1,566 matches
-
de resurse materiale abandonează, stabilindu-se mai întâi la Iași, apoi la București. În 1925 pleacă în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, unde activează în cadrul Editurii de Stat a Moldovei, al Comitetului Științific Moldovenesc, al revistei „Octombrie” și al organizației scriitoricești „Răsăritul”. Debutează în 1929 cu placheta Poezii, după care urmează culegerile de versuri În flăcări (1931), Sirenele zidirii (1932), De pază (1935), Dezrobire (1935), lipsite de valoare literară, ca și piesele Codreanu (1930) și Biruința (1933). Articolele sale de critică
LEHTŢIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
literatura timpului, critica junimistă a afirmat specificitatea esteticului, dar fără a susține teoria „artei pentru artă”. Circumspectă față de inovații, J. nu a fost exclusivistă, condamnând doar excesele și raportând orice noutate la modelele oferite de capodoperele literaturii universale. Remarcabilă școală scriitoricească, întreținea, la ședințele ei, o atmosferă de exigență și față de lucrările propriilor membri. Așa se explică de ce scriitorii români de seamă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au putut să apară în atmosfera creată de J., ceilalți
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
medic și fragmente narative care refac universul concentraționar din combinat. Scrisorile târzii aduc în prim-plan nume și evenimente reale, de ultim moment: Christian Schenk, Adrian Alui Gheorghe, Gelu Dorian, Cassian Maria Spiridon ș.a., relatarea unor călătorii organizate de breasla scriitoricească etc. Mulți din cei care se află în combinat apar ca figuri fie la limita dintre normal și anormal, fie la treapta inferioară a bunului simț, puțini fiind cei cu aspirații intelectuale, aici promiscuitatea morală întâlnind un mediu propice de
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
ziarul „România” (Iași, 1917-1918), pe care îl conduce și unde scrie articole patriotice, unele adunate în volumul File însângerate (1917). Demobilizat, scoate, împreună cu G. Topîrceanu, revista „Însemnări literare” (1919), destinată a pregăti reapariția „Vieții românești” într-o nouă serie. Prestigiul scriitoricesc îi crește considerabil, pe măsură ce tot mai numeroase cărți, cum sunt Cocostârcul albastru (1921), Strada Lăpușneanu (1921), Venea o moară pe Siret... (1925), Dumbrava minunată (1926), Țara de dincolo de negură (1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
defazarea modernă a modelului tradițional, și realizând o operă originală, de o fermecătoare virtuozitate narativă. Așa cum indică titlul, Anii de ucenicie relatează formația autorului, copilăria petrecută la țară, inițierea precoce în arta vânatului, descoperirea naturii, perioada școlarității și primele experiențe scriitoricești. În ciuda numărului foarte mare de texte care o compun, opera lui S. păstrează o profundă unitate. Din povestiri, descripții de natură, din nuvele, evocări și din romane se încheagă un vast epos al existenței românilor, cu îndeletnicirile, credințele, instituțiile și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
participarea scriitorilor Nicolai Costenco, Vladimir Neaga, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali ș.a. Dezbaterile au gravitat în jurul unor chestiuni precum desemnarea celor îndreptățiți să formeze societatea („tinerii” sau „bătrânii”), calitatea de membru, bazele juridice și scopul ei primordial, atitudinea față de corpul scriitoricesc. Organizarea în conformitate cu necesitatea de consolidare a forțelor locale și de autodeterminare în câmpul literar național a fost pusă în seama unui comitet de inițiativă format, spre finele anului 1937, din Elena Alistar, Iorgu Tudor, Cezar T. Stoika, Mihail Țupa, Mihail
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
ș.a. Lipsa din comitetul de inițiativă a scriitorilor profesioniști, vârsta înaintată a multor membri au provocat reacția negativă a „tinerilor”, care considerau că sarcina de a înființa organizația le revine lor, și nu „oamenilor care au trecut demult prin perioada scriitoricească”. Concomitent cu recunoașterea juridică a S.S. din B., este aprobat și statutul, cu anunțarea celor douăzeci și șase de membri fondatori, între care mai figurau Pan Halippa, Elena Dobroșinschi-Malai, Dominte Timonu, Alla Razu, Sergiu Matei Nica, Ion Bădărău (Bogdan Istru
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
din București, cu teza Determinare și structură în genetica modernă. La Bacău se numără printre inițiatorii revistei „Ateneu”. Aici publică proză și susține rubrica „Cronica literară”. Supus, pentru început, interdicției de semnătură, recurge la pseudonimul ce îi va însoți cariera scriitoricească. În 1966, după reabilitarea politică, va figura ca redactor-șef adjunct al publicației, iar între 1969 și 1977 va fi desemnat director al Teatrului „G. Bacovia” din Bacău, ulterior întorcându-se în redacția de la „Ateneu”. Debutează cu versuri în ziarul
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
realismul nuvelelor și romanelor sale (Mara, mai ales) contribuie într-o măsură deosebită procedeele retoricii populare (fraze scurte, stil indirect, interogații, expresii și imagini specifice), precum și folosirea unor proverbe și zicători. S. a scris și câteva piese, chiar debutul său scriitoricesc fiind legat de Fata de birău, comedie apărută în „Convorbiri literare” (1871). Ca și celelalte încercări din epoca studenției vieneze, și această piesă a fost citită și revizuită amănunțit de Eminescu, mai ales în ceea ce privește limba și stilul. Prin comedia lui
