427,387 matches
-
o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune În crearea unor tălmăciri proprii. Variantele sale se mărginesc Însă la traducerea de conținut, cu scop informativ, fără pretenții artistice, el renunțând dintru Început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
altfel o dinamică intrinsecă, corespunzând unei procesualități; construirea unei națiuni oglindită prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei fondatoare. În capitolele introductive (Avant - propos și Architecture et identité), Carmen Popescu își enunță scopurile și își explicitează demersul, în contextul unui interes tot mai pronunțat pentru acest tip de cercetare. Mai mult decât o lucrare de istoria arhitecturii, autoarea își propune să realizeze "un exercițiu de istorie culturală" (pag. 13), în care arhitectura este
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
ani de domnie a lui Carol I și 1800 de ani de la instalarea primilor coloniști romani pe teritoriul vechii Dacii. Dar "demersul manifestării nu se rezumă doar la a prezenta împreună trecutul și prezentul, România istorică și România modernă; adevăratul scop este de a prefigura viitorul națiunii - România unită, visul tuturor românilor" (pag. 137); în acest sens, o mare importanță a revenit pavilioanelor românilor din afara Regatului, care exprimau moștenirea comună și prețuirea acelorași valori ale tradiției. Prezentarea pe larg a Expoziției
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
dinți, vântul rece suflă în rafale printre arcadele laterale și noi urcăm prin coridoare strâmte, depășim locul probabil al orgii, mergem mai departe, ne săltăm pe scărițe de lemn în gânguritul cohortelor de porumbei ce-și au aici cuiburile, cu scopul de a ajunge să vedem cele două clopote vechi, numite după perechea imperială canonizată de catolici - Heinrich al II-lea și soața sa Kunigunde. Ajungem la primul nivel. Aici, tronează Heinrich, un clopot mare, de bronz, acordat pe sunetele mi
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
menține într-un teritoriu al ambiguităților conformiste și al traumelor inavuabile". După schimbarea de putere rezultată în urma alegerilor din 2004, lucrurile au început să prindă consistență și Vladimir Tismăneanu este astăzi coordonatorul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste în România. Scopul acestei comisii este acela de a elabora un raport, pe baza căruia președintele Traian Băsescu să condamne regimul comunist. Vladimir Tismăneanu are perfectă dreptate atunci când susține ideea unei dezbateri despre eroii și victimele regimului comunist, o discuție cu cărțile pe
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
adânc și vorbește atât de rar, încât nu știi niciodată dacă mai este acolo și întreaga ta viață nu e, de fapt, decât o zbatere pentru a te convinge că mai este acolo - ți-a mărturisit că tocmai în acest scop ai fost adus în lume: să scrii". S-ar zice că e o împlinire a vieții, un finish triumfător al ei. Dar nu e deloc așa. Creația se află la antipodul existenței ca atare, manifestându-se în punerea în paranteză
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
un memoriu adresat lui Ceaușescu se trudea în colectiv, cu rude și prieteni care căutau formularea cea mai convingătoare pentru urechile unui tiran. Pentru oricine are un dram de minte, această pagină din ziarul condus de Răzvan Dumitrescu își ratează scopul. l Dovadă și opiniile cititorilor de pe forumul ziarului, care sînt reconfortante. Iată cîteva: "Sunteți penibili!", "Secu lucrează", "Domnu Dezvăluiescu, da o carte, un articol, cevașilea, d-ale dlui Pleșu, cetiși oare?" "GARDIANU=MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
poate avea în mintea românilor. E vorba de vizita din anul 2002 pe care Ion Iliescu, președintele României de atunci, Elie Wiesel, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, și Michael Guest, ambasadorul american la București, au făcut-o în orașul Sighet. Scopul vizitei a fost inaugurarea casei memoriale "Elie Wiesel" din Sighet, locul unde s-a născut supraviețuitorul și martorul Holocaustului din timpul celui de-a Doilea Război Mondial. Din nefericire, vizita s-a mărginit doar la acest obiectiv din perimetrul Sighetului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
