12,948 matches
-
500, oferind bibliotecarilor ieșeni șansa de a lucra în rețea (partajat). Informatizarea Ø Optimizează funcționarea internă a instituției; reorganizează circuitul documentului și circuitul muncii; reduce durata unor activități; diminuează timpul necesar pentru înregistrarea unor date; automatizează unele procese, care aduc satisfacții personalului; demarează un nou mod de lucru în cooperare și partajare pentru membrii săi. Ø Îmbunătățește serviciului de împrumut prin diminuarea timpului de așteptare de către beneficiar pentru informația solicitată Ø Catalogul informatizat este complet, însumând căutările din toate tipurile de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
se confruntă managerul societății informației R: Managerul bibliotecii se confruntă cu probleme legate de: Ø Finanțarea instituției Ø Informatizarea (evoluția noilor tehnologii impun transformări majore în întreaga activitate a instituției, în toate sectoarele ) Ø Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) Ø Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor Ø Satisfacția personalului care lucrează în instituție 202. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire”. Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
R: Managerul bibliotecii se confruntă cu probleme legate de: Ø Finanțarea instituției Ø Informatizarea (evoluția noilor tehnologii impun transformări majore în întreaga activitate a instituției, în toate sectoarele ) Ø Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) Ø Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor Ø Satisfacția personalului care lucrează în instituție 202. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire”. Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în comisiile de concurs pentru angajare, unde a fost cooptată tocmai pentru spiritul ei novativ, pentru cunoașterea competențelor europene în domeniul info-documentării și interesul, sincer și dezinteresat, pentru creșterea profesiei. Cartea a câștigat în dinamică și autoarea a avut o satisfacție didactică în plus, deși, cum se poate lesne bănui, a fost nevoită să renunțe la originalitatea pe care o urmărise în prima versiune a cărții, în favoarea inserării în text a unor cunoștințe generale aflate în alte manuale, a unor informații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Adriana. Și, tot gândindu-se ea la toată gama largă de pași, pe care îi cere mereu o sinucidere ce se vrea a fi bine pusă la punct, uneori aproape că îi făcea și plăcere; erau unicele sale clipe de satisfacție... Până la ce limite te poate împinge câteodată viața! „Am să găsesc un cuțit mare și ruginit și am să-l folosesc cu sete împotriva mea! N-aș fi nici prima și nici ultima de pe fața pământului, cu siguranță!”, gândise ea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai mult. Astfel, aș fi putut avea și eu o familie unită și iubitoare, ce s-ar fi numit familia noastră. Dar, de foarte multă vreme, eu nu mai am nicio bucurie, nici trupească, nici sufletească. Nu mai simt nicio satisfacție, nici când beau, nici când mănânc, căci tot ceea ce iau în gură mi se pare sălciu și fără gust. Sunt devastată. M-am dezvățat până și să zâmbesc sincer, să râd în hohote puternice și să mă văd cu adevărat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și în ziua de Paști, îl puteai vedea lucrând în via sa. Nu era credincios, pentru el nu exista Dumnezeu.” Sfârșitul său și al familiei sale este argumentat biblic și dă mult de gândit. „Surpriza” - înțelepciune, pedagogie evidentă: discurs despre satisfacția adusă de roadele obținute prin muncă, pe de o parte, și, totodată, discurs despre dărnicie, pe de altă parte. Reținem: „Cât de mare poate deveni și cât de mult poate cântări puținul pe care mai mulți oameni împreună îl oferă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
universitate, după care începusem munca pe tărâmul pedagogic, împreună cu soțul meu, în aceeași școală. Creșteam doi copilași și eram fericiți și plini de pace. Îmi plăcea foarte mult să mă aflu printre copii, munca pe care o exercitam îmi aducea satisfacție. Dorul de părinți și de sfaturile lor le simțeam mereu. Plecam în ospeție imediat cum se ivea o posibilitate. Ce mult se bucurau când ne vedeau! Ce mult își iubeau nepoțeii! Clipele, când se juca bunelul cu nepoții, erau niște
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
parte, părinții care mai erau tineri și copilașii mici și nemiloși, care nu-i jeleau defel, cerând de la aceștia să îndeplinească toate cerințele jocurilor. Erau momente când râdeam toți, ne bucuram unul de altul din tot sufletul și primeam multă satisfacție sufletească. Apoi, seara, după ce cinam, iar copilașii, obosiți, adormeau, noi cei mai mari luam câte un scăunel și ne așezam afară sub cerul senin și înstelat, la lumina lunii, dacă era vară, sau lângă soba caldă, dacă era iarnă, și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu nivelul de satisfacție referitor la economia de piață și democrație, semnificația socială a democrației, definițiile situațiilor sociale (din perspectiva mulțumirii față de viață, optimism/pesimism), percepția schimbării, toleranța sau percepția instituțiilor de la nivel local și internațional (Smeltz et al., 2000; McIntosh et al., 2004
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
