15,319 matches
-
să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei de urători. Colindatul cu măști este considerat forma străveche a întâmpinării Anului Nou, prin urări și veselie. Animalul reprezentat prin mască este o ființă cu însușiri sacre și mai cu seamă, având o eficiență deosebită pentru bunul mers al tuturor lucrurilor, pentru asigurarea sănătății, a bunei stări și a vegetației, sursa principală a vieții. Principalele jocuri cu măști sunt ursul, capra și căiuții. Ursul, specific Moldovei, se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în lumea politicienilor de pretutindeni, aș zice) trăsăturile feței se constituie într-o negație vie a propriilor cuvinte, atitudini sau profesiuni de credință. Nu știi încă nimic despre respectivul individ, nu-i cunoști biografia, sau foarte puțin; mult înainte de proba sacră a faptelor, el îți vorbește cu emfază despre integritatea lui morală, despre cinstea sa ireproșabilă și dragostea de aproapele. Tu îi contempli nasul porcin sau lătăreț, gura largă cu buzele răsfrînte sau adunate într-o linie subțire, ochii mici înfundați
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
permanent cu condiția umană, relativă și incertă. Rămâne în creierul omului imaginea blândeții și milei, care acționează activ și iertător, lucrează cu individul pentru a se depăși pe sine și a se împărtăși în altul, promovând dăruirea și iubirea, recunoaște sacrul constitutiv din fiecare om, schimbarea conștiinței și acțiunii individuale autoreflexive într-una altruistă, nu operează doar în planul individual, care, conform unor religii, are ca scop doar anularea conștiinței individuale, într-o atitudine pasivă, contopirea cu conștiința universală. Energia din
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
i-aș putea aduce dlui Pleșu, în mai multe privințe, proiectul noician a căpătat corp și funcționează prin ceea ce se întîmplă, de la mijlocul deceniului trecut, la Colegiul Noua Europă." O remarcă specială se cuvinte episodului al doilea din studiul "Camuflarea sacrului la Mircea Eliade" de Moshe Idel: "Grupajele de termeni în cadrul cărora misterul însoțește camuflajul și dialectica se asociază misterului, în care este descrisă prezența sacrului în profan, în care se pune accentul pe "dialectica hierofaniei" și în care conceptul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
la Colegiul Noua Europă." O remarcă specială se cuvinte episodului al doilea din studiul "Camuflarea sacrului la Mircea Eliade" de Moshe Idel: "Grupajele de termeni în cadrul cărora misterul însoțește camuflajul și dialectica se asociază misterului, în care este descrisă prezența sacrului în profan, în care se pune accentul pe "dialectica hierofaniei" și în care conceptul de camuflare este utilizat într-un mod paradoxal rămîn oarecum ambigue și nu păcătuiesc printr-un exces de claritate. Adesea Eliade vorbește de ambivalență, ambiguitate și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
se pune accentul pe "dialectica hierofaniei" și în care conceptul de camuflare este utilizat într-un mod paradoxal rămîn oarecum ambigue și nu păcătuiesc printr-un exces de claritate. Adesea Eliade vorbește de ambivalență, ambiguitate și paradox în contextul abordării sacrului. Ar fi greu de găsit termeni mai vagi decît aceștia [...] Se prea poate ca alte tipuri de material, cel folcloristic bunăoară, să permită o mai bună înțelegere tocmai prin recursul la o terminologie atît de difuză. Este extrem de posibil ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
stil oarecum asexuat, profund, tăios, impresionant în momentele de autoanaliză. Ființă religioasă, Alice Voinescu își scrie Jurnalul cu o supremă credință în Dumnezeu, folosind din când în când mostre de dialog superior cu divinitatea. Un exemplu clasic de vocație a sacrului și de asimilare a marii culturi, de îmbinare între credința stăruitoare, dar nu bigotă, în Dumnezeu și adâncimile corectei înțelegeri interioare. O combinație rară, ferită de pedanteriile și de riscurile pe care întâlnirea lor cu feminitatea le declanșează adesea la
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
despre care e vorba în cartea ta, New York, Londra, Paris, resimt aceeași emoție în fața capodoperelor falsificate, înseamnă că totul e în regulă, rețeaua despre care vorbești în carte poate prospera fără limite, mai departe? Trebuie să facem deosebirea între arta sacră și arta profană. Chiar dacă cele mai multe capodopere ale Renașterii occidentale au tematică religioasă, nimeni nu se gândește să le considere icoane. De aceea, nimeni nu se gândește că ar putea fi făcătoare de minuni. Omul începutului de mileniu Hai să nu
