2,879 matches
-
mai deține puterea magică de a însenina spiritul înălbind cearșafuri. stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este ca și cum stejarul desfrunzit ar fi realizat scenografia pentru evoluția scenica fantastică a veveriței. Organizarea spațiului scenic este semnificativă pentru a surprinde nuanțat momentul și locul acțiunii. Se pare ca toamnă nu este doar decorul unor banale întîmplări din viața necuvîntătoarelor, ci și rampă de lansare pentru scene fabuloase care împărtășesc
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
însenina spiritul înălbind cearșafuri. stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobîcă Există o unitate evidență de intenții între cele două imagini. Este ca și cum stejarul desfrunzit ar fi realizat scenografia pentru evoluția scenica fantastică a veveriței. Organizarea spațiului scenic este semnificativă pentru a surprinde nuanțat momentul și locul acțiunii. Se pare ca toamnă nu este doar decorul unor banale întîmplări din viața necuvîntătoarelor, ci și rampă de lansare pentru scene fabuloase care împărtășesc, fără cuvinte, celor care le văd
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
primitiv-tribală, austera a Laurel Canyon, își trimite ițele spre „People need to cry”, ițe ce vor fi «descâlcite» la concertul-spectacol din luna mai. Încă de la primul spectacol, «Înainte ca muzica să moară », David's Pack și-a definit (r)evoluția scenica prin triada «music, poetry&performance». Astfel, poezia lui David Lăpădat își găsește armoniile muzicale, iar poezia & muzică își găsesc împlinirea în «performance». Referințe critice și recenzii: „David Lăpădat revine pe scena Clubului Țăranului Român cu un concert lansare a albumului
INVITAŢIE LA UN DUBLU EVENIMENT MARCA DAVID LAPADAT & TRUPA „DAVID'S PACK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370797_a_372126]
-
este devenire temporală în spațiu, liniară, repetitivă, alternativa, cu contraste semnificative, aparente «disruptions» ale unității materialului audio-vizual, ce funcționează că revelatoare ale conceptului. Încă de la primul spectacol, «Înainte ca muzica să moară», David`s Pack și-a definit (r)evoluția scenica prin triada «music&poetry&performance». Astfel, poezia lui David Lăpădat își găsește armoniile muzicale, iar poezia&muzică își găsesc împlinirea în «performance». David Lăpădat - voce, Cătălin Răsvan - baș, Andrei Bălașa - chitară, Alex Sălișteanu - keyboards, Gabi Matei - tobe (David`s Pack
INVITAŢIE LA UN DUBLU EVENIMENT MARCA DAVID LAPADAT & TRUPA „DAVID'S PACK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370797_a_372126]
-
mâhnire spulberarea avuției naționale, mai ales prin tragedia și drama istoriei Marelui Jaf Național al Pădurii, care i-a avut/ îi are beneficiari pe unguri, austieci, evrei, habsburgi, germani, hohenzolernii cu odraslele din Occident și descendenții lor altoiți cu Duda-ismul scenic, ruși, sovietici, proletari ai Internaționalei comuniste, descendenții liberali, neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de memoria înfiorată a istoriei ființei națiunii, la propria aniversare readuce întocmai ceea ce a hrănit-o până azi spre a rezista cu vivacitate arzătoare lăuntric: vasta, magnifica operă, poemul și muzica îmbuchetate în lirism, fantezie, dinamism descriptiv, sincronizate în imagini scenice deopotrivă meditate și în act. Melosul clasic activează astfel o mirabilă incursiune în adâncul rai copilăresc, gândită de merituoșii oameni de valoare ce-și asumă programul Operei Comice pentru Copii. Iată o admirabilă oglindire a splendorilor operei, cu fascinantă interpretare
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
38 PUTEREA DESTINULUI Într-un român se naște un dramaturg, în stare să-l transforme într-un reușit scenariu de film. Românul „Puterea destinului”, de talentata poeta și prozatoare Rodica Elenă Lupu ne relevă prin structura compoziționala frecvență dialogului, indicațiile scenice și suspansurile așezate la locul lor - un autentic dramaturg. Tematica, natura personajelor, conflictul, căutările lor asidue, este ca într-un român polițist. Personajele din felurite generații sunt foarte ciudate, în felul lor. Dinu, rănit într-un acident de mașină provocat
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
fiind o trecere în revistă a celor mai diverse opinii, mai ales despre opera scriitorului. Lucrarea este concepută în două mari părți, prima având șase subcapitole referitoare la scriitorul și publicistul Caragiale, cea de a doua având ca obiect reprezentarea scenică și cinematografică a operelor caragialiene. Debutând cu un motto reprezentând versurile - închinare aparținând lui Șt. Cazimir (,,Sub cerul vast al pălăriei sale,/ Pășim cu toții, sinceri și onești,/ Mărire ție, I.L.Caragiale,/ Cu noi ai fost, cu noi vei fi și