Piane și clavecine, psalterioane și contrabași, tamboa și orgi portabile, viori, bandoneoane și câte și mai câte, sunt ca niște răsaduri în așteptarea replantării în ogrăzi unde să rodească torențial. 7) Rar mi-a fost dat să mă conving că scopul nu acționează mai întâi la nivelul gândirii și abia apoi în lucrare. Ei bine, la MUSICORA ținta se află concomitent în faptă și idee. 8) Am fost martorul acestui salon așa cum salonul însuși este spectatorul virtualelor avataruri ale marketingului muzical
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
capodopere (Nonsense Madrigals) inspirate de stilul absurd-fantastic al lui Lewis Carroll. Sub forma unor poezioare, jocuri de cuvinte, Ligeti realizează adevărate opere în miniatură, precum acel genial Cadril al Homarilor. De altfel, un proiect neterminat al lui Ligeti avea ca scop scrierea unei opere după îndrăgitele volume ale lui L. Carroll, Alice în }ara Minunilor și Alice în }ara Oglinzilor, ceea ce ar fi continuat și radicalizat atmosfera singurei sale opere care ne-a rămas: Le Grand Macabre, un fel de Big
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
notațiile sale nu aveau nici o logică, dar ele erau puse în relație cu informațiile obținute pe celelalte căi și, inevitabil, în felul acesta, unele dintre însemnările anodine puteau să dobândească relevanță. Nici măcar agentul de filaj profesionist nu avea habar de scopurile pentru care era urmărit obiectivul. Combinație de James Bond și inspectorul Clouseau (,Aspectul exterior al filorilor - cei care executau filajul - se poate schimba rapid pe parcursul urmăririi, cu ajutorul truselor de machiaj și a îmbrăcămintei adecvate, schimbarea făcându-se în autovehiculele plasate
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
mai simplu, devenirea lumii este cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, iar, dacă lumea devine, este pentru că Dumnezeu, vrînd să se cunoască pe sine, nu o poate face decît așa, declanșînd devenirea lumii. În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
devine, este pentru că Dumnezeu, vrînd să se cunoască pe sine, nu o poate face decît așa, declanșînd devenirea lumii. În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici fiecare alege ce crede de cuviință: apocalipsa, mîntuirea, nirvana, binele suprem sau damnarea eternă. Sau pur și simplu nimicul.
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
tulbură... Sînt probabil nerecunoscătoare față de darurile pe care mi le face destinul". Vorba poetei însăși: "Dar destul cu văicărelile"! Picante ne apar confruntările Ninei Cassian, nespus de obedientă odinioară față de regimul totalitar, cu obedienții de dată mai recentă. întrucît nici scopul, nici mijloacele ambelor faze de slujire a partidului unic nu erau diferite (se diferențiau doar tezele partidului care a virat spre național-comunism și, firește, spre cultul impudic al altui lider), putem prezuma și aici o gelozie conținută. înțelegem "amărăciunea" poetei
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
teribilismul adolescenței constituie pretextele unor exerciții care, prin identificare ludică, examinează evoluția personală în cadrul extins al familiei, grupului, societății. Pornind de la cazuri comune, discursurile capătă un cuceritor aer de generalitate. Măruntul, medianul După cum se poate constata cu ușurință, gradele și scopurile auto-ficționalizării diferă, metoda rămânând însă funcțională. Fie că avem de a face cu rebela traducere de sine a fracturiștilor, fie că ne aflăm în fața unor portrete mai elaborate epic, nucleul rămâne reflectarea privatului în oglinda discursivă. Personajele care se scriu
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
vîrful ei. În această privință, ca cizelare a fondului gîndirii umane, logica seamănă cu vocalizele prin care soliștii profesioniști își întrețin tonusul vocii. E vorba de un profesionism al exercițiului continuu, de un efort dur și adesea arid, al cărui scop e coerența gîndirii și înlănțuirea fără fisură a argumentelor discursive. Dintre profesioniștii pe care logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
filozofiei analitice a fost - mai ales în perioada inițială, sfrșitul de secol XIX și primele decenii ale secolului trecut - de a ridica filozofia, sau cel puțin miezul ei tare, la nivelul exactității și rigorii științifice; de a opera, în acest scop, o triere a problemelor preluate pe baza tradiției filozofice, separînd problemele ei cu miez și noimă de pseudo-problemele lipsite de sens și principial irezolvabile. Idealul ei era deci științific, iar acestui ideal îi era necesar, spre a se împlini, să
