16,244 matches
-
putere În stat ne agresează prin toate mijloacele ce-i stau la Îndemână (și trebuie să spun că le fată mintea). Și stăm și ne Întrebăm: cui servește, de fapt, mass-media? Celor de pe urma cărora se Îmbogățește, adică tot noi, cei săraci, sau altora, despre care știm că vor cu tot dinadinsul să ne desființeze, să plecăm de acasă sau să ne transformăm În niște animale cuvântătoare, "lovite cu leuca", pe care să le Înhame la carul lor triumfal și pe care
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și data trecută cerul și pământul, lapte și miere și cu ce vă aleserăți ? Cu un nod În gât și nici pe-acela nu l puteți trimite În jos, că și apa a devenit un lux În țara aiasta bogată. Săraca țară bogată ! Apropos de promisiuni și cuvânt de onoare : mi adusei aminte că zicea domnu Boda că un cuvânt dat trebuie onorat. Întru totul de acord cu domnia sa. Da de la alegerile precedente, când s au oferit atâtea cuvinte, unde a
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
buni cu adevărat Își poate permite să apeleze la aceste programe, limitate deocamdată la drumuri și fântâni pentru comunități ?! Dintre cei buni și foarte buni, specialiști care au pus totul În munca lor nu vor fi prea mulți, pentru că sunt săraci și atunci vă Întreb pe mâna cui va Încăpea agricultura, cu alte cuvinte pâinea și mâncarea noastră ? Pe mâna unor ciocoi noi care habar n-au de această meserie și care vor plăti foarte prost un specialist mai tânăr, fără
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cred că n ați uitat că plătim și apa de ploaie ?! Chiar acum cântă la radio „...mi-e greu fără tine” dar cred că În curând Îi vom lăsa pe domnii de la regiile În cauză să-și plătească singuri, din săracele lor salarii de sute de milioane, și consumul și pierderile și apa de ploaie, și-om vedea atunci cui o să-i fie mai greu fără celălalt : nouă sau vouă. Eu știu care este răspunsul corect. Voi știți ?! Cred că da
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mai am bani și pensia vine abia peste o săptămână. Mi-a spus : Bine, veniți peste o săptămână și o să primiți rezultatele. Mulțumesc ! În timp ce eram internată, au venit În salon, chiar În patul de lângă al meu, două femei modeste și sărace de undeva de la țară, aduse cu salvarea pentru analize urgente. Medicul de salon le-a povestit cât o să le coste analizele și ele s-au Îngălbenit și au spus că n-au nici măcar destui bani ca să se Întoarcă acasă. Degeaba
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
copiilor adoptați. Mizerie mai strigătoare la cer nu este. O să-mi spuneți că sunt Împotriva adopțiilor și poate că sunt Înapoiată sau cine mai știe ce. Iar eu vă răspund că sunt pentru adopția orfanilor, sau a copiilor din familii sărace, pentru simplul fapt că doresc fiecărui copil o familie, un cămin cald și afecțiunea necesară unei dezvoltări armonioase. Dar asta nu Înseamnă că sunt de acord cu comercializarea de carne vie pentru transplant de organe sau pentru alte practici. Nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
iar În această curte nu sunt toți cum ar trebui să fie și asta iar nu-i bine, pentru că nu-l lasă deloc pe Traian să facă ce-a promis și ce știm și noi c-ar fi bine pentru săraca țară bogată. 9 decembrie 2008 Iată că au trecut iarăși 4 ani de când am luat pentru ultima oară pixul În mână ca să exprim „o opinie” - simplă, dar de bun simț, cred. Poate că vă Întrebați de ce n-am mai comentat
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pietrișul și pietrele. Însă această proprietate nu este determinată numai de cele două componente care reprezintă de fapt, “sistemul osos”, ci are în componență și alte “materiale”, (fig.2). Solurile nisipoase conțin pînă la 85 - 90 % particule de nisip. Sunt sărace în particule fine, fiind, practic, lipsite de coeziune și aderență, fapt pentru care se lucrează foarte ușor. Sunt, de asemenea, foarte permeabile pentru apă și aer, dar o pierd la fel de ușor și nu pot înmagazina cantități mari de apă. Solurile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