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
peste 40 de exegeți, ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape toate lucrările referitoare la marele dramaturg. Cea de a doua parte cuprinde câteva aspecte privind reprezentarea scenică și cinematografică a operei caragialiene. Un prim articol cuprinde prezentarea eseului „Caragiale și Preda - de la limbaj la pelicula impresionantă”, o lucrare de masterat aparținând Aurei-Clara Marinescu, care vizează „relația text-imagine, translația de la cuvânt la pelicula filmică” a două opere ale
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de gheșeft Le-am cumpărat astă-vară De pe la cei dați afară Și le vând, zău, ieftior La cei puși în locul lor.” Din școala de teatru a genialului Millo, școlit el însuși la Paris, dar având ambiția de a aduce în arta scenică ceva nou ceva izvorât din tradițiile românești, din această eminentă școală, au răsărit talente remarcabile care aveau să ducă mai departe arta teatrală românească: Mihail Pascaly, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, Ștefan Iulian, Iancu Petrescu, Frosa Sarandi, etc... cărora le-a
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
Imperiul austro-ungar, a avut un efect benefic asupra intelectualilor români, luptători constanți pentru libertate, fie ea și una...culturală. De al Millo acești actori au învățat (unii au fost și elevii lui Costache Caragiale) nu doar arta dramatică și jocul scenic, ci și un mod de a vedea și dincolo de scenă, au deprins nevoia de a se exprima și în spațiul civic, a vedea ce se întâmplă cu ei în lumea în care trăiesc. Așa se explică acele turnee ale trupelor
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
și dușmănia, nu doar la noi, ci în întreaga lume, fac mult rău vieții artistice. Citind, azi, acest Proiect, realizezi ce gândire limpede și progresistă avea el, în anul 1862! Se vorbește acolo despre dezvoltarea literaturii dramatice, despre perfecționarea jocului scenic, despre modul cum se alcătuiește o trupă, școli de teatru, perfecționare, drepturi salariale și de pensie, fixarea sezonului teatral, venituri, comitet de conducere, promovarea actorilor, într-un cuvânt, „reînălțarea teatrului la rangul de instituție națională.” Ideea fondării unui teatru național
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
mașini din vecinătatea orașului Virginia City. În timpul ... XIII. MISS DIASPORA CHICAGO 2013, de Simona Botezan , publicat în Ediția nr. 875 din 24 mai 2013. Dorești să cunoști artiști și vedete din show-bizz-ul românesc, să urmezi cursuri de pregătire pentru evoluția scenica, cursuri de cultură și spiritualitate românească? Dorești să reprezinți Statele Unite la finala Miss Diaspora? Dacă răspunsul este DA vino și te înscrie la concursul Miss Diaspora 2013. Gală finală este un spectacol modern, antrenant în care finalistele își pot demonstra
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
adresat tinerelor de origine română din diaspora. Finala concursului "Miss Diaspora" ediția 2013 este organizat de Asociația Pro Familia, București, România. Citește mai mult Dorești să cunoști artiști și vedete din show-bizz-ul românesc, să urmezi cursuri de pregătire pentru evoluția scenica, cursuri de cultură și spiritualitate românească? Dorești să reprezinți Statele Unite la finala Miss Diaspora? Dacă răspunsul este DA vino și te înscrie la concursul Miss Diaspora 2013. Gală finală este un spectacol modern, antrenant în care finalistele își pot demonstra
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
doilea spectacol “Cel mai bun om” de Gheorghe Malarciuc, pe scena bălțeană în 1974, având la bază piesa “Vivat Cuțulea”, montată în regia lui Anatol Pînzaru, find menționată cu un premiu special al Ministerului Culturii, pentru cea mai bună realizare scenică a anului.(Gheorghe Șvitchi , În luminile rampei) Ulterior, scriitorul Petru Cărare a prezentat acestei trupe de teatru un reportaj satiric pentru oamenii serioși, piesa “Străinul”, o satiră necruțătoare, împotriva carierismului. O altă piesă originală a lui Arhip Cibotaru “Frunza de la
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
piesa “Străinul”, o satiră necruțătoare, împotriva carierismului. O altă piesă originală a lui Arhip Cibotaru “Frunza de la urmă” a văzut lumina rampei în stagiunea XVI a Teatrului Vasile Alecsandri din Bălți, eroul central Moș Terinte, premiera fiind, de fapt, debutul scenic al scriitorului. (Regia artistică Silviu Silvian Fusu, direcția de scenă Anatol Pînzaru.) De la Chirița în Iași, primul spectacol și până la cea de-a suta reprezentație în premieră cu Millo-director și Chir Zuliaridi, maestrii scenei bălțene își îmbogățeau pamaresul interpretativ cu
