13,483 matches
-
nevoilor socioumane (Sen, 1999) va fi urmărită la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi acela de a identifica nivelul relativ de dezvoltare al satelor, în raport cu media națională. Măsuri de tip absolut, de genul celor încercate prin indici ai sărăciei absolute, sunt greu, dacă nu imposibil de realizat pe o realitate multidimensională, în condițiile unui fond redus de date relevante de cuprindere națională. Centrarea pe dezvoltarea comunitară relativă și pe disparitățile de dezvoltare dintre sate, din perspectiva socială, definesc abordarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fost calculate ca medii alevalorilor DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002. Gruparea județelor a fost realizată prin analiza cluster (distanțe euclidiene, metoda celui mai depărtat vecin). Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcietc "Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie" Nivel regionaltc "Nivel regional" Sărăcia comunitară rurală atinge, la nivelul anilor 2000, cel mai ridicat nivel din estul Moldovei pe banda Botoșani-Iași-Vaslui (vezi figurile 13 și 14). Cea de-a doua arie de concentrare a satelor sărace (la un nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002. Gruparea județelor a fost realizată prin analiza cluster (distanțe euclidiene, metoda celui mai depărtat vecin). Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcietc "Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie" Nivel regionaltc "Nivel regional" Sărăcia comunitară rurală atinge, la nivelul anilor 2000, cel mai ridicat nivel din estul Moldovei pe banda Botoșani-Iași-Vaslui (vezi figurile 13 și 14). Cea de-a doua arie de concentrare a satelor sărace (la un nivel de sărăcie mai redus decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regionaltc "Nivel regional" Sărăcia comunitară rurală atinge, la nivelul anilor 2000, cel mai ridicat nivel din estul Moldovei pe banda Botoșani-Iași-Vaslui (vezi figurile 13 și 14). Cea de-a doua arie de concentrare a satelor sărace (la un nivel de sărăcie mai redus decât în Moldova) se află în Oltenia (cu excepția Doljului) și în sud-vestul Transilvaniei (Alba și Hunedoara). Nucleul estic de sărăcie Botoșani-Iași-Vaslui se continuă pe axa nord-sud prin județele sudice ale Moldovei, Bacău-Vrancea, și în nordul Munteniei, în Buzău
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
figurile 13 și 14). Cea de-a doua arie de concentrare a satelor sărace (la un nivel de sărăcie mai redus decât în Moldova) se află în Oltenia (cu excepția Doljului) și în sud-vestul Transilvaniei (Alba și Hunedoara). Nucleul estic de sărăcie Botoșani-Iași-Vaslui se continuă pe axa nord-sud prin județele sudice ale Moldovei, Bacău-Vrancea, și în nordul Munteniei, în Buzău. Compararea celor două hărți din figura 14 realizate cu date de la ultimele două recensământuri indică acțiunea unor procese de puternică reconfigurare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
celor două hărți din figura 14 realizate cu date de la ultimele două recensământuri indică acțiunea unor procese de puternică reconfigurare a dezvoltării sociale rurale la nivel județean. În intervalul 1992-2002 s-au desfășurat procese care au dus la1: a) concentrarea sărăciei comunitare rurale severe în județele din Moldova; b) declin de dezvoltare: județele foarte sărace ale Moldovei - Botoșani, Iași și Vaslui - au devenit și mai sărace la nivel de mediu rural; cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rural; cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială se înregistrează pentru județele Galați și Neamț; în decursul celor zece ani intercensitari, acestea au trecut din categoria județelor sărace în cea imediat inferioară, de „foarte sărace”; c) reducerea sărăciei: sărăcia din satele din sudul Munteniei, puternic manifestă în anii ’90, s-a diminuat considerabil în anii 2000; județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri ale indicelui mediu de dezvoltare a satelor de peste 8%; județele care au realizat cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială se înregistrează pentru județele Galați și Neamț; în decursul celor zece ani intercensitari, acestea au trecut din categoria județelor sărace în cea imediat inferioară, de „foarte sărace”; c) reducerea sărăciei: sărăcia din satele din sudul Munteniei, puternic manifestă în anii ’90, s-a diminuat considerabil în anii 2000; județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri ale indicelui mediu de dezvoltare a satelor de peste 8%; județele care au realizat cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
puternic manifestă în anii ’90, s-a diminuat considerabil în anii 2000; județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri ale indicelui mediu de dezvoltare a satelor de peste 8%; județele care au realizat cea mai spectaculoasă ieșire din starea de sărăcie severă se află în Oltenia (Mehedinți și Vâlcea), la care se adaugă Ialomița, Maramureș și Satu Mare; d) diminuarea decalajelor de dezvoltare: pe ansamblu pare să fi acționat un proces de reducere a disparităților sociale de dezvoltare rurală; numărul județelor care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la 11 în 1992 la 15 în 2002; cele patru județe care în 1992 aveau gradul maxim de dezvoltare rurală - Sibiu, Brașov, Harghita și Ilfov - înregistrează, la nivelul anului 2002, o mai mică distanțare față de media națională; amplitudinea de „dezvoltare sărăcie comunitară rurală” s-a menținut la un nivel foarte apropiat la cele două momente de referință. Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: 1992 (a), 2002 (b)tc "Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de referință. Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: 1992 (a), 2002 (b)tc "Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe\: 1992 (a), 2002 (b)" Nivel comunaltc "Nivel comunal" Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se află situate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1992 (a), 2002 (b)tc "Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe\: 1992 (a), 2002 (b)" Nivel comunaltc "Nivel comunal" Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se află situate, majoritar, la marginea județelor, departe de marile axe de circulație rutieră. Constatarea este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare socială a satelor pe județe\: 1992 (a), 2002 (b)" Nivel comunaltc "Nivel comunal" Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se află situate, majoritar, la marginea județelor, departe de marile axe de circulație rutieră. Constatarea este în linie cu ideea geografilor și sociologilor care susțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se află situate, majoritar, la marginea județelor, departe de marile axe de circulație rutieră. Constatarea este în linie cu ideea geografilor și sociologilor care susțin că „drumul face viața socială”. Drumurile de rang european trec de obicei prin centrele județene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orașul capitală de județ. Marginea de județ contează cel mai puțin pentru dezvoltarea satelor la nivelul regiunilor istorice cu grad ridicat de modernizare, în speță, în cazul Transilvaniei și al regiunii Crișana-Maramureș. În schimb, apropierea față de marginea de județ favorizează sărăcia în special pentru satele din Banat și Moldova. Apropierea față de drumurile modernizate favorizează dezvoltarea în cel mai înalt grad în Transilvania, în Banat și în Moldova. Condiționarea ecologică naturală - localizarea geografică - este mai puțin importantă în regiunile de peste munți, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărace, și în scădere în Muntenia și Transilvania. Condiționarea naturală legată de zona geografică s-a menținut relativ constantă în intervalul de timp menționat. Pentru comparabilitate voi introduce în continuare o scurtă descriere a unui alt procedeu de măsurare a sărăciei comunitare dat de grila folosită de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) pentru identificarea unui sat sărac. Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1tc "Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1" Inițial, începând din 1998-1999, FRDS a lucrat, în primele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
constantă în intervalul de timp menționat. Pentru comparabilitate voi introduce în continuare o scurtă descriere a unui alt procedeu de măsurare a sărăciei comunitare dat de grila folosită de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) pentru identificarea unui sat sărac. Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1tc "Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1" Inițial, începând din 1998-1999, FRDS a lucrat, în primele runde de selectare a proiectelor, cu o grilă, considerând la modul convențional (dar și în funcție de resursele financiare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comparabilitate voi introduce în continuare o scurtă descriere a unui alt procedeu de măsurare a sărăciei comunitare dat de grila folosită de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) pentru identificarea unui sat sărac. Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1tc "Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1" Inițial, începând din 1998-1999, FRDS a lucrat, în primele runde de selectare a proiectelor, cu o grilă, considerând la modul convențional (dar și în funcție de resursele financiare de care dispunea) că un sat este sărac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dacă satisface cel puțin patru din 10 criterii 2, operând ulterior cu o grilă mai suplă, de trei din opt criterii (vezi caseta 13). Grila care operează cu numai opt criterii a fost realizată prin renunțarea la patru itemi de sărăcie comunitară (mortalitatea infantilă, ponderea vârstnicilor, numărul de aparate TV și număr de autoturisme proprietate personală), a adăugat doi (referitori la sectorul economic privat și la transportul public) și a adus specificări pentru unii dintre indicatorii menținuți din vechea grilă. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vârstnicilor, numărul de aparate TV și număr de autoturisme proprietate personală), a adăugat doi (referitori la sectorul economic privat și la transportul public) și a adus specificări pentru unii dintre indicatorii menținuți din vechea grilă. Deoarece valorile pentru indicatorii de sărăcie nu există, la nivel de sat, în statistici oficiale, completarea datelor pentru aplicarea grilei se face de către localnici, de către membri ai grupului de inițiativă care propune proiectul la FRDS. În consecință, în varianta a doua a grilei, sociologii care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opt criterii ale grilei, cinci sunt explicit corelate cu distanța ca factor de accesibilitate la diferite servicii comunitare. În mod particular contează distanța față de cel mai apropiat oraș de cel puțin 5.000 locuitori (criteriile 4, 5, 6). Rezultă că sărăcia estimată prin grila FRDS este asociată preponderent cu accesibilitatea la bunuri și servicii publice (electricitate,servicii de sănătate, servicii școlare, servicii de transport și comunicare, servicii comerciale). Deși nu se înregistrează decât distanța până la cel mai apropiat oraș, este foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de 2 km de sat. 7. Mai puțin de 5% dintre gospodării au telefon funcțional. 8. Singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice”. Sursa: Manualele de operare ale FRDS, diferite variante. Pentru autorii grilei, sărăcia satului apare deci ca fiind predominant un fenomen de slabă dezvoltare instituțională locală și de relativă izolare (intrasătească, intracomunală și intraregională, în raport cu orașul). La nivel local, în comunitățile care au formulat cereri la FRDS, criteriile cu care operează Fondul au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe, ci și de faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată anterior a sărăciei comunitare ca expresie a combinării mai multor distanțe - față de centrul comunei, față de orașul cel mai apropiat, față de orașele mari, față de drumurile moderne, de circulație europeană și, de asemenea, față de centrul județului. Dintre toate distanțele menționate, cele mai importante sunt cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Dintre toate distanțele menționate, cele mai importante sunt cele de la sat la oraș și de la sat la centrul comunei. Dacă satul se află la o distanță mare față de un oraș mare și nu este centru de comună, atunci probabilitatea ca sărăcia comunitară să fie mare este semnificativ mai ridicată decât pentru satele apropiate de orașe și care sunt centru de comună. În pofida faptului că nivelul de sărăcie al județului în care se află satul a fost considerat un criteriu important pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare față de un oraș mare și nu este centru de comună, atunci probabilitatea ca sărăcia comunitară să fie mare este semnificativ mai ridicată decât pentru satele apropiate de orașe și care sunt centru de comună. În pofida faptului că nivelul de sărăcie al județului în care se află satul a fost considerat un criteriu important pentru orientarea facilitării, între numărul de criterii de sărăcie pe care le satisface în medie un sat cu grant FRDS și dezvoltarea județului nu apare o legătură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]