1,662 matches
-
ceva În direcția asta. — Ba normal că am, spune ea. Doar n-o să stau cu mîna În sîn și să mă uit cum suferi ca un cîine. Ce Dumnezeu, sîntem ca surorile ! O, Doamne. Mi-o imaginez brusc pe Jemima scotocind prin coșurile de gunoi ale lui Jack, În costumul ei Gucci. Sau zgîriindu-i mașina cu pila ei de unghii. — Jemima... nu face nimic, spun alarmată. Te rog, nu vreau să faci nimic. — Crezi că nu vrei. Dar ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
rezistență ai hotelului. Se așază amîndoi fără să-și dezbrace hainele groase, pentru că nu ar avea unde să și le pună. Te rog, bei ceva? Doar cafea. Mihai merge la bar și se întoarce cu două cafele. Un timp, Liliana scotocește prin poșetă. Nu găsesc, și doar știam că am luat pachetul... Să aduc de la bar, se oferă el. A, nu, te rog! Dacă le aveam, fumam... Cafeaua e amestec. Asta îl face pe Mihai să-și simtă stomacul răzvrătit înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
noțiuni și nu altele. Propoziția ce-și făcuse Aristoteles de-a căuta aceste noțiuni fundamentale a fost demnă de un bărbat atât de pătrunzător ca el. Dar el, neavând un principiu, le-a cules după cum le-a-ntîlnit, din cari a (răscolit) scotocit mai întîi vr-o zece, pe care le-a numit categorii (predicamente). În urmă a crezut să mai fi găsit încă cinci, pe care le-a adaos sub numele de postpredicamente. Ci tabla sa rămase tot mancă. Afară de aceea se găsesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Nu ne-a ajutat cu nimic cît ne-am purtat cu mănuși cu domnișoara Soto și a venit vremea să n-o mai cocoloșim atîta. Russ Millard: — Domnule locotenent, sînt de acord cu sergentul Exley. Dacă vom continua să punem scotocim cartierul de sud, vom găsi și martori la viol și, poate, chiar mașina lui Coates și armele crimei. Instinctul Îmi spune că amintirile fetei din noaptea aceea ar putea fi prea deformate pentru a ne ajuta cu ceva, iar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ei de damă de companie, iar Patchett probabil că Își ținea avocații cu arma la picior, În caz că amănuntul ăsta ducea la o punere sub acuzare. Ziua redeschiderii cazului a fost un adevărat balamuc: Dudley Smith la Gaitsville, În timp ce dulăii lui scotoceau de zor prin Darktown, plus cadavrul găsit de Vincennes sub casă și identificarea de către el a lui Dean Van Gelder - vizitatorul lui Davey Goldman de dinainte de evenimentele de la Nite Owl. Bud White, omul lui de teren, apoi scurgerile de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Cohen pînă la cea din celula lui Goldman. Desenă linia pe tavanele celor două celule și Începu să sondeze cu un ciocan și o daltă. Jack desfăcu un capac de protecție de la conducta din peretele lui Mickey și Începu să scotocească Înăuntru cu tija cu cîrlig. Nimic, doar pereți subțiri de tablă. Nici un fir În apropiere de gaură. Aveai toate motivele să te oftici, fiindcă era locul cel mai potrivit pentru plasarea unui microfon. Căldura ieșea cu un vuiet prin conductă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
scoată nimic de la el. Spade a fost acolo, Spade a plecat. Dacă mai trăgea pe nas Încă puțin din fumul ăla de opiu, era sigur că o să se culce acolo și o să moară. Sau o să Înceapă să Împuște. Ideea principală: scotocea tot Chinatown-ul, În căutarea unui tip numit Cooley. Deocamdată filiera Chinatown era moartă. Bud sună la Biroul Procurorului Districtual și Îi dădu ofițerului de serviciu indiciile lui pe tema Perkins Cooley. Omul căscă și le primi plictisit. Înapoi pe Sunset
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
știu atât de bine. Și totuși era mai simplu să fiu eu cel "de atunci" (sau ei "cei de acum"): atunci eram tot doar așteptare și primeam, pe când acum se așteaptă de la mine și trebuie să dau. Și mă întreb, scotocindu-mă febril prin buzunarele existenței mele, dacă am ce. Bogdan a venit cu o cameră video și, pentru că are veleități regizorale, visează în secret că cele trei zile se vor așeza singure în suita unui film. Îmi spun, totuși, că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rîdă cu hohote și Manolo simțea că e În stare s-o omoare fiindcă-i trecuse frica și el În schimb nu reușea să deschidă pachetul de țigări, așa de tare-i tremurau mîinile. Julius Începu din nou să