1,975 matches
-
Poeme > Duioșie > LILIAC, PARFUM DE MAI... Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Liliac, parfum de mai, De-unde-atata vraja ai? Că din ce-i în preajma ta Se naște dragostea mea. Te-am sădit lângă pridvor Să fiu aproape de dor. Te-am sădit lângă cerdac Să fii tuturor pe plac. Aduci lumii liniștire, Amintire și iubire, Liliac, parfum de mai! Referință Bibliografica: Liliac, parfum de mai... / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LILIAC, PARFUM DE MAI... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378751_a_380080]
-
Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Liliac, parfum de mai, De-unde-atata vraja ai? Că din ce-i în preajma ta Se naște dragostea mea. Te-am sădit lângă pridvor Să fiu aproape de dor. Te-am sădit lângă cerdac Să fii tuturor pe plac. Aduci lumii liniștire, Amintire și iubire, Liliac, parfum de mai! Referință Bibliografica: Liliac, parfum de mai... / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2317, Anul VII, 05 mai 2017. Drepturi de Autor
LILIAC, PARFUM DE MAI... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378751_a_380080]
-
așez la o ceașcă de gând. În cufărul verde de suflet mi-e cheia ce duce spre vise, În palme pocalul cu seva și setea cuvintelor scrise, Aripi de cerneală sculptează în timp ,primăveri și ozon, Grădini suspendate de vise sădesc,când îngerii dorm! Referință Bibliografică: Grădini suspendate / Geanina Nicoleta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2339, Anul VII, 27 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Geanina Nicoleta : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GRĂDINI SUSPENDATE de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378763_a_380092]
-
lume am făcut, priveam atent în jur, Atras mult de necunoscut și-al steleleor contur. Mă învăța cu glas duios mămuca, să iubesc, Îmi arăta tot ce-i frumos și e. . . dumnezeiesc! Pe rând, cu ea am descifrat întâiul Alfabet, Sădind în sufletu-mi curat vibrații de poet Mi-a spus că nu poți mângâia când ai un suflet gol, N-ai bucurii, nici dacă dai pământului ocol. Când faci din clipa ce-o trăiești, o perlă dată-n dar, Nu
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
lume am făcut, priveam atent în jur,Atras mult de necunoscut și-al steleleor contur. Mă învăța cu glas duios mămuca, să iubesc, Îmi arăta tot ce-i frumos și e. . . dumnezeiesc!Pe rând, cu ea am descifrat întâiul Alfabet,Sădind în sufletu-mi curat vibrații de poetMi-a spus că nu poți mângâia când ai un suflet gol,N-ai bucurii, nici dacă dai pământului ocol.Când faci din clipa ce-o trăiești, o perlă dată-n dar,Nu vei
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
nelegiuiri, nu se gândește la ce-i rău, Nu se umflă cu mândrie, nu caută folosul său ! Se bucură de Adevăr, acoperă, nădăjduiește, Suferă, însă și crede (totul !) pentru că, iubește ! Acum, cunoaștem doar în parte și doar în parte am sădit Vedem acum ca-ntr-o oglindă, tot ce va fi, Desăvârșit ! La Tronul Celui Prea Înalt, unde-i Cristalul și LUMINA, Cu Îngerii și Sfinții Săi, ne va da MESIA, Cina ! Limbile vor înceta ; cunoașterea se va sfârși... La fel
VEȘNICIA DRAGOSTEI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377810_a_379139]
-
îl va face leneș și îl va pedepsi, acționând în continuare greșit, condiționându-l din nou și făcându-l: „leneș”. Părinții nu-și dau seama de asta și spun că vina este doar a copilului, însă germenii ratării au fost sădiți cu mult timp înainte de părinții și de profesorii inconștienți care printr-un comportament greșit au blocat, în loc să stimuleze încrederea și creativitatea copiilor, bombardându-i cu „nu-uri” și gânduri negative. Gândirea negativă ne va transforma copilul într-un om fără
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2986]
-
un ciclu nou de viață. Dar puterea de-a dărâma, de-a reduce totul la starea de pulbere, nu este singurul atribut al divinității. Divinitatea, potrivit ideii anunțate, are și prerogativele zidirii: "Eu, Domnul, zidesc din nou cele ruinate și sădesc cele pustiite"27. Chiar de aici se trage și supranumele lui Isus: "Cel care dărâmi templul și în trei zile îl zidești". (Acest supranume îl vom întâlni și în Mahabharata ca atribut al lui Brahma: "O, Brahma, ziditor...28). Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Bolțile-s ținute-n aer de coloane luminoase..." (Memento mori) schele: "Te văd ca o umbră de argint strălucită, ...Suind, palid suflet, a norilor schele, Prin ploaie de raze, ninsoare de stele." (Mortua est) " Pe scări înalte flori de foc sădite" (În căutarea Seherezadei) palat: "Cetățile mari răspândite-s în soare, Palate de-argint se ridic gânditoare..." "Și pe coaste sunt palate, ce din verzi grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
