1,504 matches
-
Și cel mai subtil. Vă amintiți celebrul fular al lui Grotti din „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de la Mic? Dar zdrențele Generalului Cearnota din „Fuga”, de la Comedia? La Mic au fost și „Maestrul și Margareta”, acolo au fost Cătălina Buzoianu, scenografii Lia Manțoc, Andrei Both, actorii Valeria Seciu, Carmen Galin, Dan Condurache... Acolo s-a întîlnit prima oară cu Silviu Purcărete la „Richard al III-lea”. Și pe amîndoi i-am întîlnit eu, pe peronul gării din Craiova. Purcărete îl aștepta
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
filosofie. În aceste spectacole coexistă limbaje diferite, altfel decît în Cafeneaua după Goldoni, de pildă, coduri investigate, sînt sondate mentalități, subiecte tabu, anumite raportări la societăți, la actualitatea și visceralitatea lor. Sînt spectacole dense care își pun în valoare artiștii - scenografi de cotă ca Doina Levința și Andrei Both, actorii trupei de la "Odeon", foarte tineri balerini și nume mari. Mergînd tot pe sensurile filosofiei, cercetînd teme ca boala, moartea, devoțiunea, însingurarea, alienarea, Dragoș Galgoțiu a făcut la Teatrul Maghiar din Cluj
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
din Budapesta, promoția 2003. Decorurile vor fi realizate de Vetró Barnabás, iar costumele de Kiss Zsuzsa. Demeter András Zsolt va semna regia spectacolului muzical-distractiv „Café Molnár“, care va fi prezentat în Sala Studio în 27 martie, în decorurile concepute de scenograful Mira János (Ungaria) și în costumele semnate de Kiss Zsuzsa. Muzica ambelor producții va fi compusă de Cári Tibor. În luna aprilie, Ildikó Jarcsek Zamfirescu va prezenta varianta în limba maghiară a spectacolului „Siberia“ de F. Mitterer, actrița Ferenczy Annamária
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
nu pariul este o întrebare cu răspuns nuanțat. Fără îndoială conducerea teatrului a făcut un gest foarte meritoriu atrăgînd în echipă și artiști veniți din alte zone decît cea a muzicii: regizoarea Beatrice Bleonț și creatoarea de modă Irina Schroter; scenograful Helmut Stürmer, timișorean trăitor în Germania, este și el pentru prima oară prezent într-o producție a Operei bucureștene. Și indiferent dacă rezultatul acestei colaborări place sau nu, el este încă un pas spre teatralizarea spectacolului liric. Deschis unor multiple
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
Junglei“, dramatizare după Kipling, s-a materializat în spectacolul a cărui premieră va avea loc duminică, la ora 11,00. „O mare echipă de artiști a lucrat pentru realizarea acestui spectacol, în care s-au implicat, pe lângă actorii teatrului nostru, scenograful Emil Grama, autorul decorurilor, Vasile Lihor Laza, creatorul costumelor și păpușilor, și Ilie Stepan, care a compus muzica, iar spectacolul durează cu totul două ore“, a explicat directorul micii scene. Despre muzica anume compusă pentru „Cartea Junglei“, compozitorul Ilie Stepan
Agenda2006-08-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284767_a_286096]
-
confecționer ind. îmbrăcăminte - 76; director societate comercială - 1; frezor universal - 4; impresar teatru - 1; imprimeur textil - 5; inginer autovehicule rutiere - 2; inspector administrația publică - 1; lăcătuș mecanic - 5; montator subansamble sisteme de alarmă - 1; operator imagine-lumini - 1; ospătar - 2; pictor scenograf - 1; pregătitor seturi de cabluri electrice - 10; ajutor programator - 1; programator producție sisteme de alarmă - 1; redactor - 1; referent inginer textile-pielărie - 1; referent literar - 1; regizor scenă - 1; secretar literar - 1; secretar școală - 1; strungar universal - 9; sudor electric - 5
Agenda2003-11-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280793_a_282122]
-
sa creație, din 1998, și totodată primul său succes, care l-a impus la Maribor, în noua sa postură de coregraf. Spectacol de autor, pentru Tangoul său Edward Clug semnează regia, coregrafia, conceptul de lumini și colajul muzical, scenografia aparținând scenografului sloven Marko Japelj, iar costumele artistului croat Leo Kulas - în artă dovedindu- se, astfel, că tensiunile etnice pot fi complet ignorate. Creat la numai 23 de ani, Tango-ul respiră și astăzi un aer de prospețime și căldură juvenilă, care
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
din Viena, de exemplu, au multiplicat și au nuanțat infinit seva imaginației lui Purcărete în spații culturale foarte diferite. În majoritatea cazurilor a avut lîngă el pe doi dintre cei mai fideli colaboratori, cu care a lucrat și la Sibiu, scenograful Helmuth Sturmer și compozitorul Vasile Șirli, doi artiști de o mare forță și subtilitate. Spectacole ca De Sade ( a sad story), de pildă, pe care am avut șansa să-l văd la Praga într-un context special, te pot conduce
