun coase un nou petic la cojoc, deși sacul e plin. Frunza așteaptă întreaga viață pe ram zborul din toamnă. Referință Bibliografică: PANSEURI în 17 silabe (II) / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014. CAPITOLUL 6 După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cu vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... Citește mai mult CAPITOLUL 6După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... Citește mai mult CAPITOLUL 6După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor.Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cu vârfurile lor.Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... XVIII. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014. CAPITOLUL 5 Maria își deschise ochii și își surprinse
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
din filmul „Titanic”, Kate Winslet. Sau, dacă mă gândesc mai bine, parcă aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai periculos
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
zile și eram palidă la față. Părinții s-au speriat și a treia zi mi-au dat voie afară. Cât despre afacerea cu tutunul, nu-mi plăcea să merg la cules și nici să înșir cu andreaua pe sfoară sau sârmă foile de tutun pentru că aveau ceva lipicios pe ele, și, apoi, nu puteam suporta mirosul de tutun. Era un întreg ritual toată această afacere. Prima dată, se culegeau două-trei frunze de pe tulpină, să fie în plină maturitate. La culegerile următoare
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
acestor artefacte textuale. În „Visul omului ver-de”, protagonistul „visează în roșu aprins”, pentru ca în ultima strofă să provoace „materia neagră”. „Starea de alb” nu este una benefică, fiind mai degrabă asociată unui univers concentrațio¬nar - „deasupra e o plasă de sârmă ce înghite trecerile” -, care nu dă nicio șansă microuniversului copilăriei. În „Inimi roșii în facerea nopții”, nu întâmplător este evocată, cu accente biblice, figura tulbure a Fridei Kahlo, dar somnul, în care rătăcește în-gerul morții, este „albastru, de inimi născător
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
tot ce se întâmpla. Asta a făcut-o pe Antilopa să insiste. Matei a întrebat-o despre evenimentele din viața ei. Astfel avea să afle că trăise și Antilopa o poveste de dragoste cu un inginer din marea uzină Industria Sârmei care s-a dovedit a fi căsătorit. Această poveste o dezamăgise, dar nu mai voia să audă de titluri. Discuțiile au continuat pe diverse teme. Apropierea dintre cei doi devenise inevitabilă, căci fiecare avea dorința de apropiere unul de celalalt
NOAPTEA LUNGĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361758_a_363087]
-
cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
strecori în mine noaptea doar noaptea vii tu tremurând la adierea aerului scăpat liber din firea pădurii ca un respir al întunericului în marginea apei vii să atingi urmele pașilor uitați lângă o tranșee de fiare de rugi împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre ruga clepsidrei răsturnate sub scaun sunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degete e rece chiar surâsul cu care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te
DRUM DE ADIO de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351939_a_353268]
-
ceva mai de mult și acum se prescrisese cazul... Că mde, mai greșește omul... Ce-o să-i luăm gâtul, ce n-am fost și noi tineri!? Ca director tehnic al primăriei se ocupa de bunul mers al curentului electric prin sârme, cu telefoanele din biroul lui văr-su’, cu asfaltarea drumurilor în mileniul celălalt, dar mai ales cu repararea unei mașini a primăriei, o Pobeda rămasă de la ruși, când cu retragerea de bunăvoie din ’59, folosind desigur tot magica sa unealtă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
din ceramică pictată lucrate cu multă migală și rafinament. Ioana Nae este biolog, dar având în vedere că soțul dumneaei lucrează armuri și cămăși de zale, perioada antică, de aproximativ doi ani a început să lucreze bijuterii de zale, din sârmă de aluminiu, din cupru și alamă, model standard: persan, bizantin, Romanov, japonez, celtic etc. Modelele sunt învățate, dar structura bijuteriei în sine este originală. Firma Easyrider's Design, designer Marius Georgescu, produce și comercializează bijuterii unicat, lucrate din rășini epoxilice
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
fluturi și inimioare, poșete din saten, bumbac, piele, dantelă. Petrescu Georgiana lucrează broșe din organza, broșe din fermoar, bentițe, coliere împletite din lanț, din lanț și pamblică, cerceluși din mărgele, tricouri pictate manual. Stela Costache creează icoane, măști, podoabe din sârmă și ață, lavabile. Cristina din București expune bijuterii din pietre naturale, perle. Acum cinci ani a început să lucreze bijuterii din dorința de a-și face brățări ca ale Mihaelei Rădulescu și acum a ajuns la o adevărată artă. Janeta
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]