se scotocească prin buzunare căutînd cheia, o găsi pînă la urmă acolo unde fusese Întotdeauna și În timpul ăsta Cecilia, sprijinindu-se de perete lîngă ușa apartamentului, se prăpădea de rîs nu altceva, ținîndu-și mîna la gură, urmărită de privirile lui Manolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încă exact cum e casa lui Cano și cum e bunicuța lui, dacă aflu n-o să mă pierd cînd ajung la el și o să știu ce să spun și toți o să mă placă. Cam astea erau gîndurile lui Julius În timp ce scotocea printre flacoanele lui Susan, citind atent prescripțiile de pe fiecare. În sfîrșit găsi unul care te asigura că o să ai un somn lung, profund și odihnitor. Exact ce avea nevoie. Luă două pastile ca să fie sigur că somnul va fi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla vreodată. Dylan părea amuzat - apoi alarmat, odată cu larma nebună care a izbucnit în grădină. Craig căzuse din leagăn și, judecând după scârțâitul puternic și după bocetele asurzitoare, avea dureri considerabile. Ashling scotocea deja în geantă după leacul salvator. Pentru ea însăși. — Te duci tu? Clodagh aruncă o privire rugătoare către Dylan. Eu îi am toată săptămâna. Și spune-mi doar ce trebuie să știu în legătură cu rănile lui. Dylan se retrase. Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
el să se întoarcă acasă. Era un atlet musculos, frumos și sigur pe el, pe care, nu se știe din ce motiv, ea îl găsise absolut irezistibil. Bineînțeles că la fel simțise și în ceea ce îl privea pe Dylan. A scotocit prin amintiri și a scos-o la lumină pe preferata ei. Prima dată când îl văzuse. Ochii lor se întâlniseră, la propriu, într-o cameră aglomerată și, înainte să afle orice despre el, știa tot ce avea nevoie să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îi bage o țigară în gură și să i-o aprindă ea. Dacă vrei să îți refaci machiajul, se oferi Ashling, am loțiune demachiantă și mascara, probabil nu la fel de bune ca produsele cu care ești tu obișnuită, dar merg. Deja scotocea în geantă. —Te-a trimis cineva aici? Lisa se gândea la Jack Devine. Ashling scutură din cap. Nu și-a dat nimeni seama în afară de mine. Lisa nu știa dacă să fie sau nu dezamăgită. Nu voia ca Jack să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Molly s-a întors agale, aducând cu ea un creion galben neascuțit și o jucărie. —Of, lasă că îl aduc eu. Dacă vrei să faci ceva ca lumea, trebuie să îl faci singur. Bombănind de nebună pentru ea însăși, Clodagh scotocea furioasă în cutia de colorat până a găsit creionul dorit, apoi - plină de satisfacție - a aplicat un X imens peste pisică. Oare Flor va înțelege asta? După ce ultimul desen era gata, Clodagh a oftat ușurată. I-ar plăcea la nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
star rock de mîna a doua! -, dînd interviuri pe aeroporturi, plictisindu-se În apartamente de hotel de lux, unde comanda șampanie și somon afumat În plină noapte spre a se consola că era singur. La cinci dimineața, se ducea să scotocească În minibar și după ce se Îmbăta, dădea telefoane unor cunoscuți din Vancouver sau Tokio. Totodată, Își lua notițe, pregătind ceea ce avea să devină Într-o bună zi viitoarea carte. Pentru a putea lucra, Îi fuseseră puse la dispoziție case cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ar ști unde să le rostuiască, dar și azvîrlit În plină depresie psihogenă, ceea ce este totuși preferabil unei depresii endogene: temele depresive pe care le rumegă deprimatul psihogen sînt mai de Înțeles decît delirul deprimatului endogen. Petrecîndu-mi ore Întregi tot scotocind prin hîrtii, ajung să semăn cu un Îmblînzitor devorat de tigri. Cu ceva timp În urmă, m-aș fi comparat cu capra domnului Seguin, care se luptă toată noaptea cu lupul care o va mînca În zori. De atunci, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aș fi comparat cu capra domnului Seguin, care se luptă toată noaptea cu lupul care o va mînca În zori. De atunci, după cum se vede, situația s-a Înrăutățit. Ar trebui să mă descotorosesc de toată hîrțogăraia asta. Tocmai am scotocit Într-o cutie În care țin facturi și vechi scrisori recomandate: „Cabinetul Godillon Frères. Recuperări judiciare. Urmăriri În justiție. Ultimul avertisment Înainte de Începerea urmăririi. Vom trece la sechestru și vînzarea mobilelor și bunurilor dvs.