1,875 matches
-
de logodnă într-un buzunar interior. Micuța cutie pătrată îi umflă pieptul, așa c-o transferă în buzunarul din stânga. Se simte calm și proaspăt, gata pentru orice. Star îl așteaptă în holul hotelului, îmbrăcată cu o rochie de seară, gri, sclipitoare. Poartă brățările Fotse. Părul îi încadrează figura, făcând-o să arate ca într-o reclamă. Îi spune: În noaptea asta, Johnny iubitule, ne vom distra perfect, și vorbele ei sună ca un certificat de garanție emis de producător. Un taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ne conduce într-o parte, până atunci as cunsă de o perdea, a salonului. A tras cortina de un galben catifelat, a aprins luminile și ne-am pomenit în fața unei mese lungi, de marmură, pe care erau puse mici stele sclipitoare, iar dintr-un vas adânc de argint ieșeau ca niște fructe curgătoare șiraguri de mărgele în culorile toamnei. Peretele din sufragerie era acoperit cu o somptuoasă tapiserie Aubusson în nuanțe pale. La capătul mesei erau puse farfurii și tacâmuri de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
agățat chipul unei copile de optsprezece ani cu ochii albaștri, cu mâini de porțelan. Când am cunoscut-o, era firavă de o sufla vântul, timidă, în același timp curioasă și atentă în fața vieții. Azi e o doamnă de o inteligență sclipitoare, de o profundă bunătate, cu un suflet cât un cozonac. Pe urmă te-am găsit pe tine, așa cum ești, cum trebuia să fii... Prin lumea largă Nu știu dacă dorul de ducă îl moștenim de la păsările migratoare ale căror stoluri
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de antologie. Și, după ce îmi voi cere, încă o dată, iertare tuturor celor pe care, din motive de spațiu tipografic, nu i-am pomenit, nu pot să nu aduc în discuție grafica excelentă, subtilă și percutantă, în deplină consonanță cu jocul sclipitor al cuvintelor. Deci se cuvine, deși la sfârșit nu și în ultimul rând, un semn de admirație față de realizatorul desenelor: Mihai Catruna. închei extrem de succinta prezentare a celor care prin cuvânt au zidit această lucrare, mulțumindu-le și lor dar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
apăruse încă nici întunericul? Ochii tăi în întunericul pestriț se aud foșnete ciudate, simțurile toate ascuțite ca niște animale de pradă stau gata de atac ... așteaptă ... în depărtare licuricii transformă pământul în boltă stelară se aude firul ierbii căzânddeasupra potecii sclipitoare doi luceferi aruncă săgeți inima îmi bate cu putere în așteptare ... te recunoaște știe luceferii ce se apropie sunt ochii tăi. VIOLETTA PETRE M-am născut în anul 1953, în ziua de 11 iulie 1953 în orașul Constanța. Scriu poezie
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Doamnele de onoare formează repede un culoar prin care urmează să trec. Ies pe ușă și mă deplasez încet către chieh-an. În fața mea stă un eunuc cu față de iepure, machiat strident. E ambasadorul, îmbrăcat într-o ținută de un galben sclipitor. La pălărie are o pană de păun și un diamant roșu. Evită să se uite la mine. După ce face trei plecăciuni adânci, el „invită în scenă“ trei obiecte. Primul este un cufăr mic, galben, din care scoate un sul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de durere. Rudele femei trebuie să își evite verii și cumnații, așa că ne retragem în camera alăturată. Din fericire, eu pot să văd prin ferestre. Capacul sicriului este ridicat pentru prințul Kung: pe pieptul doamnei Jin sunt așezate grămadă bijuterii sclipitoare, aur, jad, perle, smaralde, rubine și cristale. Pe lângă oglinjoară, ea își ține și trusa de machiaj. Prințul Kung stă solemn lângă mama sa, durerea făcându-l să arate mai în vârstă decât este în realitate. Se lasă în genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
alb. Cum bărbații nu aveau voie să se radă, ei semănau cu niște pustinici cărunți, cu bărbi crescute la întâmplare și păr ieșindu-le din nas și urechi. Într-o săptămână, în Sala Dezvoltării Spirituale s-a făcut o curățenie sclipitoare. În mijlocul sălii a fost pus un birou din lemn roșu de trei pe nouă picioare, acoperit cu o față de masă din mătase galbenă brodată cu flori de primăvară. În spatele biroului erau două jilțuri aurite, capitonate, pentru mine și Nuharoo. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
