1,363 matches
-
ori textul și, ajutată de vinul băut în timpul mesei, ne declară patetic că runa e un mesaj pentru Germania. Graalul e destinul sfânt al acestui popor, iar Thull e însuși Führerul. - Cine ar fi crezut că într-o biată frunză sălășluiește atâta istorie? Iată mistere la care trebuie să reflectăm, încheie ridicând brațele și ochii către cer. Mânecile largi ale rochiei îi alunecară pe umeri. - Bravo! strigă cineva și izbucniră aplauzele. După ce runa fu privită, mirosită și pipăită, generalul Friepke promise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
poți muri oricum, din cauza unui pechinez pe care l-ai ofensat sau din oricare alt motiv. Pușcăriile sunt goale, trăim o epocă de adânc umanism, ce să-i faci! Tu, care ești dincolo, dacă e adevărat că spiritul tău mai sălășluiește cu noi, viețuitorii pământului, caută să ne dai îndrumări, prin mijloacele tale, pentru a ne apăra de cenușiul bietei vieți. Am fost la mănăstirea Slătioara, de rit vechi, unde am stat vreo 5 zile și unde ne-am simțit bine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oasele toate întregi, chiar dacă carnea ta e plecată în țărână, în lada aceea de stejar masiv, da, te închipui așa, te închipui cu fața trasă ceva mai mult, dar încă nu intrată cu totul în oasele craniului, dar sufletu-ți sălășluiește”. L-am simțit în preajma mea, mai ales noaptea, pe baltă la Bălătău, dar și la Gura Văii - Călimănești sau la Aroneanu. Eram la Belcești, singur și aveam de gând să pescuiesc de pe locul unde ai stat tu ultima oară. În spatele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când turiștii au invadat acest rai de faună și floră cu fel de fel de ambarcațiuni cu motor, care poluează natura cu sunetele puternice și stridente ale aparatelor de radio și casetofoane, care lasă mormane de gunoi pe unde au sălășluit. Căci nivelul de conștiință socială a românului care vine în Deltă a rămas cu ceva sute de ani în urmă, ba mai rău. Am traversat Dunărea și iată-ne pe pământ dobrogean. Mergeam pentru prima dată în Deltă și toate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe lemn și altele pe pânză, două mari tablouri sugerând un buchet de crizanteme, dar pictate în manieră diferită de doi pictori prieteni și rivali cândva, foști studenți ai Conservatorului ieșean, morți acum, o pânză, pictură în ulei, în care sălășluia un bătrân, foarte reușit, sugerând blândețea, poate și prostia, niște oglinzi de cristal, oxidate puțin, dar care-ți dădea, ciudat, impresia de prospețime și claritate, un dulap cu două corpuri în sus, ca două aripi negre și frumoase, în care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Maraftoaia, scurtă, groasă, cu tulpanul peste gură, căci avea fața mâncată de rac. Femeile mergeau la babă să le-nvețe buruienile de leac și ca să le descânte. Dar baba făcea și alte bozgoane și drăcării căci în pod la ea sălășluia unu’ mititel. Ziceau o seamă că-l hrănește acolo cu strachina. Cum îi era obiceiul când era copilă, mama s-a dus într-o duminică la babă. Maraftoaia tocmai pleca de acasă și-i spune fetei să puie strachina cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se cuvine. Felul În care Își făcea vânt Desdemona nu ținea de mișcarea Încheieturii ei Încolo și Încoace; agitația venea de undeva din adâncurile sale. Izvora din punctul acela dintre stomac și ficat unde - Îmi spusese ea Într-o zi - sălășluia Sfântul Duh. Se trăgea dintr-un loc mai adânc decât propriul ei păcat ascuns. Milton Încercă să se refugieze În spatele ziarului, dar aerul perturbat de evantai Îi foșnea foile. Forța cu care Desdemona Își făcea vânt se simțea În toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ciudat, nu era supărată. Era ceva distractiv. Nu era ca la New York. Nu mai era viața ei, cea pe care o știa de atât de mult timp. Pe aceea o părăsise și Începuse alta nouă. În sufletul ei nu mai sălășluia amărăciunea. Această Cenușăreasă era mai degrabă uimită și veselă decât tristă. Apoi lucrurile luară brusc o turnură mai plăcută, când zâna ei cea bună apăru și-i aduse hainele de bal. Această zână era una de culoare. Diane Keith Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pomană pandurii lui Tudor își opriseră marșul și-și întinseseră corturile într-un asemenea loc. Cu mintea înfierbântată de flăcăruia libertății și cu picioarele încinse în cizmele cu carâmb, Vladimirescu trebuie să fi adulmecat un