1,948 matches
-
estetice a unui tablou, a unei sculpturi, a unei expoziții, a unei cărți, a unei piese de teatru, a unui concert? Titlul ar fi pur și simplu „Cum“, un soi de know-how cultural. Cum citim un spectacol? Ce va să zică limbajul scenografiei, light design-ul și descifrarea comportamentului nonverbal? Cum intrăm într-o expoziție și cum citim un tablou? Din ce direcție începem parcursul? Cum ne plasăm față de obiectul contemplației? Cum se ascultă o simfonie sau un concert? Când (nu) trebuie să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a avut parte și de incendii și de cutremure), sarcofage de piatră, vase de pământ ars, o splendidă sculptură reprezentând o Nike înaripată, un orologiu solar, trepte tocite de pași... Dar, pe alocuri, am o senzație de vechime trucată, de scenografie arheologică. Prea sunt frumos aranjate unele vestigii. Mâncăm, din pachete aduse de pe vapor, pe mesele înșirate afară ale unui restaurant care are ceva de cârciumă. Suflă un vânt rece, umed, ploaia pare acum iminentă. Ne ducem apoi la muzeu. Avem
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
acestei operațiuni de cambriolaj marin este profesorul bărbos și nebun, animat de visul nașterii unei noi seminții robotice înzestrate cu rațiune. Fiecare dintre actele de piraterie comise de acoliții săi este o ofrandă pe altarul acestui proiect luciferic, ce evocă scenografia expresionistă a lui Fritz Lang din Metropolis. Profesorul este hegemonul ce stăpânește, grație tehnicii, acest întins domeniu subacvatic. Împotriva lui se ridică nu doar curajul și inteligența lui Jo și Zette, dar și energia încărcată de gaguri a cimpanzeului Jocko
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Olrik se ascunde în acest labirint ce este corespondentul unui regat al întunericului. Ritualul căutării colierului devine parcursul inițiatic al intrării pe această poartă ce duce spre infern. Olrik nu este mai puțin redutabil decât profesorul Moriarty în organizarea unei scenografii grandioase. Și dacă Parisul își relevă culoarele secrete, misterul se află, intact, în două dintre spațiile mitice ce atrag, asemenea unui magnet, pe orice călător occidental. Întoarcerea către Egipt și coborârea spre Atlantida întind o punte între ciclul lui Jacobs
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vizionară a tex telor din ciclul lui Blake et Mortimer, proza grafică rămâne atrasă de potențialul de expresie al anticipației. Științaficțiune este capabilă de a elibera visele pe care le ține sub control cenzura diurnă. Miturile moderne se suprapun peste scenografia elaborată în care se întâlnesc navele spațiale și tehnologiile grație cărora umanitatea este rede finită. Extratereștrii sunt parte din decorul ficțional, iar pluralitatea lumilor devine regula de la care nici un creator de aventuri nu se poate abate. Proza grafică a anilor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
află complexitatea obiectelor culturale gândite de Pratt. În centrul artei sale, așa cum au remarcat mai toți exegeții săi, se afla un principiu al vaselor comunicante de esență postmodernă și intertextuală.Temele circulă, obsesiile trec de la o carte la alta, iar scenografiile se hrănesc din punerile în pagină anterioare. Ann de la jungle este textul originar din care se desprinde nu doar silueta lui Corto, ci și viitorul în care va fi plasat Koinski cu ale sale aventuri. Din această colonie engleză pornesc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
acestui labirint de enigme și de conspirație, o stranie ființă feminină, carnivoră și genialoidă. Miss Ylang Ylang este un Fu Manchu cu sex schimbat, a cărui amprentă de parfum îi anticipează sosirea. Cruzimea ei este dublată, invariabil, de o rafinată scenografie deca dent-erotică. Strategiile ei revelă o ciudată atracție ce o leagă de cel mai rezistent și mai periculos dintre oponenții ei. Femeie fatală, emblemă a unei sexualități exotice și a unei amoralități catifelate și seducătoare, conducătoarea S.M.O.G. este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cinci (împreună cu Jules Iancu), se înfățișaseră prompt, purtînd cu ei maldăre de dosare și fotografii. Un aport consistent, vădind seriozitatea implicării. Ulterior, Marcel Iancu va deveni unul dintre organizatorii și finanțatorii manifestărilor, participînd cu măști, design de afișe, ilustrații, costume, scenografii ș.a.m.d. la seratele și happening-urile Dada. Potrivit mai multor relatări ale martorilor, tînărul arhitect obișnuia să povestească la Zürich despre eforturile sale de a aclimatiza literatura și arta modernă la București... Pe 5 februarie 1916 are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aplauze m-a făcut, în cele din urmă, să tresar, însoțit de un strigăt repetat: „Flaviano! Flaviano!