“, „Banca Națională din Paris. În urma unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nu-l interesa. Citisem că băieții mici vor să taie În bucăți corpul mamei, sa-l mănînce, să-l devoreze, și că aceste dorințe traumatizează. Frica de mama devine intolerabilă. Avusesem cumva și eu dorințe de soiul ăsta, de a scotoci prin burta mamei pentru a extrage un penis patern sîngerînd? În poza În care, stînd În brațele mamei, am privirea vioaie și expresia afectuoasă a unui teckel, meditam cumva să-i scot mațele? La urma urmei, de ce nu? Tendințele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Joyce Cary, pe care Îl analiza de altfel cu multă finețe. Trebuia oare să-i port pică din acest motiv? Nu pentru mine scria el genul ăsta de articole și nici nu mi le trimitea: nimeream peste ele din Întîmplare, scotocind printre lucrurile lui cînd mă duceam să-l văd. Eu nu constituiam publicul lui. Se adresa creștinilor, frații săi. Eu nu eram fratele lui! Dar eram fiul lui și mi-ar fi plăcut să am o altă imagine despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
scăpat oare În ultima clipă de acel profesor de religie scos la pensie, căruia i se dăduse desigur ordin să rămînă la etaj și să nu se mai amestece printre elevi? Acesta e genul de anecdote pe care le culeg scotocind prin mîlul abisurilor mele personale. Au fost mană cerească pentru Zscharnack! Aur curat! Le-am consacrat trei ședințe, ca să ajungem În cele din urmă la această importantă Întrebare: e mai bine să seduci sau să fii sedus? To be or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Întorcea tîrziu? Îmi povestea cum se desfășurase seara În timp ce Își pregătea frigănele, iar eu adăugam zahărul. Toate astea erau pur și simplu măturate acum de o carte de care Îi era rușine În fața prietenilor și cunoștințelor! După moartea lui, am scotocit sistematic peste tot: n-am regăsit niciodată exemplarul romanului Un tip oarecare pe care Îl trimisesem părinților. Astăzi, la mai bine de douăzeci de ani de la moartea tatei, tot nu știu care e adevărata explicație și, deși am avut de sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
-mă de redingotă, ar fi alunecat portofelul din buzunar, atunci obiectul alunecat ar trebui să zacă tot aici, pe dușumea. Deci, unde-i acest obiect? — Nu cumva l-ai pus prin vreun sertar, în birou? — Am căutat peste tot, am scotocit peste tot, mai ales că nu l-am ascuns nicăieri și n-am deschis nici un sertar, ceea ce-mi amintesc clar. În dulăpior te-ai uitat? — De la bun început și chiar de câteva ori în cursul zilei... Dar cum puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cufundat în somnul inocenței. Luând cunoștință de ciudata dispariție a lui Ferdâșcenko, care, în sine, ne-a trezit bănuiala, ne-am hotărât amândoi pe loc să-l percheziționăm pe Keller care zăcea precum... precum... aproape ca un ghimpe. L-am scotocit peste tot: în buzunare n-avea nici o centimă și chiar n-am găsit nici un buzunar care să nu fie spart. O batistă albastră, în carouri, din bumbac, într-o stare mizerabilă. Am găsit chiar și o scrisorică de amor, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pat. Se mai întâmplă. — Și astea-s toate dovezile dumitale? Sunt prea puține. — Prințe, dar judecați și dumneavoastră: pe cine să bănuiesc? încheie înduioșător Lebedev și o scânteie de șiretenie licări în surâsul lui ironic. Ar fi bine să mai scotocești încă o dată prin camere și prin sertare! rosti prințul îngrijorat, după ce se gândi câtva timp. — Le-am scotocit! oftă și mai înduioșător Lebedev. — Hm!... Și de ce, de ce trebuia să te schimbi de redingota aceea!? exclamă prințul, bătând înciudat cu pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe cine să bănuiesc? încheie înduioșător Lebedev și o scânteie de șiretenie licări în surâsul lui ironic. Ar fi bine să mai scotocești încă o dată prin camere și prin sertare! rosti prințul îngrijorat, după ce se gândi câtva timp. — Le-am scotocit! oftă și mai înduioșător Lebedev. — Hm!... Și de ce, de ce trebuia să te schimbi de redingota aceea!? exclamă prințul, bătând înciudat cu pumnul în masă. — Întrebarea e dintr-o comedie veche. Dar, preablândule prinț! Văd că puneți prea mult la inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]