în funcție de tipul de sol (Dron A.1984 și Bally R.-1983). În al doilea caz (b), studiile și cercetările experimentale au evidențiat existența unor diferențe între valorile calculate cu teoria elasticității și cele efectiv măsurate. Cu cât solul este mai sărac în argilă și mai bogat în materie organică sau este mai afînat, cu atât diferențele sunt mai mari. Aceste diferențe se datorează faptului că în ipotezele de lucru și în relațiile de calcul nu se ține seama de influența unor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
nautice, tratament, cură heliomarină. Baza materială, destinată petrecerii timpului liber, cuprinde terenuri de sport, baze nautice (cu bărci, hidrobiciclete, telegondolă), discoteci, spații verzi. Litoralul românesc este totuși deficitar la câteva aspecte: - prezintă un peisaj relativ monoton, cu relief plat, vegetație săracă și o rețea hidrografică deficitară; - perioada din an pentru cura heliomarină este redusă la 2-3 luni și lipsesc ofertele pentru sezonul rece, în pofida unor capacități importante de cazare; - infrastructură rutieră este subdimensionată pentru cerințele sezonului de vârf; - lipsesc atracțiile turistice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cumpăr pâine. Scot banii din buzunar și văd că am două bancnote de 50.000. Mă chinui să-mi amintesc de unde-i pot avea - mi-am amintit: de la biserica Banu. Mi-am propus să-i dau înapoi pentru altul mai sărac decât mine, am mulțumit pentru ajutor și i-am dus înapoi când am avut și am explicat de ce-i aduc (nu lipsiseră de la lumânări ) și nu mi-a plăcut replica „e, și aici ca la piață, doamnă”, dar i-am
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
am făcut imediat: am pregătit haine complete, chiar și o șapcă și niște șlapi, am făcut o colivă, aveam două unguente în casă pentru dureri reumatismale, o sticlă cu vin și le-am dus de pomană, hainele pentru o mamă săracă cu patru copii. Când am ajuns acasă, a venit o vecină și a văzut pe masă, pe o farfurie mai mică, o colivă ce o lăsasem pentru copii. M-a rugat să i dau și ei că-i place foarte
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
avut o trăire deosebit de înaltă. Am simțit o bucurie împletită cu multe alte senzații de nedescris, parcă se deschisese o poartă și eram invadată de CEVA neasemuit de bun și de frumos. Repet: nu pot exprima în cuvinte, sunt prea sărace, ceea ce am simțit atunci. Era un sentiment așa de bun, de frumos, cum nu mai trăisem niciodată până atunci; era și pentru mine o Înălțare splendidă. Asta și va fi. În timp ce citeam cărțile - de fapt le-am studiat și anul
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
copiii lor, și astfel legea Bunului simț s-a perpetuat de-a lungul generațiilor, reprezentând baza relațiilor familiale și sociale. Pentru această bună cuviință adânc înrădăcinată în spiritele noastre am fost considerați și catalogați de unii proști, de alții sfioși, săraci cu duhul sau chiar tâmpiți. Fiecare ne-a dat o notă și ne-a trecut la index. Nimeni sau aproape nimeni nu s-a gândit să privească mai atent ce reprezintă acest comportament; în schimb toți s-au străduit să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și ne-a trecut la index. Nimeni sau aproape nimeni nu s-a gândit să privească mai atent ce reprezintă acest comportament; în schimb toți s-au străduit să ne transforme în slugi la stăpân și să pună mâna pe „săraca” țară bogată. Toți. Istoria stă mărturie. Iar acum lupta este la apogeu. „Stăpânii din umbră” ai lumii vor cu tot dinadinsul acest teritoriu binecuvântat de Dumnezeu și dăruit Maicii Domnului. Toți cred că dacă ei vor stăpâni aici, vor fi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
la un Crăciun acum un an. Asta înseamnă nimic. Eu cred că mânăstirile sunt destul de bogate ca să crească fiecare în parte măcar 20 de copii, iar pentru 2-3 case de bătrâni s ar găsi sponsori, măcar și dintre cei mai săraci enoriași, care ar da fiecare cât poate (5-10 mii lei ) pentru o asemenea acțiune de caritate. Se găsesc destui voluntari care să strângă fonduri. Chiar și din cei mai bogați ar fi destui care să doneze. Asta, da, activitate creștinească