fel de ordine celestă care sălășluia pe câmpurile alea pline de ciulini, măselariță și coada-șoricelului, de unde câinii Bucuresciilor se auzeau lătrând până-n zori. Eu sigur am simțit ceva în genul ăsta, chiar dacă, la un secol și jumătate distanță, dincolo de Răzoare, bălăriile mai creșteau doar în spațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să nu iasă doar ei în prim-plan, indiferent cum. Reconfortant să vezi așa ceva! VERBA WOLANd Numărătoarea rațelor Ruxandra CESEREANU De vreo cinci ani de zile, poate chiar de vreo zece, pe râul Someș care trece prin Cluj s-a sălășluit un stol de vreo 40 de rațe, plus un grup de vreo 25 de pescăruși. Pescărușii mai pleacă din când în când și pot fi zăriți mai cu seamă iarna, dar rațele s-au stabilit, se pare, pentru totdeauna în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
o vreme, deși rațele numărate erau 19 (numărul meu benefic), nimic nu s-a mai întâmplat sau, exact pe dos, se întâmpla altfel decât prevăzusem eu. Oricum, între timp rațele sălbatice de pe Someș s-au împuținat vizibil ori s-au sălășluit pe canale lăturalnice, întrucât primăria a inițiat un proiect de reformatare a râului, alungând simpaticele zburătoare cu efect divinatoriu... ENȚICLOPEDIA ENCARTA Înaltă clasă Luiza VASILIU Ellocika Șciukina se descurca în viața de toate zilele cu destul de puține cuvinte. Treizeci, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
va marca profund conștiința sufletului, dominată de diversitatea poftelor. Probabil de aceea m-am născut într-un regal de toamnă târzie, din Zodia Scorpionului, în cel mai nordic oraș de munte al Bucovinei, Vatra Dornei, când de fapt toate rubedeniile sălășluiau în târgul situat mai la vale cu cincizeci de kilometri, la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dat că el caută tocmai ceea ce stăruie în sine însuși. Un paradox cultivat altădată de Augustin revine în acest loc. „Așa cum cel bu curos caută bucuria și o împărtășește, deși ceea cel bucură pe el este, mai degrabă, bucuria ce sălășluia în sine însuși, tot PARADOX ȘI NONSENS 179 186. așa caută și cel întristat întristarea.“ Cel care pierde cu bună știință înțelesul vieții află motive de a fi în continuare pe drum. Se simte departe de sine și totuși cu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
al partizanilor globalizării. Dacă nu vom găsi o cale de a aduce la bordul navei și țările sărace cât mai repede, globalizarea nu va avea sorți de izbândă sau îi va trebui o miză de o sută de ani să sălășluiască în inima reformelor liberale, a piețelor libere și, ceea ce este cel mai important, a păcii și securității. Aceasta este probabil cea mai mare provocare cu care se confruntă astăzi civilizația noastră. Oamenii care nu au un viitor sunt cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
legate de gestionarea rețelelor de trafic.” Concepția noastră referitoare la ceea ce constituie inteligență trebuie să se schimbe. Aceasta este prea limitată pentru a cuprinde viitoarea amenințare sau oportunitate. Toate cercetările s-au bazat până în acest moment pe principiul că inteligența sălășluiește în creierul uman. Aceasta perspectivă este limitată. Gândiți-vă la profunzimea conștiinței wireless cu atitudine. Computere în rețea. Un potențial deosebit, la nivelul celei mai puternice dezvoltări în puterea de calcul distribuită va avea în curand capacitatea de a exploata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fuseseră acum puse în practică - pentru simplul motiv că îl întâlnise pe John. Simțea că prezența lui o emoționa într-un mod profund, intelectual și emoțional. Mai mult decât atât, conștientiza pentru prima oară structura subtilă a semnificației spirituale care sălășluiește în arta însăși. Era un fel de metaforă a sentimentului pe care îl purta prieteniei cu John. Cu toate acestea, John părea să aibă rețineri, ca și cum i-ar fi fost teamă sau era timid. Poate de vină era programul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