“. Drept care acesta și-a făcut apariția în arenă. Mie mi s-a părut că zăresc o cocotă, dar, după ce a fost lăudat pentru scenografiile lui, a dorit să declame el însuși fragmente de teatru. Ceea ce a și făcut cu glasul lui muzical, cu o dicțiune perfectă și cu gesturi elegante. Nu mi-am dat seama că a rostit unele replici din Miles Gloriosus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mi-o arate. Traversă încăperea până în bucătărie și puse cana jos. Dacă vrei, poți lucra în atelierul teatrului. Ar merge. Am putea să-ți eliberăm o mare parte din cameră. La urma urmelor, mobilele o să fie o parte importantă a scenografiei. Totuși, dacă preferi să lucrezi pe cont propriu, n-am nimic împotrivă, bineînțeles. Tocmai mi-am dat seama că e cam înghesuială la tine aici... Ciudat, dar chiar ideea lucrului în echipă, într-un grup de oameni gălăgioși, ocupați, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
au, îi răspunsei cu răceală. Deși poate părea același lucru pentru cineva care nu se pricepe. Sally urmase cursuri de sculptură la colegiu, perioada minimă cerută; s-a concentrat imediat pe fabricarea unor modele la scară ale schițelor lui cu scenografii, tăiate perfect cu cel mai bun cuțit Stanley, pictate și bibilite de nu numa’, numa’. Era incapabil să înțeleagă cum o ustensilă electrică, pe care ai folosit-o, care s-a uzat și pe care ai adoptat-o singur-singurel, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lumea realului pătrund mai liber și Într-un număr infinit mai mare pe poarta poemului. Însă marile teme rămîn, de regulă, În pragul acestor petreceri cu vorbe indignate, smălțuite uneori cu culori țigănești. VII Grigore Alexandrescu. Cultul „stilului deslușit”. Migăloasa scenografie a grandorii Și Grigore Alexandrescu se plînge de lipsa modelelor și de sărăcia limbajului („nu este, zic, de mirare dacă literatura noastră n-a produs Încă nici un cap d-operă care să poată sluji de model netăgăduit: acelea nu ies
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amintirii și, sub puterea impresiilor de călătorie prin locuri istorice, scrie poemele lui de meditație și reverie, privind „de departe” reliefurile materiale. Acest „de departe” pune o distanță Între eu și obiectul liric. O distanță care permite „mărirea”, „Înălțarea”, migăloasa scenografie a grandorii. Meditația, reveria se desfășoară la „ceasul nălucirii”, Într-un regim temporal favorabil „astei scene colosale de mărire”. Este regimul nopții, regimul prielnic fantomelor, tăcerilor pline de groază și al așteptării. Scenariul din puternicul poem Umbra lui Mircea. La
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un glob de rubin, vîrfurile stejarilor ca niște „piramide de verdeață”, românii care se avîntă ca leii În bătălie, fără a mai vorbi de fantomele, de stînca, peștera, de tăcerea mormintelor, pustnicul sfînt al munților și de celelalte elemente din scenografia impunătoare a poetului. Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului: mormintele sînt „monstruoase” (am dovedit deja că monstruosul exprimă un rău În grad maxim, adică sublim), vulturul e „mîndru”, cugetările „adînc ascunse”, ideile „drepte și Înalte”, suvenirea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Grigore Alexandrescu pentru că faptele sînt dinainte hotărîte, poemul vine În urma evenimentelor), ci să exprime doar o „mirare”, o emoție discretă, un chin care rareori se dă pe față. Figura liricii erotice a lui Alexandrescu este așteptarea.* Există o Întreagă „scenografie a așteptării” (Barthes) și ea cuprinde toate fazele: de la starea mîniei virile la resemnarea În prieteșug. „Obiectul de iubii” este la Alexandrescu nedeterminat: un nume (Eliza, Nina), o emoție, o așteptare, multe sfaturi și... atît. CÎnd se decide să-i
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
A trăi În sclavie este o rușine, existența este Înnobilată de libertate, sentimentul cedează În fața datoriei etc. Dezvoltînd, repetînd aceste idei, Bolintineanu pune În mișcare un aparat de comparații, repetiții, alegorii care să susțină discursul liric. Discursul uzează de o scenografie simplă și eficace. Dovadă că poetul o folosește În mai toate piesele. Modelul cel mai pur Îl aflăm În Muma lui Ștefan cel Mare. Primul tablou Înfățișează atmosfera care precede evenimentul: peisajul, timpul, poziția astrelor. O descripție (evocare) cu elemente
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