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Emerită a Republicii Moldova, diriguia cu dăruire Cultura județului, în funcție de șef al Direcției Cultură la Consiliul Județean. Era inima culturii și forța spirituală a municipului, județului, personalitate care continuă să reprezinte spiritualitatea și cultura românească și cea națională, în fond. Ținuta scenică, dicția impecabilă, vorbirea armonioasă - toate aceste înalte calități o reprezintă drept o ființă unică, inegalabilă. Însă una din marile calități ale Dummneaei a fost aceea de a îmbărbată și a încuraja colegii, doamnele, a fost aceea de a lupta pentru
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
le-a jucat, de caractere, pasiuni. În 1959, când debutează în spectacolul “Jertfa” de Gheorghe Timofte, în care a rostit pe scenă unica frază: “Mamă, unde e tata?” Or, Boris Harcenco, regizorul de atunci al trupei, ii redusese rolul ei scenic la aceste cuvinte, însă a avut succes, a contat măiestria și harul ei divin, actoricesc. Avea doar 17 ani, dar ea nu s-a pierdut cu firea și a continuat să se dedice teatrului, jucând ulterior în rolul lui Efimcic
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Lazarev. Alături au fost colegi parteneri de scenă deosebiți, așa ca Mihai Volontir, Anatol Pînzaru, Iulian Codău, Mihail Ciobanu. Au fost jucate de către ea peste 70 de roluri, iar comedia clasică a fost pentru actriță o școală originală a creșterii scenic. De un succes deosebit s-a bucurat actrița în spectacolele Chirița în provincie, Piatra din casă, Doi morți vii ; Agachi Fluture de Vasile Alecsandri, Odochia de Puiu etc.. În aceste spectacole, a jucat strălucit în rolurile Luluței, Zamfirei, doamnei Ferchezanca
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
de A.Cuznețov etc.. Anii au trecut, dar măiestria ei nu s-a vestezit, ci, dimpotrivă, s-a șlefuit, a crescut. Întotdeauna inocentă și inconfundabilă, fie că joacă într-o comedie, sau într-o dramă, actrița dăruiește fiecărui nou personaj scenic o parte din sufletul ei mare. Și pentru prima oară , probabil, în funcția de șef al Direcției Cultură a fost anume un adevărat profesionist, Lidia Noroc Pînzaru. Autoritară și foarte simpatică, actrița Lidia Noroc -Pînzaru a reușit să stabilească relații
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
în urma unui diagnostic sever, fapt care îl obligă la o activitate mai temperată. Ultimele apariții în Statele Unite au loc la Opera din Denver: Calaf („Turandot”) și Des Grieux („Manon Lescaut”). După aceasta se întoarce în Europa, unde își continuă activitatea scenică la Paris (Manon Lescaut - nouă spectacole în 1991 și altele cinci în 1993), Monaco („I Vespri siciliani” și „Aida” - în regia lui Giancarlo del Monaco), Nice („La fanciulla del West”, operă regizată de Petrică Ionescu), Roma („Turandot”), Lisabona („Manon Lescaut
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
al criticii, autorul e sfătuit să revină pe text și să-i dea o încărcătură emoțională dacă dorește să-și prezinte piesa jucată în fața publicului. Ca forță a macabrului sau grotescului din anumite situații în care autorul își aruncă „disputei scenice” personajele, credem că o aplecare și înțelegere a obsesiei unor personaje din Kafka ar da un alt contur pieselor. Stilul suprarealist, ideatic (inițiat la începuturile sale de C. Petrescu), mai recent : M. Sorescu cu „Iona” și „Paracliserul” ori Fănuș Neagu
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
suprarealist, ideatic (inițiat la începuturile sale de C. Petrescu), mai recent : M. Sorescu cu „Iona” și „Paracliserul” ori Fănuș Neagu din „Scoica de lemn”, îi poate asigura autorului D.I. Rușețeanu un succes la citirea pieselor dar mai puțin la reprezentarea scenică, la rampă adică. Astfel fata din „Cântând din gleznă”, prostituata din „Pocăințele fratelui Dimitrie” nu vor reprezenta decât în mintea cititorului său, un refugiu din viața cumplită pe care o duc aceste personaje, care schimbă crucile Mântuitorului nostru cu simple
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
masteratul de Coregrafie - din cadrul UNATC București. Încă din timpul studiilor a căpătat o bogată experiență TV (apariții / momente de dans în emisiunile Prima TV - MegaStar și Mondenii) precum și experiența teatrală. Lucrează cu copii și adulți în diferite cursuri de mișcare scenica, dans, expresie corporală. Realizează coregrafii, folosind diferite stiluri de dans: contemporan, balet, hip-hop, vals, salsa, zumba, etc. A colaborat cu importante teatre din București (Odeon, Teatrul Național București, Teatrul Evreiesc etc.) și cu coregrafi importanți. Biletele se pot achiziționa online
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec românesc autentic... O voce senină și caldă, precum cerul din pânzele lui Grigorescu și un suflet pe măsură... Un spirit liber... Un model
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]