4,209 matches
-
din depărtări... Revăd tot ce-am iubit cu ochi de dor În inocenta mea copilărie, Mă simt ca o acvilă-n zbor Peste albastre zări de feerie Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin șoptește, Când curge pe sub rămuriș de sălcii Pe care și vântul tainic ațipește, Atuncea eu, un veșnic călător Mă las ușor în zbor, Plutind pe-un nor de-argint. În suflet speranța se-nfiripă Iar inima-mi tresare fericită... Ce zi senină și frumoasă! Privește, codrul înverzește
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
apoi să dispară cu repeziciune îndreptându-se spre un loc, numai de ea, știut. Dezbrăcată de pustietatea gândului, mă las dusă pe brațele pufoase ale visului... O melodie unduitoare se împrăștie în eter invitându-mă la dans. Mlădioasă precum o salcie sub mângâierea vântului, încep să dansez... Mă simt atât de liberă și ușoară precum un fulg imaculat Pentru prima dată, nu simt durerea! Nu mai simt chinul sufletului, sfâșiat de... lacrimi! Durerile și lacrimile au dispărut precum nici nu ar
CÂND VISUL SE DESTRAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369404_a_370733]
-
bilingv (român-englez) sunt precum cocorii - vestitori de o nouă viață: Se întrevăd cocorii/ vino mai repede iubito/ și dăruiește-ne/ miracolul iubirii” ( Va înflori viața mea” pag.152) dar și prevestind o „ Scurtă apocalipsă”: „cad frunze ruginite peste tot, pletele salciei sunt doar nuiele,/ pe țarină dispare lent această toamnă/ cu aripi de cocori în vele (pag. 78). Precum o călătorie inițiatică, drumul spre satul natal se face printr-o punte sau pe un pod, simbolul trecerii, unde totul se identifică
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
cum ”ideile evoluează sub condei”, cum spunea Arghezi, în ”Șoaptele” poemului, Sorin Șirineasa știe că: ”de-a lungul drumului/ s-au deschis toate porțile, / curțile și-au părăsit casele/ adunându-se smerite/ pe malul Luncavățului,/ ploaia se pierde în pletele sălciilor (pag. 216), scriind mereu ”versuri de împotrivire”ca în ” Poemul sfidării voastre”: dealul se ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează cu arinii./ măceșii au ațipit,/ amurg domol, Isus trebuie
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
cu alei nisipite și prunduite, cu multe specii de copaci, unii aduși de la moșiile de la munte, cu copaci și tufari și tot felul de plante decorative. Tot în parc a mai făcut și un iaz mare, în jurul căruia a sădit sălcii pletoase. Vremea lui Săndulache Sturdza a fost, pentru Ruginoasa, cea mai frumoasă și mai strălucită, grădina cu copaci și iazul cel mare fiind un adevărat rai. În aprilie 1857, palatul și parcul sunt ipotecate pentru împrumutul făcut la Banca Națională
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
doar șase luni cu soția sa, căreia i-a lăsat, fără a se gândi la urmări, întreg uzufructul moșiilor Ruginoasa, Hoceni și Barboși, a fost înmormântat și el alături de tată, de partea stângă a acestuia, dormind acum cu toții sub aceeași salcie. Prin moartea celui din urmă fiu, s-a năruit tot restul vieții pentru Elena Cuza, care mai păstrase în sufletul său mari puteri de iubire și jertfă, ținând piept tuturor loviturilor sorții, ca și cum destinul mai avea ceva de împlinit prin
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Cea mai importantă și fastuoasă slujbă de Sfințire a apei este cea săvârșită la Bobotează. Mântuitorul a sfințit nu numai apele Iordanului, ci însăși firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
săvârșită la Bobotează. Mântuitorul a sfințit nu numai apele Iordanului, ci însăși firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este numită de popor paști, se încheie prin stropirea pâinii cu apă sfințită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SĂLCII ȘI LUT Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sălcii și lut Mi-am pregătit un plan să te uit luni, din înățimi voi rostogoli bucăți de stâncă marți, mă împrietenesc cu
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SĂLCII ȘI LUT Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sălcii și lut Mi-am pregătit un plan să te uit luni, din înățimi voi rostogoli bucăți de stâncă marți, mă împrietenesc cu păstrăvii, să mă învățe cum să străpung labirintul miercuri, ies pentru o gură de aer, ating frunza căzută
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
împrietenesc cu păstrăvii, să mă învățe cum să străpung labirintul miercuri, ies pentru o gură de aer, ating frunza căzută odata cu fruntea mea, joi, prizonieră între lespezi, ascult mierla cea înspumată, vineri, post, nici soare , nici cânt, sâmbătă, din sălcii și lut, aripi de vânt... pentru că am nevoie de tine, zilele următoare, rugăciuni de iertare... nu-i așa că va fi sărbătoare? Referință Bibliografică: Sălcii și lut / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV, 21 februarie 2014
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
joi, prizonieră între lespezi, ascult mierla cea înspumată, vineri, post, nici soare , nici cânt, sâmbătă, din sălcii și lut, aripi de vânt... pentru că am nevoie de tine, zilele următoare, rugăciuni de iertare... nu-i așa că va fi sărbătoare? Referință Bibliografică: Sălcii și lut / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV, 21 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
păstrarea virtuților tradționale.Nu îi erau strine reînnodările de filoane prin Bolintineanu MacedonskiGoga Coșbuc Alecsandri Zamfirescu.Un topos mirific al satului, al amintirilor și al intersectărilor îi srăbat poemele.Ciob de metaforă fulgurantă Aci sosi pe vremuri Pillat iscodește O salcie mlădie cum e tulpina ei Nu vorbele tăcerea dă cântecului glas.Poezia pillatiană întreabă Unde-ivremea Referință Bibliografică: ION PILLAT SAU ETERNITĂȚI DE-O CLIPĂ / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi
ION PILLAT SAU ETERNITĂŢI DE-O CLIPĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362686_a_364015]
-
primului cuvânt plecat dincolo de tine. UN FLUVIU ANONIM Sunt un fluviu anonim, fără memorie, fără poveste... Sunt un fluviu indiferent de pasiunile pe care le mai pot aprinde pe malurile mele. Sunt același fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. FLOARE-DE-COLȚ Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. FLOARE-DE-LOTUS Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
Acasa > Strofe > Amintire > ACASĂ Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ILUSTRAȚIE: BELOVED WELL, Luminița Șerbănescu, Ottawa, Canada AMINTIRE Se-mparte apa în rugină și se îneacă tușul printre ramurile despletite ale sălciilor. Zbuciumul se arată îndărătul foilor verzi de lucernă. Frumusețea aceasta străină ce ne apasă umerii îndoiți de greutatea lacrimilor. Această privire speriată printre minunile lumii îndoliate. PRINTRE CEI DE AICI Așa de ușor veghează somnul deznădejdea, iar lumina -veacul. Atât
ACASĂ de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370150_a_371479]
-
se usucă frunzele Și sunt luate de vânt, Învolburate, căzute la pământ ... Oamenii ascunși în trupuri Ca în turnuri cu crenele, Dorm ... așteptând schimbarea, Cătușele însă Le strivesc gândurile. Fluviul vieții Se strecoară tăcut și molcom Printre prizonierii vremurilor, Doar sălciile -și acordează Strunele chemând Primăvara Și cântul vieții nenăscut. Speranțe se nasc ... Își scutură cătușele adormiții, « Destinul îi ajută pe îndrăzneți », Șoptesc cei curajoși Și astfel, împreună, Uniți de gândul Libertății Sparg cătușele prizonierii limitărilor. Pornește să ia viața în
SUB POVARA VREMURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370213_a_371542]
-
acolo unde apa Moldovei era mai mare, acolo unde mai avea puțin până să se unească cu a Siretului. Cetatea se ridică pe malul stâng mai râpos și mai greu de trecut cu împrejmuire din fașine din stejar și de sălcii, gata să prindă rădăcini.” Autorul citează la locul potrivit din actul în care se consemnează începutul acestei construcții: „Io Roman voievod stăpânind Țara Moldovei de al munte până la mare, marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, vom zidi orașul
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
IUBIREA NU EXISTĂ Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Centauri croncănesc în ploaia de mătase În inima cioplită se-nghesuie grimase Pe malul plin de faguri și temătoare vise Se-apleacă sălcii blânde, cu priviri nestinse Săgeți de întâmplare-și croiesc drum înțepat Cu vârfuri pișcătoare de-un ultim, trist, păcat Iubirea e poveste, iubirea nu există În plânsul meu de cântec sunt singura solistă E marginea din viață, e buza spre
IUBIREA NU EXISTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353440_a_354769]
-
a șoselei care străbate satul perpendicular, în apropierea apei care se intersectează cu șoseaua, fiind înconjurată din două părți de văi în care elementul acvatic se împletește cu cel vegetal de câmpie și de baltă: ierburi, flori, trestie, papură, stânjenei, sălcii și plopi, oferind un spațiu plăcut și odihnitor pentru localnici, pentru pescari și pentru toți cei dornici să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de veacuri neclintită în
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
timp s-apuc Îmi pipăi rana-n colțul ierbii Și cânt durerea-n fluiere de nuc Când la izvor se adapă cerbii. Doar tu rămâi mereu mirată Când ți se coc în vrajbă nurii, De vise dulci abia furată Ca salcia la marginea pădurii. Referință Bibliografică: De vise furată / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DE VISE FURATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353477_a_354806]
-
religioase, motive populare prezentate într-o viziune originală. Crucile încondeiate sunt făcute din pânză de culoare albă, umplută cu flori de câmp, pe care sunt cusute diferite cuvinte și imagini religioase și încadrate de o ramă făcută din crengi de salcie împletite. Crucea este simbolul morții și al Învierii, iar prin chipul uman pe care îl are sugerează totodată ființa duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
are sugerează totodată ființa duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare albă reprezintă atât giulgiul Mântuitorului și puritatea vieții acestuia, cât și haina duhovnicească a omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine revărsate în darurile pământului. Pânza, motivele populare, florile și salcia aduc totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
aveau că ei merg la nunta lor. De aceea, nimeni n-a observat că în urma alaiului Primăverii se alăturară mai multe alaiuri de nuntă, cu miri și mirese, vornicei, tarafuri de lăutari, toți în căruțe frumos împodobite, cu coviltire de salcie înflorită, cu liliac și bujori pe la loitre, spițele roților cu brebenei și viorele , trase de căluți cu hamuri de mătase țintuite cu bujori, lalele și zambile. În căruțe, flăcăi și fete mari chiuiau și dansau în cântec de vioară și
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > PLÂNSUL SALCIILOR DESPLETITE Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Singura Singură pe cale urc crește Spre pajiști curate, celeste. Gleznele-mi zgârie spinii, Verdele vieții-mi împrumuta pinii. Îngeri diafani că o părere, Cale
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]