conceput ca regulă universală a acțiunii. Toma d'Aquino credea că "noi asemenea îngerilor și spre deosebire de ființele inferioare, putem cunoaște scopul pentru care am fost creați, precum și legile care ne arată modul prin care îl putem atinge și că legile sădite în noi sunt efectul legii eterne a lui Dumnezeu asupra noastră"150. Distincțiile care apar între dreptul divin și cel uman, între dreptul perfect și cel imperfect, țin oarecum loc distincției dintre drept și morală. Augustin, spre exemplu, arată că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
filosofia ar trebui să fie o disciplină științifică ce nu se limitează la speculații metafizice. Reid îi contesta pe Locke, Berkeley și Hume. Pentru el "simțul comun" înseamnă atît "o facultate a minții", cît și un ansamblu de credințe imuabile sădite de Dumnezeu în mintea umană. Reid propune o nouă știință a minții, ceea ce acum este cunoscut sub denumirea de psihologia de aptitudini (psihicul este o unitate organizată ce are capacitatea de a acționa potrivit unor nevoi precum autoconservarea, dorința, milă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Friedrich Gauss îi destăinuie lui Franz Taurinus (într-o scrisoare) că a descoperit geometria neeuclidiana, dar nu dorea să facă public acest fapt. ¶ Apare lucrarea Réflexions sur la puissance motrice du feu / Despre puterea motrice a focului de Nicholas L.S. (Sădi) Carnot, în care se arată că trecerea căldurii de la o temperatură înaltă la una mai joasă produce lucru mecanic; el definește noțiunea de lucru mecanic; anunță a doua lege a termodinamicii; și propune construirea unor motoare cu combustie internă. ¶ Este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ține de lumea incomensurabilului, indescifrabil în misterul sau. El este infinitul, dar și zero metafizic, nelimitatul, dar și limitatul. Structura lumii după Blake conține astfel următoarele elemente fundamentale: 1. în centrul inferior: Ulro; de aici "sînt create stelele și sînt sădite semințele tuturor ființelor"283. 2. "Găoacea Lumii" sau "Coaja Lumeasca" (Mundane Shell) sau "Valul lui Vala" (Vala's Veil) formează "Oul Lumii" (Mundane Egg) (formă eliptica indică starea de polarizare din sînul spațiului fizic). Acest Ou este chiar Universul, planul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Sînt întocmite, si multe încordate lire peste nemărginire-ntinse. În crudă desfătare ei prind în cursa pe-aceia care-ascultă, și-n crudă desfătare-i Leagă, puternicele energii în spații mici strîngîndu-le74. Unele sămînță se făcură-a plantelor care vor fi sădite; altele 165 Bulboase rădăcini, îngrămădite în hambare și grînare. Apoi se înălțară Ziditorii. Întîi divinul Arhitect planul Și-l desfășoară. Și minunată schela fiind acuma ridicată în jurul infinitului 75, Dreptunghiulara se nalta zidirea, căreia cerurile pătrată formă 76 cu-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mereu în fum. [Și Los și Enitharmon se înveseliră; sorbiră cu-înzecită bucurie Din toată-a lui Luváh durere și-ale lui Urizen strădanii: Pentru-a intra năuntru.] Și Enitharmon se înveselea, Punînd la Cale să rupă norul tainic Ca să sădească dezbinări în sufletul lui Urizen și-al lui Ahania. 240 Dar în splendoarea-i infinită lucrarea minunată se nalta Cu suferință și cu grijă, Lume de Aur cu portale-n jurul cerurilor Și săli și încăperi cu colonade ce primeau astrele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nemișcate, Fost-au închise cerurile, si spirite-și plîngeau robia noapte și zi, Si se-arătă Divină Viziune în hainele de sînge-ale lui Lúvah. Astfel găoacea Lumii fu zidita prin marea Putere a lui Urizen. Triști merseră nainte Plantatorii să sădească, Semănătorii ca să semene; 250 Săpat-au făgașurile pentru rîuri, si revărsară-n depărtări Marile și lacurile; nălțară munții, stîncile și dealurile Peste pavilioane 84 largi, pește acoperișuri și portale și nalte turnuri ce-s sprijinite-n colonade, Într-o frumoasă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