uitasem s-o mai fac! Și să nu credeți că în acest sentiment nu intră sau se ignoră ceea ce a cucerit omul care trăiește în marile aglomerări, gravitatea pe care o dă lupta pentru existență, ironia în observarea moravurilor, conversația sclipitoare, curiozitatea avidă pentru viața planetei. Au televizoare și aparate de radio. Îmi vine în minte ideea să fac o statistică simplă și să întreb pe unul de-acolo și pe unul de-aici, câți oameni cunoaște fiecare. Câți oameni "cunoaște
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
turbure câtuși de puțin seninătatea sufletească, inventau, inspirîndu-se din Urmuz, jocuri numite, de pildă, Ismailuri, cu ajutorul cărora luau în tărbacă oameni și idei ale timpului, scriind fiecare, pe o temă dată, lucruri grotești și aberante, care constituiau răzbunarea inteligenței lor sclipitoare față de obtuzitatea sau demagogia 50 unora dintre contemporanii lor intelectuali care urcau cu energie și fără scrupule pe scena socială și care, dacă ar fi aflat, i-ar fi privat pe acești urmuzieni de libertate pentru multă vreme. Aveau însă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
vopsită, fața ei teșită, cu nasul cîrn și maxilare pătrate, degaja un miros plăcut de cremă. Cu o expresie ageră și vie, se uita pe lîngă umărul celor cu care vorbea, țintindu-ne pe rînd, pe fiecare. Ochii femeii deveneau sclipitori cînd ne susțineau privirile. Scutură scrumul pe jos și declară: - Eu nu sînt c... de cinci lei. Vreau să put frumos și asta nu-mi vine decît de la Rexona. Deși, pentru băieți, dragostea cu ea era cam așa cum ai fi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se cocoță în patul cu tăblii de lemn și, cuprinzîndu-și genunchii în brațe, se sprijini pe pernele murdare de la căpătîi. Abia atunci am observat că, sub capot, era goală pușcă. Carnația sidefoasă a brațului masca, la subțioară, o dungă neagră, sclipitoare. Eram atât de stingherit încît am scos caietul. Numai din obișnuință am întins mîna s-o mîngîi. Vînătă de furie, fata scrîșni: - Lasă-mă. M-au mirat înfățișarea și glasul ei. Din lipsă de imaginație, am început să citesc notițele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
doi belferi păreau niște popice de lemn. Potrivindu-și ochelarii, se așezară, tușiră și-și ridicară nasurile către tribună. Era goală. Cu pleata căzută din ceafă, un poet anima un cerc de personaje placide. S-auzea rumoarea sălii. Enorm și sclipitor, nasul altui profesor urmărea, pe sub ochelari, elevele timide care înaintau printre scaune ținîndu-se de mînă. Cu capul nemișcat în piept, în rîndul din față ședea un actor; se afla pe raza nasurilor fixate ale belferilor care, depistîndu l, își răsuciră
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Cu aceeași plăcere cu care, strecurat în casă ca să îndese în boccea albituri și care întîmplător dă peste un inel pe noptieră, un borfaș îl trage pe deget și se fudulește cu el la gagică, Jugan se folosea de această sclipitoare expresie care îi particulariza vorbirea, conferindu-i în ochii consătenilor, prin asociere cu serviciul, prestigiu. Reieșea din meditația forfetarului că șeful e stăpîn. El îi are pe toți la mînă: dacă vrea, îi învoiește, dacă nu, nici la premă nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Uneori și aceasta lipsea. Școala se deosebea prin acoperișul ei de tablă ruginită, cîrpit cu carton gudronat. Am intrat într-o colibă. Pe laița cu cîrpe colorate, așezată pe pari înfipți în pămînt, mișunau copii cu părul creț și ochii sclipitori. Gol pușcă, cu burta de vierme gras, unul din ei își mișca mîinile și picioarele strîmbe, căutînd să și le bage în gură. Mirosea a urină și fecale vechi. Îmbrîncindu-se și călcîndu-se pe picioare, muții de afară se strecurară printre
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lua cuvîntul, iritînd pe toți vorbitorii care urmau. Realitatea e că, de cum se lumina de ziuă, în fața primăriei îl aștepta o mulțime de oameni. Pe la opt, cînd își arăta obrazul cărnos din care te ațintea, cu bobul negru, un ochi sclipitor, în urma sa năzuia un val de împricinați. Peste umăr, contabilul le poruncea: - Așteptați! Țăranii rămîneau în coridor iar cînd, cîte unul, băga nasul pe ușă, taman așezat la cafea și la țigară, slujbașul îl oprea cu bobul lui arzător. - Am
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mi trecură pragul de lumină munții drepți cu scuturi de zăpadă. și presate într‐o carte nouă, un hrisov: Din neagra țărănie, mi‐ a adus, ca în copilărie, dulci zambile îmbătate‐n rouă. Din fântâna ochilor, agale cad mărgele limpezi, sclipitoare, parc ‐ ar bate ‐n sălcii plângătoare dorul meu, pe apele natale. Mâna ei ca frunza arămie când și‐ o pierd în vânt de toamnă‐ alunii mi‐a trecut pe frunte zborul lunii, peste ‐ a nopții ‐ adâncă veșnicie. Greierii din prispa
