3,006 matches
-
înainte” la volumul „Rime”, 27 IV.2007 UNEI MĂICUȚE Măicuță, măicuță, ascultă‐nchinarea, Pe care‐ o șoptește, cu glasul trudit, Un biet pelerin, din lume venit, Să‐ ți ceară umil, să‐i afli iertarea. Măicuță, măicuță, mi‐i dorul meu schit și inima, toacă, ce bate‐nserarea, Mi‐ i gândul tămâie, senină ca zarea, iubirea, mi‐i Crist, trădat și hulit. Măicuță, măicuță, îți spun pe‐nserat, Că viața‐mi întreagă, a fost suferință, și gândul, sărmanul, prilej de păcat. Te
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pentru hotărârea lui a fost desemnat cunoscutul cărturar logofăt Teodosie Dubău”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 15 footnote>. La 10 iulie 1669 fostul vornic Grigore Hăbășescu și soția sa au închinat Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi spunea schitișor”<footnote Ibidem, p. 16 footnote>. Domeniul Cetățuiei a fost completat cu ,,15 fălci de vie la Cotnari, donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când era boier
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România, Editura Mânăstirea Vodița, Drobeta Turnu Severin, 2002, p. 102-103 footnote>. Tot atunci Aurel Vlaicu a survolat Iașul și mănăstirea Cetățuia cu avionul conceput de el. Clădirea are semisol, parter și etaj, în care se asigură spațiul viețuitorilor mănăstirii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În anul 1949 a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele de Mitrofan. În arhiva Mănăstirii Neamț, în actele anului 1953 îl găsim ca fiind viețuitor al schitului Vovidenia care aparținea de Mănăstirea Neamț, cu ascultarea la casa mitropolitului Visarion Puiu. A urmat cursurile seminarului de la Neamț, apoi pe cele ale Facultății de Teologie din București, absolvindu-o în anul 1959. I s-a încredințat stăreția Mănăstirii Bistrița
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unul dintre studenții acestor mari profesori. A fost mai întâi de toate un monah iubitor de pace, prietenos, bun și binefăcător al multora. La ușa sfinției sale veneau oameni necăjiți care-i cereau ajutorul, veneau călugări și călugărițe de la mănăstirile și schiturile Arhiepiscopiei pentru a le rezolva problemele. A ajutat mulți tineri săraci, pe seminariști și pe studenții teologi. Unii dintre ei, printre care mă număr și eu, au crescut la umbra mănăstirii și au rămas aproape de slujirea Bisericii, imitând în viața
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru că ei se ceartă, ei se împacă. Înțeleaptă vorbă. Parcă adineauri am vorbit de mănăstirea Sfântul Spiridon. Acum trebuie s-o luăm încetișor pe urmele medelnicerului Constantin Cucoranul, care s-a călugărit sub numele de Calistru și care a întemeiat schitul Stavnic. Nepoții lui închină schitul mănăstirii Sfântul Spiridon la 30 august 1766, însoțind fapta și cu o danie de două moșii și o casă pe Ulița Hagioaiei. Din vorbă în vorbă, mi-am adus aminte de un zapis întocmit de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se împacă. Înțeleaptă vorbă. Parcă adineauri am vorbit de mănăstirea Sfântul Spiridon. Acum trebuie s-o luăm încetișor pe urmele medelnicerului Constantin Cucoranul, care s-a călugărit sub numele de Calistru și care a întemeiat schitul Stavnic. Nepoții lui închină schitul mănăstirii Sfântul Spiridon la 30 august 1766, însoțind fapta și cu o danie de două moșii și o casă pe Ulița Hagioaiei. Din vorbă în vorbă, mi-am adus aminte de un zapis întocmit de Ioniță Tudorei, fapt ce m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cale că e bine ca Mitropolia să tipărească un rând de cărți bisericești: „Și de aceste cărți să să dea și pe la mănăstirile de țară și pe la mănăstirile grecești, fiindcă și acestea suptu păstoriia Mitropolii noastre să află, și pe la schituri, cum și pe la bisericile domnești și boierești”. Marii boieri merg până acolo încât stabilesc ca o carte să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gheorghie Ghica voievod... m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor”. Rezultatul acestei danii este ilustrat în pisania schitului ridicat de Iane la Dealul Mare și care îi poartă numele: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul Mare... în zilele lui Io Ghica (Gheorghe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și moarte... la mănăstire Bârnova, unde au fost căutat și îngrijit... cât au fost bolnav”. Deci, în vremea ciumei, la mănăstirea Bârnova au fost îngrijiți și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost căutat și îngrijit... cât au fost bolnav”. Deci, în vremea ciumei, la mănăstirea Bârnova au fost îngrijiți și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și la un moment dat zăresc mănăstirea sfântul Atanasie, pitită printre vii în umbra dealului Muntenilor. Mă apropii de ea cu spusa lui Nicolae Iorga din 1907 în minte: „O mână de călugări a ridicat aici în codrii Iașilor un schit din scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. Apoi în 1638 a venit Vasile Lupu - „Domnul larg în daruri” - și a ridicat o biserică de piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite de vii” dar... răufăcătorii au