IS sunt probabil larg răspândite în societățile aflate în tranziție, deoarece aceste societăți sunt caracterizate prin schimbări rapide și niveluri ridicate de frustrare; (2) atitudinile privind strategiile de rezolvare a problemelor publice își au foarte probabil rădăcina în frustrările sau satisfacțiile asociate cu diferite tipuri de IS. În cazul IS pozitive (Kerschke-Risch, 1990; citat în Smith, 1996), situație în care beneficiile de pe urma statusului sunt mai mari decât investițiile (de exemplu, veniturile sunt mai mari față de cele care ar corespunde nivelului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diferite față de strategiile publice decât în cazul inconsistențelor negative, situație în care se obțin beneficii mai mici de pe urma statusului decât investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un factor de 1,30. Efectele IS continuă să fie semnificative, fie că se utilizează variantele la pătrat ale măsurii, fie cele simple 1. 2. Efecte cognitive Se pot constata efecte considerabile ale factorilor cognitivi, cum ar fi cultura sau satisfacția. Dacă aceștia sunt introduși în model, efectele unora dintre factorii structurali devin nesemnificative. Totuși, înainte de a releva efectul variabilelor cognitive privind schimbarea imaginii rolului factorilor structurali, vom descrie relațiile de predicție care implică predictori subiectivi. Percepția unui nivel de trai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este dificil de dat în condițiile în care măsura localismului identitar pe care ne-o permit datele disponibile este destul de slabă (bazată numai pe doi indicatori). Poate fi formulată însă ipoteza caracterului predominant social al variațiilor identitare interregionale. Vârsta și satisfacția materială par să fie mai relevante decât apartenența regională pentru nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al satisfacției materiale, regiunile istorice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
interregionale. Vârsta și satisfacția materială par să fie mai relevante decât apartenența regională pentru nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al satisfacției materiale, regiunile istorice încetează să mai fie un context relevant pentru diferențierea localismului identitar 1. Altfel spus, populația din Transilvania este mai legată sufletește de zona în care trăiește nu atât pentru că există o cultură locală specifică acestei zone, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1. Altfel spus, populația din Transilvania este mai legată sufletește de zona în care trăiește nu atât pentru că există o cultură locală specifică acestei zone, cât mai ales datorită ponderii mai mari de populație vârstnică și nivelului mediu ridicat al satisfacției materiale. Acesta din urmă este el însuși reflex al unei situații personale și zonale mai bune decât în alte regiuni. Nu este vorba despre a exclude efecte de tip strict cultural. Constatarea anterioară susține numai ipoteza rolului prioritar al factorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare în situațiile de inconsistență negativă (rangul veniturilor este inferior rangului educației) din comunitățile înstărite din județe sărace. Aceste jocuri complexe ale inconsistențelor de status și de localizare ajung să influențeze ideologiile sociale prin intermediul unor variabile subiective legate de frustrare, satisfacție de durată etc. Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1tc "Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1" Agent comunitar - persoană, grup sau organizație care preia spre îndeplinire, cu contract sau nu, o cerință comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite, sociologia mediului construit le reține în special pe cele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite, sociologia mediului construit le reține în special pe cele cu influență directă asupra confortului și modului de utilizare a spațiului, mărimea obiectelor construite (suprafață, număr subunități, volum), partiu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cu mediul social în care funcționează, microclimat interior, mod de grupare în teritoriu a obiectelor cu funcțiuni identice, complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt urmărite la nivelul stărilor fiziologice, psihologice, sociale și demografice, stări de oboseală, satisfacție, sănătate, coeziune familială, relații de vecinătate, mobilitate locativă, migrație, nupțialitate, divorțialitate, morbiditate, reușită și eșec, devianță etc.) și al activităților (de producție, de utilizare a timpului, de creștere și îngrijire a copiilor, de transformare a mediului construit de către utilizatori etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apropiat de cel din limbajul comun, și anume acela de capacitate de a intra ușor în relații cu ceilalți sau ca „aptitudine generală a unei populații de a trăi intens relațiile publice” (Agulon, apud Boudon et al., 1995, p. 207). Satisfacție de durată - „fenomen de agregare a stărilor particulare de mulțumire în legătură cu trecutul, prezentul și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
publice” (Agulon, apud Boudon et al., 1995, p. 207). Satisfacție de durată - „fenomen de agregare a stărilor particulare de mulțumire în legătură cu trecutul, prezentul și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea viitorului față de prezent (optimism/pesimism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea centrată pe satisfacția de durată face distincția între pesimism cronic (este rău și va fi și mai rău), pesimism recent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea viitorului față de prezent (optimism/pesimism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea centrată pe satisfacția de durată face distincția între pesimism cronic (este rău și va fi și mai rău), pesimism recent (e bine, dar va fi rău), stabil temporal (va fi la fel), optimism de reacție (e rău, dar va fi bine) și optimism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]