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
ordini sociale bogate și complexe, nu a uneia dominate de o singură idee.[...] Și democrația este o ideologie și, ca toate ideologiile, are niște limite". 12 Ibidem, "Ne plac schimbările democratice pe care le-am trăit și le prețuim reușitele. Scopul nostru este democrația liberală, nu așa cum era practicată în secolul al XIX-lea, ci așa cum ar trebui practicată în secolul XXI. Societățile democratice au nevoie de noi ghiduri și zone-tampon, concepute pentru problemele și timpurile noastre". 13 Ibidem, p. 25
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
au fost despăgubite? R. G.: A existat o întreagă serie de măsuri de despăgubire, atât pe plan moral, cât și economic. Asta inseamna ca in Germania există acum legi în acest sens, legi de drept penal și administrativ, al căror scop a fost de a reabilită victimele. Există despăgubiri pentru cei care au fost închiși în închisoare, în măsura în care acest lucru s-a putut dovedi. A. R.: Câți au primit asemenea despăgubiri? R. G.: Condiția este că victima să fi petrecut cel
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vedere al democratizării, și în al doilea rând pentru că, în ceea ce privește Republică Moldova, avem de-a face cu un vot geopolitic, între Est și Vest". În deschiderea conferinței, prof. Sorin Bocancea, moderatorul acesteia, a definit încă o dată obiectivul rundelor de conferințe: "Scopul întâlnirii noastre este de a aprofunda ideea de Europa, mai ales într-un moment atât de delicat și tensionat cum este cel al votului. Cred că este oportun și benefic pentru voi, tinerii, să știți ce vreți de la Europa și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de delicat și tensionat cum este cel al votului. Cred că este oportun și benefic pentru voi, tinerii, să știți ce vreți de la Europa și ce dorește Europa de la voi". Cu alte cuvinte, si conferință de la Bălti a avut drept scop definirea altor coordonate importante ale modernității și modernizării politice, adică ale Europei politice. În acest sens, scriitorul Dumitru Crudu le-a vorbit studenților despre o nouă specie de om și anume "omul amestecat" că mutație și evoluție a lui sau
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ideologică a lui Saint-Simon, pentru care era pozitivista nu este altceva decât un previzibil final fericit al civilizației industriale. Capitolul următor este dedicat analizei Utopiei lui Thomas Morus și Noii Atlantide a lui Francis Bacon, două dintre utopiile tradiționale "reprezentative", scopul fundamental fiind oferirea unor "grile de lectură" și "evidențierea locului aparte pe care îl ocupă cele două scrieri în panoramă utopiilor", numeroase argumente fiind formulate și aduse în sprijinul afirmației. În acest context, trebuie sa menționam că analizele efectuate ne
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al lui Johnson pare să fie altul: "generația tânără nu-l cunoaște suficient de bine" (p. 5). Trecând mai departe de factorul motivațional, evaluarea formală a unei biografii nu trebuie să ocolească alte două aspecte de interes: premisele asumate și scopul urmărit. În ceea ce privește premisele, Johnson elaborează biografia lui Stalin pe principiul că "evenimentele care se petrec în istoria omenirii ca rezultat al factorului uman sunt profund influențate, și adesea determinate, de voință celor puțini, uneori foarte puțini" (pp. 5-6). Pornind de la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lui Stalin pe principiul că "evenimentele care se petrec în istoria omenirii ca rezultat al factorului uman sunt profund influențate, și adesea determinate, de voință celor puțini, uneori foarte puțini" (pp. 5-6). Pornind de la această perspectivă subiectiv-voluntaristă (și nu obiectiv-deterministă!), scopul este acela de a "pune sub lupa" pe "acești indivizi remarcabili [...] ca să vedem cum au acaparat puterea, cum au exercitat-o și ce învățăminte putem trage de aici pentru binele omenirii" (p. 6). La prima vedere, cartea lui Paul Johnson
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]