făcut ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste așteptări. Primea veniturile târgurilor Vaslui, Galați, Tecuci și Târgul Ocna cu exploatarea de sare. Apoi veniturile a zeci de sate, mori, velnițe și dughene. În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trece de la omul bolnav la cel sănătos. „Și alții, carii să amesteca cu alți oameni, sănătoși, iarăși să da o pricină de să mai înmulție boala de cum era”. Pentru a opri înmulțirea bolii, vodă hotărăște: „Și... arătăm și întemeiem... (la) schitul dumisale jitniceriului Ștefan Bosie ce iaste... în Codru Iașului, (cunoscut astăzi ca Schitul lui Tărâță) fiind și cu voie sa, ca un ctitor îl afierosim ca să fie spitalie pentru ciumași, dar să fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alți oameni, sănătoși, iarăși să da o pricină de să mai înmulție boala de cum era”. Pentru a opri înmulțirea bolii, vodă hotărăște: „Și... arătăm și întemeiem... (la) schitul dumisale jitniceriului Ștefan Bosie ce iaste... în Codru Iașului, (cunoscut astăzi ca Schitul lui Tărâță) fiind și cu voie sa, ca un ctitor îl afierosim ca să fie spitalie pentru ciumași, dar să fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iaste... în Codru Iașului, (cunoscut astăzi ca Schitul lui Tărâță) fiind și cu voie sa, ca un ctitor îl afierosim ca să fie spitalie pentru ciumași, dar să fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
astăzi ca Schitul lui Tărâță) fiind și cu voie sa, ca un ctitor îl afierosim ca să fie spitalie pentru ciumași, dar să fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie spitalie pentru ciumași, dar să fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rânduit toate acestea ca un bun gospodar. Părinte, cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului din Codrul Iașilor - după cum spune vodă în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
leneșă, leneșă. Ar fi pus palmele pe un zid sacru, să-i simtă răceala, apoi să întrebe: „Suntem noi mai răi ca alții?“ și să aștepte ecoul, ecoul vorbelor deșarte. Da, și-ar fi lipit palmele împreunate pe zidul unui schit, să pună întrebări fără răspuns. O treziră vocile de alături. — Hienă, asta era. I-a făcut directorului sute de reclamații. Îi striga în ședințe că și-a trădat clasa... Auzi, demagoaga! Cu două zile înainte de concediu, a chemat-o. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bucureștean, îmi zic în fiecare seară, când trec nervos cu RATB-ul pe bulevard între primărie și perdeaua de pomi cu secrete (un sepepist omorât de nu știu cine cu săbiile ninja, un nou-născut găsit de câini în tufiș, în extremitatea dinspre Schit clasicii bărboși ținând cenaclu - fiindcă pe lângă Cișmigiu trec numai seara). Vine încă o iarnă rusească, dependentă adică de gazele de la ruși; într-o iarnă trecută, un tovarăș ministru chiar punea frigul crâncen din case pe seama presiunii slabe la gazele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe locul unde este biserica veche din sat. Aceasta este așezată într-un loc pitoresc și liniștit, în partea de nord-est a satului, pe culmea unui deal și a fost ridicată cu sprijinul enoriașilor în anul 1833, pe locul unui schit părăsit. Tradiția, păstrată în timp pe cale orală de bătrânii satului, spune că biserica a fost construită de niște ciobani care pășteau oile în pădurea Merieni, de la care astăzi, se păstrează doar piciorul Sfintei Mese făcut din tulpina unui copac bine
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Cristos. Dar nu la Pasărea (unde a și fost Sophie în duminica în care pe ea a uitat s-o mai ia de la Școală). De-ar avea pe suflet atâtea păcate câte are Sophie, s-ar duce tocmai într-un schit, la sihăstrie... Și ce-i mai îngrozitor, ce-i mai teribil și mai palpitant este că ușa dinspre terasa cu clematite este deschisă... — O zi teribil de caldă a fost astăzi, nu ? Și nu vi se par spiritele mai agitate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și au fost impresionați de ceea ce au văzut aici și de ospitalitatea cu care au fost primiți de cei care slujesc în prezent la mănăstire. Mănăstirea aparține Episcopiei Hușilor cu care este în strânsă legătură. În cadrul celor paisprezece mănăstiri și schituri câte numără astăzi Episcopia Hușilor, Mănăstirea Fâstâci ocupă un loc aparte atingând prin pitorescul locurilor, prin vechimea să de peste trei veacuri și prin viață de evlavie a viețuitorilor săi. Mănăstirea Fâstâci este monument important care vorbește mai mult decât orice
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
sunt martore: Feronerii ușoare în mistice ogive / Se-arată rar mirărilor duium...; Potecile sub talpă subțiri a disperare / Mai roase de la pasul ce gândul l-a-nsoțit / Vor lumina-n vitralii și-n false calendare, / Când sunetul de toacă va înfrunzi la schit. Ochii, pleoapele, gura, genunchii, trupul tot sunt mărci metonimice ale prezenței iubitei în gândul îndrăgostitului, amintite și implicate în demersul lui cognitiv, indus și condus de iubirea dominatoare: ...de gura ta mă las încet șoptit...; Tăceri adorm genunchii tăi de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]