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Gheorghe Grigurcu Impactul Răului asupra ființei constituie nutrimentul de căpetenie al versurilor lui Dan Damaschin. Nu clipele legăturii cu sacrul, ale beatificantei comuniuni cu Dumnezeu posedă cea mai mare pondere în economia cărții, ci cele ale eclipsei, ale rătăcirii de diverse grade. Notificările crizei prevalează asupra consemnărilor extazului mîntuitor, ca și cum poezia și-ar propune a fi nu o imagine a
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
pervertite, maculate. Strălucitoarele albe faleze de marmură (probabil contrapunct sarcastic la romanul lui Ernst Junger) se învecinează cu o mlaștină fetidă. Ferocității sordidului nu-i scapă nici natura, turme de cerbi cutreieră împrejurimile Azilului, dar mîndrele și nobilele animale, simbol sacru, sînt transformate într-un fel de porci cu coarne. Sculptorul și un medic vînează cerbi, dar partidele de vînătoare se reduc la măcelărirea unor creaturi abjecte. Frumoasa Laura va fi victima unui grotesc viol colectiv, pus la cale de bătrîni
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
necum să-i mai citească pe confrații lor maghiari. Și, din păcate, ignorarea aceasta e reciprocă. Împotriva acestei ignoranțe încercăm și noi să facem ce putem." Moshe Idel, inspirat și competent, îi închină lui Mircea Eliade un dosar substanțial ("Camuflarea sacrului în memorialistica, beletristica și literatura științifică a lui Mircea Eliade"), din care Cronicarul redă un scurt fragment: "Două cuvinte, Ťcamuflatť și Ťbanalť, constituie laitmotivul acestui pasaj, precum și al cîtorva dintre comentariile noastre de mai jos. În opinia lui Eliade, sacrul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
sacrului în memorialistica, beletristica și literatura științifică a lui Mircea Eliade"), din care Cronicarul redă un scurt fragment: "Două cuvinte, Ťcamuflatť și Ťbanalť, constituie laitmotivul acestui pasaj, precum și al cîtorva dintre comentariile noastre de mai jos. În opinia lui Eliade, sacrul sau miraculosul necesită un camuflaj sub care să se ascundă. Recursul la un termen militar introdus în cursul Primului Război Mondial este extrem de interesant, întrucît diferă de teoria mai comună a acomodării divinului la nivelurile inferioare ale existenței. Așa cum este el utilizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
n-ar mai fi revelație dacă n-ar mai fi mister". Concepție însușită de autorul nostru, în termeni definitorii pentru programul ce-l adoptă: "Nicicînd divinul nu-și epuizează semnele / prin care abia se lasă vădit. (...) reînsuflețit în verb, fiorul sacrului / se reîntoarce mereu dinspre obîrșii. / Temeiurile fiecărui poem își caută validarea în temeiul inițial. / În măsura în care mai pot accede la Abis / la pragul primordiilor, mi se oferă / șansa unei întemeieri. / temeiurile poemului: temelii pentru sălașul zeului ce va să vină./ Insondabil
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
ar trebui declarați, de pe acum, cât sunt încă alături de noi, monumente vii ale României. N-am să fac, la rându-mi, liste, ci am să mă refer, abrupt, la actorul pe care-l consider a fi, la ora actuală, "monstrul sacru" absolut al vieții teatrale și cinematografice din România: Victor Rebengiuc. Inutil să spun că el nu s-a clasat între primii zece!) Există, după cum bine se știe, două categorii de mari actori: cei care se joacă pe sine, indiferent de
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
Creditorii lui Strindberg sau piese de bulevard ale lui Feydeau sau Courteline. Pendulînd între istorie și teatru, Banu își delimitează atent aria de investigație, oprindu-se doar la ceea ce el numește supravegherea vizibilă - supraveghere orizontală, profană - opusă celei invizibile, verticale, sacre, exercitată de ochiul divin, de un Dumnezeu nevăzut, dar prezent pretutindeni, așa cum transpare ea în vechiul motiv al "Lumii ca teatru" (theatrum mundi) și în autos sacramentales. Din nou, cititorul este fascinat de subtilitatea analizei și de finețea disocierilor care
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
disciplină în care matematica și experimentul joacă rolul maeștrilor de ceremonii. Și astfel, ambiția apolinică de a pătrunde tainele universului și de a le înfățișa apoi semenilor sub forma unei cunoașteri care, absolută fiind, era învestită de tradiție cu prestigiul sacru al sacerdoțiului teoretic, ambiția aceea s-a stins de mult. A mai rămas doar orgoliul rănit al unor oameni ce intuiesc prea bine că disciplina pe care o reprezintă se află deja cu un picior în groapă. Singura consolare este
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
se mai poate dezlipi de ecran, nevoia de a privi regulat la altarul ecranului spre a-și regăsi idolii, ca într-un veritabil ritual al venerației autentice, perceperea timpului și spațiului din interiorul ecranului ca pe dimensiuni învestite cu puteri sacre, adorarea unor personaje "mitice" precum vedetele mediatice sau figurile politice - Rambo, prințesa Diana, Madona, Michael Jackson sau Elvis Presley nu mai sînt de mult oameni, ci figuri mitice -, autoritatea profetică pe care previziunile făcute la televizor o au în ochii