repetă. Natura reală și natura lucrată Îl atrag În egală măsură. Condiția este ca faptele să formeze o scenă frumoasă. Și faptele sînt alese totdeauna cu grija de a participa la ceea ce am putea numi figura spectaculosului așezat: fantastic ordonat, scenografie amplă, coerentă, concentrare de obiecte mărețe etc. Tendința lui Alecsandri este de a Încremeni Într-un tablou asemenea sublimități. Natura este, În orice caz, valorificată prin capacitatea ei de a produce peisaje grandioase (un grandios, repet, măsurat, un sublim care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrÎie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se Îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește.” Efecte, evident teatrale, scenografie cunoscută, retorică Împrumutată de la romantici, Însă, ca și În alte cazuri, retorica Începe să-și creeze obiectul, scena se umple de lucruri, peisajul se individualizează. Poetul nu se implică prea mult În aceste tablouri grandioase, rolul lui este mai degrabă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cele trei muze ale lui Heliade: muza cetățeană, muza astrală și muza buclucașă. VII. Grigore Alexandrescu. Lipsa modelelor. O modestie numai pe jumătate sinceră. „A mări frumos”. Figura desăvîrșirii. Teama de anarhia limbajului Cultul „stilului deslușit”. Înălțarea obiectului liric. Migăloasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spațiul ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de vizitatori), apoi Cézanne, la Grand Palais (22 de milioane de franci, o parte fiind finanțată prin mecenat). Posturile bugetare (care trimit la colective) se împart astfel: 30 % pentru asigurări, 25 % pentru transporturi, 25 % pentru serviciul de pază, 15 % pentru scenografie și 5 % pentru comunicare. Aceste bugete necesită parteneriate, și deci mecena și sponsori care caută să obțină prin donațiile lor câștiguri de imagine. În fața acestor investiții, obligația este, dacă nu de a rentabiliza operațiunile puse în joc, cel puțin de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
legăturile pe care aceștia le stabilesc cu muzeul prin intermediul identităților lor religioasă, culturală, civică, al cunoștințelor și al sociabilității lor; să determine raportarea lor practică și fizică la instituție, modul cum utilizează dispozitivele de mediere, parcursul. Să evalueze astfel funcționarea scenografiei (instalată temporar sau nu); să furnizeze organizatorilor un instrument de analiză a efectelor expoziției la nivelul reprezentărilor și să faciliteze accesul vizitatorilor la expoziții. Puse în balanță cu rezultatele evidente pe care le produc, mijloacele folosite sunt relativ modeste. De la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
munca într-o devenire istorică a operei. La rândul lor, printr-un proces de echivalență, ei devin autori de renume internațional (Herbert von Karajan, Daniel Barenboïm...). Coregrafii, veniți întotdeauna dinspre practica dansului, își creează specificitatea monopolizând registrul scrisului, gesticii și scenografiei. La rândul lor, dar în tensiune cu cei dintâi, dansatorii din companii tind să introducă invenția unui stil propriu în munca interpretativă impusă (Dominique Bagouet). • Intermediarii culturali Virtuozitatea interpretării este difuzată prin puterea medierii care se operează între operă și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vehicule, luntrași, zei psiho-pompi. Toate presupun desprinderi ale sufletului de trup, apoi călătorii ale sufletului, halte și etape. Există o morfologie a peisajului străbătut, o cronologie a acestei călătorii, un punct terminus al ei. Pe scurt, toate religiile dezvoltă o scenografie a lui "apoi" și "dincolo". În marile religii lucrurile se complică, apar articulații între "aici" și "acolo", armonii subtile, oglindiri, ierarhii, unificări succesive, stări ale ființei, principii crescătoare și descrescătoare, verticale care unifică planurile, raporturi între manifest și nemanifest, cosmogonii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în absența elementelor specifice formatului de televiziune pe care este structurată emisiunea „100%”. Este vorba de un program transmis în direct, în care realizatorul nu are decât un singur invitat, într-un cadru de tip „față în față”, auster ca scenografie și care îi expune permanent pe invitați întrebărilor mai mult sau mai puțin inchizitoriale ale jurnalistului-gazdă. De altfel, așa cum este descris programul moderat de Robert Turcescu pe site-ul www.realitatea.tv, ...„100%” este singurul talk-show din România cu un motto
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
printr-o dispunere centrală ori supraînălțată. Elementele de ambient peisagistic rezumau un arhetip spectaculos, monumental, al spațiului românesc, cu munți, dealuri și păduri. Iar cele de ordin arhitectural reluau secvențe consacrate reale (biserica de la Curtea de Argeș) sau doar familiare, inspirate din scenografia picturilor și a filmelor istorice (sala tronului, de exemplu). Desfășurarea bătăliilor ocupa și câte două pagini consecutive. În ciuda figurilor imobile sau a multiplicării prea puțin diferențiate a gesturilor, ele ofereau o anume dinamică prin aglomerație, prin suprapunere, prin desenul contorsionat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]