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fonduri sunt doar câteva exemple elocvente în ce privește „puterea lucrului bine făcut” la ora actuală, de către autoritățile din România. Și tot atâtea motive de tristețe... Fiecare zi care trece și care nu poate schimba nimic pe acest segment, ne lasă mai săraci și mai vulnerabili în fața universalității. „Un popor fără cultură e un popor ușor de manipulat.” O crudă și devastatoare realitate ce apasă asupra nației noastre, de aproape douăzeci și șapte de ani... FLASH 27 (A fost odată...) Părinților mei A
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ani înainte de colectivizare, Ghițișor s-a hotărât să-i dea lui Creața hectarul de pământ din Rotonda, hectarul lui Constantin. Acesta a lăsat cu limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor i-a dat hectarul lui din Rotonda lui fiică-sa cea mai mică, adică Mariei. Odată cu cooperativizarea agriculturii, țăranii au fost nevoiți să-și ia tălpășiță către oraș. Gheorghe al lui Ghițișor, după ce s-a însurat cu Profira
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lua și bruma de pe casă, că pe atunci cine avea stuf pe casă era om înzestrat, iar cine avea șindrilă era om de vază, că șindrila o aducea tocmai de la Neamț. Tablă avea doar boierul cel mare, săracul era tot sărac, nu avea nici din ce să-și pună petic la sac. La acea vreme doctorii lipseau cu desăvârșire, asistentele medicale nu erau, moașele de plasă au apărut mult mai târziu. Pe atunci erau doftoroaiele, care vindecau cu plante medicinale prin
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Țibănești, dar pentru o siguranță mai mare oameni o luau și pe Zavastia cu ei la dispensar. Anii au trecut și Gheorghe al ei s-a făcut mare și l-a însurat cu o fată din mahala, tot așa de săracă ca și Gheorghe al ei. I-a făcut Gheorghe o fată, dar la vreo doi ani de la căsătorie Gheorghe s-a îmbolnăvit de plămâni ca și taică-su și a dat colțul. A plâns mult Zavastia după copilul ei, probabil
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nimic din casa respectivă. S-au întors acasă, dar tot nu au urmat sfatul călugărului și au dărâmat casa fără să-i dea foc. Și-au făcut o altă casă și au luat o ușă de la casa diavolului, că erau săraci și nu aveau cu ce să-și cumpere o ușă nouă. Așa s-a mutat diavolul și în casa cea nouă că doar ușa era a lui. Au fost nevoiți bieții oameni în primăvară să părăsească satul pentru totdeauna plecând
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
felul de tratative cu ceilalți oameni să-l lase singur cu Ioana în grajd. Zis și făcut, planul i-a reușit. Peste noapte Ioana a rămas cu Toader în grajd și a fost forțată să se culce cu el. Fiind săracă și orfană a fost nevoită să se mărite cu Toader Lupu, care era cu mulți ani mai învârstă decât ea, fiind și mai brunet. El era din zona Iașilor, cu alte cuvinte, nu-l cunoscuse până atunci. Așadar, s-au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii) împreună cu multe alte nevertebrate (viermi, miriapode, moluște) își găsesc aici mediul favorabil de dezvoltare. Multe dintre ele sunt dăunătoare pentru esențele forestiere. Fauna silvostepei este mai săracă și mai puțin variată, unele specii fiind complet dispărute (dropia, spurcaciul) sau pe cale de dispariție, datorită înlocuirii peisajului natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus) și numeroși șoareci de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
baza versantului este mai scăzută decât cea dintr-o plantație situată în partea sa superioară; la fel frecvența brumelor și intensitatea gerurilor este mai mare la baza versantului. De asemenea, terenurile în pantă plantate cu viță-de-vie sunt erodate și mai sărace în elemente nutritive. Pentru a se remedia aceste neajunsuri se folosește procedeul benzilor de culturi anuale alternante (un interval se seamănă, altul se lasă ca ogor negru, iar în anul următor se inversează). În regiunea viticolă din zona Dobrinei, mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care aveau un simplu sens de unelte tehnice la început, menite să împiedice ieșirea vitelor dintr-un anume țarc sau intrarea vitelor în anumite tarlale, capătă un sens juridic: gardul devine semn de proprietate.” (Stahl, 1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]