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
existența exemplară, la limita umanului cu divinul, și sfîrșește cu realitatea culturală propriu-zisă, dar deja fixată în tiparele mitului. Într-un anume fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
accidente particulare și de suficiența identității sînt drastic sancționate prin recursul la reprezentarea generică și la tipologie. Dar această dominantă stilistică nu este și singura în cercetarea limbajului pe care pictorul o face implicit. Incursiunii, la nivelul iconografiei, în istoria sacră și în istoria profană a umanității, îi corespunde, la nivelul expresiei propriu-zise, o incursiune similară prin istoria codurilor. În afara spațiului manierist, din vecinătatea lui El Greco, acolo unde Vladimir Zamfirescu se simte pe deplin liber, itinerariul său mai cuprinde filosofia barocă
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
confuzie la o pe-trecere de homosexuali de unde iese cam șifonat, fraternizează cu o prostituată de culoare cu care se și însoară, este receptiv la stilul Rap, a cărei adoptare îl scoate afară dintr-un hotel, are o oroare aproape sacră față de evrei, intonează imnul kazah pe muzica celui american, imn care începe cu "Kazasthan este cea mai mare țară din lume/ Kazasthan este primul exportator de potasiu din lume" etc. Borat asumă pentru noi libertăți inconceptibile în America, mai nou
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
care, tocmai pentru că este model, cere să fie imitat de urmași. Ceea ce înseamnă că fiecare credincios care participă la înmormîntarea unei personalități se întreabă dacă el însuși ar putea să urmeze un asemenea exemplu. În plus, autoritatea morților are ceva sacru fiindcă provine din suferința sau jertfa lor. În mod straniu, singurii înaintași care inspiră încredere și pot fi priviți de urmași ca modele sunt cei a căror viață a fost marcată de chin sau de sacrificiu. Și cum sacrificiul are
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
de câte ori insistam să aud din nou ce se întâmplase, cuvânt cu cuvânt sau cu minime variante, harul ei de fabulație tot mai reușea să-mi transmită spaima pe care o resimțise. De la mama ei moștenise mama pasiunea nemăsurată pentru textele sacre. Singura carte ce exista în casă, foarte hărtănită, era Breviarul Familiei și Căminului, cu copertă rigidă neagră care îi conferea un aer de solemnitate. De aceea nu m-am mirat că Joana condimenta cu reminiscențe biblice îndrăznețele ei comparații între
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Drew Philbeck, " Prezența dionisiacă: Nietzsche și fenomenologia muzicii", de exemplu), E. Husserl ("Despre sensul prezenței în gândirea fenomenologică", de Ioana Gogeanu, sau "Conceptul husserlian de Ťpercepție internăť sau prezentificarea la Wolfgang Iser", de Romanița Constantinescu), E. Durkheim (în "Despre ambiguitățile sacrului: de la E. Durkheim la G. Agamben", comunicare susținută de Mirela Adăscăliței), S. Beckett ("Cum poate realiza Beckett prezența absenței?", lucrare propusă de Thierry Bringuier), R.M. Rilke ("Redimensionarea modernă a orfismului: Rilke și Blaga", de Dumitru Chioaru), M. Foucault ("Prezență, disciplină
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
aceea că teologii creștini reușesc însă, cu adevărat, să impună noțiunea în interiorul culturii europene, de-a lungul aprinselor lor dezbateri asupra autenticității unor texte din Biblia ebraică, precum și a cîtorva Evanghelii din Noul Testament. Scrierile acceptate drept canonice căpătau automat autoritate sacră, în timp ce acelea respinse erau considerate apocrife, supralicitîndu-li-se caracterul îndoielnic. În mod evident, dimensiunea ecleziastică a noțiunii cuprindea ideea de origine și, totodată, pe aceea de valoare. Extracția divină a unui anumit text îi conferea o natură eschatologică, făcîndu-l valabil in
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
pe autor specialist erudit și comparatist în reprezentarea occidentală a feminității în Evul Mediu, în care eposul germanic e, desigur, parte integrantă semnificativă. De la Marian Papahagi (și bibliografia pe care o folosește) preiau sugestia unei utilități a distincției între amorul sacru și amorul profan - valabilă și pentru orizontul de aplicație al lui Orlando Balaș. Cu o disciplină germană a studiului, Orlando Balaș își circumscrie cu exactitate domeniul de cercetare (feminitatea în eposul germanic medieval), i se subordonează cu luciditate și spirit
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]