o vede pe Liliana înfășurată pînă sub brațe în prosopul mare, umblînd prin încăpere cu pași mărunți, de gheișă. Cînd îi spune cu ce-o aseamănă, ea se oprește și oftează: Poate că-ntr-o viață anterioară sufletul meu a sălășluit într-o gheișă. Ori într-o împărăteasă, completează Mihai. Dar la ce-mi folosește asta?! saltă Liliana cu indiferență din umeri. Vocea ei, cu rezonanțe de durere, îl face pe Mihai să ia aminte la tristețea pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Liliana a mîncat deja din conservă și clatină din cap în semn că-i place. Pe Mihai îl pufnește rîsul: Icre negre? Am mîncat, dar nu mi s-au părut așa bune! Pe cuvînt! Mihai înțelege că în orice femeie sălășluiește o fetiță! Așa fericită cum e acum, Liliana are ceva din comportarea Cristinei. Chiar și gestul prin care refuză paharul cu vodcă e același cu care Cristina împinge uneori cana cu lapte într-o parte. Zău că-mi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
supunerii sale. Încetarea căutării el o pune pe seama constrângerii, și nu pe seama oboselii, renunțării și uitării sale. El nu poate să admită că cel ce perpetuează comanda reprezintă polul monumentalizat al neputinței sale, slujirea fidelă a decăderii și vinii care sălășluiesc în cel mereu supus. Căci agentul puterii pervertite se supune în fapt celor mereu supuși, slujindu-le bolile și exprimând astfel o per-versiune obiectivă, răsturnarea și distorsiunea lor în spațiul libertății. Din vina celui mereu supus, care a căzut în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
iar muncitorii primeau pe vremea lui Ceaușescu locuințe pentru ei și familia lor.Însă munca în mine a fost destul de grea, astfel că s-au întâmplat uneori și accidente.Astăzi minele sunt închise, încă din anul 2005, dar în mijlocul orașului sălășluiește monumentul celor dispăruți în accidente de muncă, în cadrul mineritului din acest oraș (acesta a fost dezvelit pe 4 decembrie 2009). ȚESĂTURI DE INTERIOR Acestea au fost găsite puține la număr și cu rol decorativ redus, dar se înscriu în aceași
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cînd mă gîndesc la aiuritoarele cifre de vînzare a cărților lui! De ce nu mai scria romane? Descopăr În Paternitate veselă (tipărit În anul cînd m-am născut) un răspuns posibil: “Am Încercat să născocesc povestiri. Acestea se Îngreunau de răul sălășluind În mine, noroiul ăsta de pe fundul inimii ce Îmi reamintea că sînt fiu al lutului care mă cheamă necontenit“. Pentru el, povestirile născocite se Îngreunează În mod automat de răul care este activ În ființa autorului lor. Iată de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
este activ În ființa autorului lor. Iată de ce nu voia el să mă asculte cînd Încercam să-i vorbesc despre romanul pe care Îl scriam. Își spunea: „Dacă François scrie un roman, manuscrisul lui se va Împovăra de răul care sălășluiește În el“. Presupun că socotea că un film nu se poate Împovăra de răul pe care literatura era mai În măsură să-l exprime. La sfîrșitul anilor șaizeci, cinematograful nu arăta nimic din ceea ce romanele admiteau să fie descris. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pentru fantasticul lui, pentru garanția de irealizabil - o utopie estetică. "Evenimentele" istoriei ne arată însă clar ce a luat el în serios... De mult nu mai trăiesc în moarte, ci în poezia ei. Te topești așa într-un flux mortal, sălășluind visător în delicată agonie, vrăjit de miresme funebre. Căci moartea-i untdelemn ce se prelinge pe spațiul nevăzut al lepădării noastre de lume și ne învăluie de o amânare plăcut-dureroasă a stingerii, pentru a ne sugera că viața-i un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vieții de cazarmă? — De ce să fi renunțat la meseria de ucigaș? i-o întoarce Rufus. — Tu n-ai cunoscut niciodată beția victoriei? îl întreabă Ganymedes. Ridică glasul: — Crezi oare că dragostea de glorie și dorința de a învinge nu pot sălășlui în trupul unui decăzut, cum zici tu? Rufus mârâie printre dinți: — Un criminal. Bine, criminal, acceptă Ganymedes. Arată cu degetul spre băiat: — Să înțeleg că îi apreciezi mai mult pe cei fricoși, ca la șul ăsta? Germanului nu-i vine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
avea o semnificație inițiatică.” „Explică-mi oleacă semnificația inițiatică a pupării șezutului”, zice Diotallevi. „Unii ezoteriști moderni consideră că templierii se revendicau de la niște doctrine indiene. Sărutul În fund ar fi servit la trezirea șarpelui Kundalini, o forță cosmică ce sălășluiește la baza șirei spinării, În glandele sexuale, și care, odată trezită, ajunge la glanda pineală...” „Aia a lui Descartes?” „Cred că da, iar acolo ar trebui să deschidă În frunte un al treilea ochi, cel al viziunii directe În timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]