285 Paralelograme triple 99 și cvadruple 100, poligonale, În uimitoarele lor mersuri aspru supuse în vastul adînc 101. Și Los și Enitharmon în jos erau trași de dorințe, Agale coborînd pe vînt printre dulci harfe și murmurat de glasuri Ca să sădească dezbinări în Sufletul lui Urizen și-al lui Ahania, 290 Ca să călăuzească în temeiul nopții Glasul lui Enion la pernă lui Ahania. Urizen văzu și simți pizma, și-i fu umplută-nchipuirea. Jelindu-se, el contemplắ trecutul în sfera-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru ca să fie prunc ce plînge Izvorul vieții se pogoară; Căci Rîma re-nnoiește umezeală cîmpiei nisipoase. Acuma mîna stîngă mi-o întind înspre țarina dedesubt, 370 Și-ating înfricoșata coardă. Trezesc duioasa bucurie în hrube-ale tristeții și-un zîmbet îl sădesc În codri-ai suferinței, Si in ținuturile-ntunecoasei morți trezesc clocotitoarele izvoare ale vieții. O,-s istovita! așază-asupră-mi mîna ta sau cad fără putere, 375 Cad sub razele acestea ale tale, Căci mi-ai atins cele cinci simțuri și ele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a tulbură; turba = mulțime, ceața (de oameni); larma (acesta din urmă apare frecvent în scrierile lui J. Böhme). 109 (III, 21) Sămînță să pe fibre așezînd-o, ce în curînd va încolți: Este vorba de semințele pe care Vala-Natura (arhetipala) le sădește în matricea spațiului (Enitharmon) care este format din "fire" (adică urzeala și bătătura ce constituie țesătura lui Enion, deschisă de Eno în spațiul-timpul fizic). 110 (III, 28-30) ridică-ți mîinile supuse: Luminoasă Ahania (Ziua) mereu îl îndeamnă pe Urizen spre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
distingem stejarul de fag, calul de bou, daca nu prin conturul despărțitor? Cum distingem o fată sau o trăsătură a feței de alta, daca nu prin linia despărțitoare și infinitele sale inflexiuni și mișcări? Ce anume clădește o casă și sădește o grădină, daca nu definitul și determinatul? Ce anume distinge cinstea de ticăloșie, daca nu linia tare și viguroasa a dreptății și a certitudinii în acțiuni și intenții. Înlăturați această linie și veți înlătura viața însăși; totul este din nou
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea unei noi tehnici de muncă vine pe un temei sufletesc și natural (natura sădește în sufletele oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi armăturii pe care omul o opune naturii, așadar rolul ei este condiționat cultural. Fapta oamenilor mari este culturală, dar rostul ei este de a reface unitatea natură-cultură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în ordinea ei firească. "Rolul omului apare mai grandios când intră în ordinea naturii decât atunci când se îmbracă în aparența de a fi ordonatorul naturii. (...) Durabile sunt creațiunile cerute de timp; creațiunile care realizează posibilitățile pe care natura le-a sădit în sufletul omenesc prin personalizarea treptată a energiei cosmice"233. Vocația valorifică dispozițiile creative din fondul sufletesc al "totalității". De altminteri, aceste dispoziții creative devin astfel numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două secole. Marele compozitor este unul din personajele esențiale din istoria culturii mondiale și, totodată, o înaltă conștiința politică și umanista a vremurilor sale, care a contribuit substanțial la coagularea națiunii italiene. Omagierea unei înalte personalități - ale cărei opere au sădit în conștiința universală alese sentimente și valori care definesc astăzi umanitatea - este, cu siguranta, una dintre cele mai notabile înfăptuiri pe care cineva le poate lăsa celor ce vor veni. Fie că astfel de strădanii să-și găsească binemeritatul loc
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sfântul Augustin). Iar, dacă toate acestea nu sunt de ajuns (... citat din Borak cel Bătrân). Așadar, după ce am constatat caracterul specific uman al modului cum a procedat respectabilul institutor aici de față, omul care prin sacrificarea întregii sale vieți a sădit binele și frumosul în tinerele mlădițe, asemenea grădinarului care toată viața s-a îngrijit ca din semințele sădite să iasă cele mai curate plante, arbuști și pomi, prin tot ce a făcut, folosind metode specifice, a țintit la eliminarea răului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a fi responsabil de ceea ce faci, de reverberațiile ideilor tale, de consecințele gesticulațiilor făcute este similar cu inconștiența și cu crima. „Sămânța” de cunoaștere aruncată acum nu se știe unde, când și cum va da roade. E bine să o „sădești” cu gândul că ceea ce va apărea e o pură posibilitate, ce ține de „purtătorul” ei, și să nu-ți propui cu obstinație ca ea să se dezvolte așa cum ai fi vrut tu. De aceea, un bun dascăl trebuie să-i
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]