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
pentru că, repet, locul desfășurării ei a fost un teatru. Îmi petrec ore și ore în felurite teatre de aici sau de aiurea, viața mea este legată de ceea ce se petrece pe scenă, de discuțiile cu prietenii mei regizori, actori sau scenografi, traversez țara sau continentele în lung și-n lat pentru a vedea spectacole și mi se pare că nu se poate trăi altfel. Drumurile mele duc spre teatru. Acolo ficțiunea absoarbe toată ființa mea. Abandonez realitatea și mă dau cu
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
am aflat vara trecută de la Radu Penciulescu. Avea multă tandrețe în glas și în gesturi atunci cînd vorbea despre colegul lui Zecheru. S-a bucurat enorm că l-a revăzut. Vă dați seama cîte generații de actori, de regizori, de scenografi i-au trecut prin fața ochilor? Cîte debuturi, cîte succese, cîte căderi? Cum se văd toate acestea, oare, de la arlechin? Cum se aude zgomotul aplauzelor dintr-un loc din care sala este o enormă necunoscută? El știe, la fel de bine cu actorii
Așteptînd la arlechin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14118_a_15443]
-
și altă atmosferă montării, salvînd într-un fel personajele dintr-un derizoriu absolut, din rutină. La malul mării și gîlcevile sînt altfel decît pe o uliță de munte sau de șes. Un element care nu împlinește imaginea spectacolului sînt costumele scenografului Valentin Codoiu. Desenul lor este în spiritul ideii regizorului, nu și texturile alese. Nu sînt inuri, pînzeturi, bumbacuri și din pricina asta, expresivitatea costumelor pălește. Multe din scenele de grup, felul în care sînt asamblate, tempoul lor au ceva din limbajul
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
scandal cu orice preț. Mă gîndesc uneori că mulți din actorii atît de speciali de la teatrele de păpuși sau pentru copii rămîn cumva într-un con de umbră. Nedrept. Un cîștig prețios al montării recente de la "Creangă" este prezența unui scenograf, bănuiesc tînăr, nu-l cunosc, Viaceslav Vutcariov. Nu-mi amintesc să mai fi văzut ceva lucrat de el. Stilul lui mă duce cu gîndul la Dragoș Buhagiar din ultimele două concepții, Alchimistul și Baal. Se poate să mă înșel, iar
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Gogol fără să înțelegi precis cu ce se ocupă. Pătura asta îmbicsită este extrem de nocivă pentru aerul dintr-un teatru. Și de ineficientă. Dispar meserii, meseriași și mai nimeni nu se înghesuie să intre în circuit. Costume mai fac cîțiva scenografi, restul cumpără de la magazine. Uneori se întîmplă să porți aceeași rochie și aceiași pantofi cu personajul actriței de pe scenă. Mă întreb ce este de făcut? Mai este oare ceva de făcut? Cum mai putem lupta și cu ce arme să
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
cu ce arme să apărăm arta de impostură? De cei care se vîntură importanți și infatuați pe la televiziuni fel de fel și lumea crede că ei sînt artiștii mari? Cui să strig că Rodica Tapalagă, de pildă, există, ca și scenograful Ion Popescu Udriște? Că valorile mari, autentice nu întotdeauna sînt expansive sau exteriorizate, că nu le interesează vîlva și moda de bresle făceau parte, cîndva, elitele. Nu se făcea caz, nu se vorbea în gura mare, selecția era numai după
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
Gogol fără să înțelegi precis cu ce se ocupă. Pătura asta îmbicsită este extrem de nocivă pentru aerul dintr-un teatru. Și de ineficientă. Dispar meserii, meseriași și mai nimeni nu se înghesuie să intre în circuit. Costume mai fac cîțiva scenografi, restul cumpără de la magazine. Uneori se întîmplă să porți aceeași rochie și aceiași pantofi cu personajul actriței de pe scenă. Mă întreb ce este de făcut? Mai este oare ceva de făcut? Cum mai putem lupta și cu ce arme să
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
cu ce arme să apărăm arta de impostură? De cei care se vîntură importanți și infatuați pe la televiziuni fel de fel și lumea crede că ei sînt artiștii mari? Cui să strig că Rodica Tapalagă, de pildă, există, ca și scenograful Ion Popescu Udriște? Că valorile mari, autentice nu întotdeauna sînt expansive sau exteriorizate, că nu le interesează vîlva și moda trecătoare, că au trăit și trăiesc de bresle făceau parte, cîndva, elitele. Nu se făcea caz, nu se vorbea în
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
