3,569 matches
-
a se reține că: - după poziția locului și limitele teritoriale prezentate în act, având în vedere și numele locuitorilor consemnate în documente începând cu anul 1772 și până la 1845, ținând cont, totodată de statutul de răzeși al locuitorilor din comunitatea sătească numită Slobozia-Torcești, orientându-ne și după asemănarea și chiar identitatea numelor locuitorilor din satul Cătunași și cele din documente, toate acestea ne determină să considerăm entitatea menționată cu numele specificat în cartea domnească din 1635 ca făcând parte și formând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum vecine. Iar dacă ținem seama că obștea Vrancei este destul de aproape de întinsa obște umbrăreșteană, nu e greu de găsit explicația cum de această formă de organizare devălmașă a avut o rezistență și o durată atât de mare în comparație cu obștile sătești rupte succesiv din cea ancestrală. Ne referim la satele Boziești, Tămășeni și Torcești, devenite stăpâniri individuale, ca și alte sate din apropiere, precum Durăștii, Trohăneștii, Blăjerii, părți din Bucești și din Liești. Au apărut mai devreme, în aceste sate, vârfuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă are numai cinci generații), scris în catagrafia din 1774 cu prenume și nume (Ioniță Bobocea), având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se și împărțindu-se, nu egalitarist, ci după proporția părților cuvenite în raport cu mărimea drepturilor rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
propășirea obștii și în funcție de rolul și importanța social-administrativă și politică, pe care unele familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești românești. Situația se constituie într-un argument prin care se demonstrează că devălmășia venea atât de departe în timp, că era atât de înrădăcinată în mintea și obișnuința sătenilor, încât, vrând-nevrând, a trebuit să supraviețuiască sub diferite forme timp îndelungat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
creația unui moment oarecare din trecut, ci produsul unui îndelung proces istoric, care coincide cu însuși drumul urmat de poporul care l-a aplicat. Într-o formă inițială, acest sistem normativ a corespuns societății fără clase, iar după înglobarea comunităților sătești în organisme politice de tip statal - ele (comunitățile, I. S.) au căpătat caracter de formațiune juridică”. Se poate stabili o vechime precisă pentru acest mod de relații ? O datare relativă e posibilă. Faptul că se realiza în produse, deci în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la tot felul de contradicții greu de soluționat echitabil. De unde, în satul devălmaș, antagonismele lipsesc, în orice caz până destul de târziu, documentele nu le evidențiază, deoarece într-o stăpânire devălmașă „obștea satului își îmbină voința sa de reglementare a vieții sătești, concepută ca un vast atelier, cu drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume de Torcești. În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu se aplica regula aceasta și la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt menționați astfel: Evident că cei trei gospodari desemnați ca „pacinici ai satului” reprezentau cele trei straturi sociale. În acest sens iată un alt exemplu documentar, din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sobieshi, de multe ori persoanele se schimbă de la an la an, excepția o reprezintă preotul, care făcea parte de drept din organul conducător al satului pe care-l păstorea spiritual. Este evident caracterul autentic democrat al conducerii interne din obștile sătești umbrăreștene, până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situația cu datele și informațiile din tabelele precedente, deși lipsite de rigoarea exactității, nu sunt în nici un fel fără valoare documentară atunci când avem posibilitatea să confruntăm cifrele și numele înscrise în ele, context
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan local, ca societate de agricultură, cât și la stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești Diviziunea muncii între locuitorii așezărilor pe criteriul unei anumite îndeletniciri, având caracter cvasipermanent, trebuie să se fi produs din timpurile străvechi. Arheologii apreciază că, încă din epoca neolitică, se distinge un proces de specializare în domeniul activităților casnice și se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși niciodată să aibă un rol de căpetenie în procesul schimbului de mărfuri ca intermediari, nici în evul mediu și nici în epoca modernă, comerțul rămânând în mâini străine. Chiar și crâșmele sătești erau patronate de elemente străine de sat, de cele mai multe ori, îndeobște, este totuși admis că toate satele temeinic organizate și complet structurate își aveau un anume loc de comerț, crâșma satului, dar și hanurile de la marginea satelor boierești mai mari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însemnată cu cifra 7: „Crâșmă și Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar și al Torceștilor o bună bucată de vreme, crâșma era pusă sub controlul și stăpânirea obștii sătești, aceasta încredințându-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de rolul avut de fiecare familie în conducerea, apărarea și propășirea obștii sătești. O îndelungată vreme însemnarea și păstrarea evidenței se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie, în raport
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie, în raport de numărul de părți deținute în obște. Credem că nu greșim prea mult dacă asemănăm repartiția pe părți din obștile sătești cu distribuirea dividentelor în raport de numărul și mărimea acțiunilor avute de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor din drepturile ancestrale, contractul a fost contestat în justiție de ei, cei mulți, și nu va putea fi aplicat. Valoarea sa rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sare domnească a duce la Galați, din pricină” că i s-a sechestrat boul, „îmi șede caru înaintea casei încărcat”. Solicită judecătoriei să intervină pentru despăgubirea sa și respectarea „tocmelii”, respectiv a clauzelor contractuale. Cu timpul, legislația în domeniul comerțului sătesc se schimbă și se impune tot mai mult comerțul privat, individual, pe cont propriu, reglementat, în unele cazuri și prin instituția comunală, Primăria, care are latitudinea de a autoriza practicarea comerțului local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
individual, pe cont propriu, reglementat, în unele cazuri și prin instituția comunală, Primăria, care are latitudinea de a autoriza practicarea comerțului local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra modului de eliberare a autorizațiilor pentru deschiderea și funcționarea prăvăliilor sătești. Deși produsul de bază la sate era vinul și rachiul, negustorii sătești comercializau concomitent și mărfuri strict trebuitoare: lumânări, sare, covrigi etc., ponderea cărora era mică. În 1921 se înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Primăria, care are latitudinea de a autoriza practicarea comerțului local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra modului de eliberare a autorizațiilor pentru deschiderea și funcționarea prăvăliilor sătești. Deși produsul de bază la sate era vinul și rachiul, negustorii sătești comercializau concomitent și mărfuri strict trebuitoare: lumânări, sare, covrigi etc., ponderea cărora era mică. În 1921 se înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a pus în aplicare, deaoarece a început războiul, iar Ion S. Ioniță a fost mobilizat, fiind în acel timp om tânăr. Actul din care am reprodus reprezintă dovada că aceasta era forma de practicare a comerțului după disoluția obștii sătești devălmașe la care ne-am raportat mai sus. De reținut, totuși, că se folosește expresia cârciumă comunală, care trebuie interpretată ca drept al comunei de a autoriza și nu în sensul că în toată comuna era în funcțiune o singură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toată comuna era în funcțiune o singură cârciumă. Sistemul acesta de reglementare, ce rezultă din contractul din urmă, a fost aplicat în toată perioada interbelică, schimbându-se doar protagoniștii, adică crâșmarii. Noi știm că în acest timp au avut prăvălii sătești locuitori obișnuiți precum: Vasile Strătulat (Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor la Siliștea. La Tămășeni nu a fost nici o prăvălie după primul război
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
voiau o măsură de rezolvare a marii crize în care intrase agrieultura României la sfârșit de secol al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea. Este vorba de așa-numitele bănci populare, înființate prin Legea asupra Băncilor Populare sătești din 29 martie 1903, cu modificările aduse în anii 1904, 1905 și 1906. Asemenea instituții au luat ființă în multe comune și purtau nume seducătoare pentru săteni precum „Belșugul”, „Zorile”, „Izvorul”, „Isvorul Bogăției” etc. și erau considerate societăți comerciale. Aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]