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
interesul vădit al lui Ieyasu; treceau printr-o epocă de schimbări esențiale și nu era momentul să neglijeze viitorul. Astfel, deși rareori se întâmpla ca Ieyasu să facă vizite oficiale în alte provincii, acum venea la Azuchi, însoțit de o sclipitoare suită de vasali. I se rezervaseră cele mai de soi reședințe din oraș, iar lui Akechi Mitsuhide i se încredință responsabilitatea primirii. În plus, Nobunaga îi ordonase fiului său, Nobutada, care urma să plece în provinciile apusene, să ajute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
rămas pe țărm fu Sanzo. În sfârșit, strigătele războinicilor începură să zguduie cerul umed al nopții, de pe malul opus, până în zona de sub zidurile castelului. În acel moment, un colț al cerului se înroși, iar deasupra Cetatea începură să danseze scântei sclipitoare. Iscusitul plan al lui Shonyu izbutise perfect. Castelul Inuyama căzu în doar o oră, cu apărătorii pradă unei surprize pe care o desăvârșea trădarea din interiorul castelului și al orașului. Desigur, trădarea era unul dintre motivele căderii, într-un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
deci un justițiar cu mijloace pașnice, nonviolente. Oamenii cu ranguri și funcții de răspundere, cu averi mari, hoți de tot felul, nesătui de averi nemuncite sunt păcăliți, puși în dificultate și situații jenante, sunt umiliți spre satisfacția poporului. Cu mintea sclipitoare îi supune inteligenței sale făcând pretutindeni dreptate umiliților și nedreptățiților. Vremurile colectivizării sunt vremuri cu valuri și de cumpănă. Lumea vorbește despre potopul lui Noe și potopul lui Nae, respectiv Ceaușescu. Păcală e arestat că nu intră în colhoz. Întrebat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
via de la Dragosloveni. Ajuns în țară, se oprește la Ploiești la Gherea, stă câteva zile la locuința lui Vlahuță, apoi merge la Dragosloveni. În aceste împrejurări se remarcă o stare de degradare fizică la omul atât de vioi și vivace, sclipitor, agil și conviv extraordinar. Caragiale nu mai era același pe care îl știau, deși se străduie să fie cel știut. Tot atunci, poate ca o sumbră prevestire, Caragiale și-a manifestat dorința de a-și revedea prietenii încercând să fie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
o rugăciune. A trecut prin război, a făcut foame, a fost respins de atașații la orânduirea comunistă impusă țării. A trecut mai departe dârz, neînfricat în fața unui destin care, în cele din urmă, i-a dat viață lungă și minte sclipitoare, de aceea omul a și supraviețuit. Scrie chiar el, în finalul cărții: „Știu să mă bucur de fiecare zi pe care o trăiesc, știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și demn!”. Despre Bârlad
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Luke, puteam fi eu însămi. Orice-ar fi însemnat asta. Nu că Luke n-ar fi arătat bine. Avea un păr negru foarte frumos. Mă rog, ar fi fost foarte frumos dacă l-ar fi tuns cum trebuie. Avea ochi sclipitori și niște trăsături pline de viață. I-am povestit despre familia mea. Asta pentru că, din nu știu ce motiv, oamenii considerau că poveștile despre familia mea erau amuzante. I-am povestit despre bietul tata, singurul bărbat într-o casă cu șase femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să scot o vorbă, am rupt o pagină din agendă, mi-am scris cu grijă numărul de telefon pe ea, după care, spre uimirea lui, am mototolit-o și am aruncat-o la coș. —Așa, am spus cu un zâmbet sclipitor, asta ca să nu te mai obosești tu. Luke era în pat, rezemat cu spatele de perete. Mișto piept, mă gândeam vag. Pentru un idiot nenorocit. Părea complet șocat. — La revedere, am spus eu zâmbind din nou și răsucindu-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să mă bată cu cureaua, dar vreau să-i lase în pace pe copii. M-am uitat la Neil a cărui față era neagră de furie. Era de nerecunoscut, nu mai vedeai în el nici o umbră din bărbatul prietenos și sclipitor care fusese acum douăzeci de minute. Deci e adevărat, nu-i așa? a întrebat-o Josephine cu infinită compasiune. Neil a făcut tot ceea ce ai scris în chestionar? — Da. Răspunsul semăna mai curând cu un geamăt. — Sunt de acord, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]