Gogol fără să înțelegi precis cu ce se ocupă. Pătura asta îmbicsită este extrem de nocivă pentru aerul dintr-un teatru. Și de ineficientă. Dispar meserii, meseriași și mai nimeni nu se înghesuie să intre în circuit. Costume mai fac cîțiva scenografi, restul cumpără de la magazine. Uneori se întîmplă să porți aceeași rochie și aceiași pantofi cu personajul actriței de pe scenă. Mă întreb ce este de făcut? Mai este oare ceva de făcut? Cum mai putem lupta și cu ce arme să
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
cu ce arme să apărăm arta de impostură? De cei care se vîntură importanți și infatuați pe la televiziuni fel de fel și lumea crede că ei sînt artiștii mari? Cui să strig că Rodica Tapalagă, de pildă, există, ca și scenograful Ion Popescu Udriște? Că valorile mari, autentice nu întotdeauna sînt expansive sau exteriorizate, că nu le interesează vîlva și moda trecătoare, că au trăit și trăiesc numai pentru arta lor, pentru teatrul de valoare care să bucure și să uimească
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
părăsirii măsurii ar fi dezechilibrat fantastic construcția. Alexandru Dabija a strîns în jurul lui artiști speciali. Nu mari sau mici. Speciali în relația cu teatru, cu profesiunea lor, cu ei înșiși. Andu Dumitrescu cred că este unul dintre cei mai subtili scenografi la ora asta. Prea modest, însă. Lucrează variat, de la tehnica video și o artă minimalistă, la decoruri concrete ca cel din Plastilina, de la Sibiu. Mi se pare că personalitatea lui s-a maturizat în relația cu regizorul Vlad Massaci, amîndoi
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
Trei actori care asamblează trei piese ca într-un puzzle: destinul lui Molly. Trei insule diferite care își unesc dramele, care migrează una spre alta, la un moment dat, o vreme. Trei variante de singurătăți văzute în alb și negru. Scenograful Andu Dumitrescu a punctat foarte inspirat, și tot pe linia simplității, această idee a regizorului. Pe scenă sînt trei module, trei podiumuri asamblate unul în altul, exact ca piesele dintr-un joc puzzle. Pe fiecare, cîte un personaj din cele
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
am mirat, e drept, că vrea să pună acest text, bine tradus de Eugen Wohl, la Teatrul Clasic din Arad. Nu m-am gîndit deloc că nu ar avea trupă pentru acest tip de performanță. Îi cunosc pe actori, pe scenograful Doru Păcurar, i-am văzut destul de des, le cunosc deschiderea, potențialul. Pe unii, nu mulți, îi admir sincer și am deplîns neșansa de a nu se fi întîlnit cu regizorii pe care îi merită. M-a speriat, recunosc, presupusa înțepeneală
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
spre noi, un tunel care direcționează, și el, faptele, acțiunea, jocul actorilor, virilitatea lui Hipolit, care amestecă energii de tot felul, proiecțiile, realitatea, moartea și viața. Spațiile din acest spectacol mi se par remarcabil gîndite, amplasate și construite. Cred că scenograful Doru Păcurar este într-o formă stilistică mare, de mare impact, vizual și nu numai, de forță, care așază miezul textului în termenii modernității și expresivității acute. Nu de mult am mai văzut o scenografie a sa, aproape strehleriană, poetică
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
fragmente din Lamartin sau Victor Hugo. Și nu numai că profesori erau buni amândoi, dar timp de decenii cuplul Beba-Zinelli au fost animatorii echipei teatrale din Râmnicul Vâlcea condusă de inimosul doctor Georgescu. Era și director de scenă și pictor scenograf și tot ceea ce necesită realizarea artistică și tehnică a unui spectacol. Cine poate uita pe Zinelli în personagiul Mircea din Gaițele lui Kirițescu, precum a atâtor personagii la care a dat viață pe scena teatrului din Râmnicul Vâlcea? Îmi reamintesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
reamintesc exact, a fost lovit în ochi de un bulgăre de zăpadă în care un inconștient pusese un cui, încât băiatul lui avea să piardă ochiul. În plus avea și talent la pictură. Inconștiență tinereții.. De altfel a devenit pictor scenograf. Într-o vreme l-am întâlnit la teatrul din Sibiu... Tot dintr-o recreație avea să mi se determine și cariera mea. Eram în recreația mare și era un obicei tâmpit, o modă idioata care că toate modele trece dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
asupra Prințesei Diana. Camera este pavoazată cu fotografii ale Prințesei în diferite ipostaze, John Smith trăiește cu voluptate travestiul, toaletele Dianei sînt peste tot, poartă o perucă blondă, se machiază...O Prințesă virilă, într-o cameră sordidă. Foarte bună soluția scenografului Dan Titza. Unde cred eu că este reușita spectacolului. În provocarea actorului Sandu Pop de a se descoperi. În registrele și atitudinile diferite pe care le are și pe care le joacă diferit pe parcursul secvențelor monologate, precum și în cele cu
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]