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
antrenând și idei referitoare la subordonarea ideologică a artei. A mai semnat George Costin, Narator. Primăvara lui Crișan (1949), o evocare istorico-poetică, și Minunatele isprăvi ale lui Păcală (1950), în fapt prelucrări ale snoavelor populare, nu au consistența unui demers scriitoricesc. Debutul semnificativ al lui S. se produce mai târziu, odată cu volumul de proză scurtă Prin foc și pară, apărut în 1971. Cele șaisprezece narațiuni sunt ilustrative în ce privește momentul de oarecare destindere politică și deschidere spre experimentul literar. Tentația „scrisului printre
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
Aug. Doinaș (Notații despre evoluția conceptului de poezie, Poezie și modă poetică), Virgil Nemoianu (Contribuții la studiul literaturii universale), Mircea Zaciu (Lucrările de sinteză, Dialectica tradiției în creația literară) ș.a. Altă intenție a cotidianului, aceea de a urmări actualitatea vieții scriitoricești, răzbate din cele câteva rubrici care, deși sporadice și fără colaboratori constanți, au semnalat sau comentat evenimente literare, apariția unor cărți și a unor tinere talente. La „Cronica literară” au colaborat de-a lungul anilor o mulțime de critici, între
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
I-II, 1949, Pământ și oameni, 1957), totuși fără excese, inclusiv cantitative, reducându-și ritmul prezențelor editoriale. După relativa liberalizare care a urmat realismului socialist, va mai publica romanul Circul în 1972, încât se poate spune că esențialul carierei lui scriitoricești s-a desfășurat în anii de dinaintea instaurării regimului totalitar. Un roman oarecum izbutit, deși fără mari pretenții, este Fete bătrâne (1946), cronică a vieții într-un minister, carte amar-satirică, având o dezvoltare ce frizează grotescul, deschizând drumul, într-un fel
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1976, 1982, 1986) și Premiul „F. Aderca” al Uniunii Scriitorilor (2002). Până să descopere o formulă romanescă singulară, în care miezul epic este pus în abis prin insertul dramatic, S., natură scriitoricească laborioasă, se impune ca autor de teatru, spațiu în care își definește temele și motivele. În 1955 i se reprezintă Boieri și țărani, piesă dezvoltată în jurul momentului 1907, fără prea mari concesii ideologice, dar și fără un conflict dramatic pregnant
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
în nesfârșite colocvii informale, pun bazele teoretice ale onirismului. Din 1963 e doi ani corector la Editura Meridiane. Debutează în toamna lui 1964, cu schița Aripi și roți, la „Gazeta literară”, continuă să publice în reviste, e prezent în mediile scriitoricești. Prima carte de proze scurte, Exerciții, îi apare în 1966. Pentru scurtă vreme redactor la „România literară” (1969), ulterior e lector la Editura Cartea Românească (1970-1971). Publică mai multe traduceri din limba franceză (două romane de Alain Robbe-Grillet, între altele
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
recenzând sau prezentând volume de Arthur Rimbaud, Ismail Kadare, Václav Havel, Mihail Bulgakov, Aleksandr Soljenițân, Umberto Eco. O rubrică inedită și de reală utilitate, dar efemeră, a fost „Cărți de dincolo de Prut”, ce a reprezentat deschiderea către literatura și breasla scriitoricească din Republica Moldova. În 2000 se remarcă interesul special pentru popularizarea programului național consacrat lui Mihai Eminescu, consemnându-se detaliat sesiunile științifice, volumele omagiale, festivitățile desfășurate în „Zilele Eminescu” de la Ipotești și Botoșani, emisiunile filatelice și numismatice etc. Binevenită este și
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
energetică) la București. După absolvire își îndeplinește la cerere serviciul militar în marină (1976-1978), iar ulterior lucrează ca electrician la Găești, oraș în care se și stabilește. Îndrăgostit de literatură, autoeducat, e atras de timpuriu de ambianța și preocupările lumii scriitoricești, dar și de cunoașterea genurilor de muzică pop, rock, blues. În 1975, încă elev, „editează” împreună cu un coleg de clasă o „revistă de cultură”, „Adevărul”, dactilografiată în cinci exemplare, inițiativă pentru care este anchetat de autorități; tot în 1975 ia
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
menirea de a le acorda membrilor săi împrumuturi, ajutoare suplimentare și pensii, de a le asigura familiile după decesul titularilor, într-un cuvânt, de a le procura unele facilități scriitorilor. În cursul anilor postdecembriști s-a încercat constituirea de organizații scriitoricești alternative, cum este Asociația Scriitorilor Profesioniști (ASPRO). Repere bibliografice: Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), I-II, Sibiu, 1992-1993; Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, tr. Mona Antohi și Sorin Antohi, București, 1994, 92-95, 172-174
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare la cele două cazuri (Mărțișorul ostracizat și Sensul histrionismului) sunt sinteze percutante asupra unei traume sociale și literare de lung ecou în conștiințele scriitoricești. În Fiii risipitori. Noi și secolul XIX (1988) sunt reunite studii și eseuri care încearcă să acrediteze ideea că imaginea asupra secolului al XIX-lea (scriitori, opere, idei, paradigme) este staționară, chiar deformată, și că e necesar un nou examen
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
dovadă stând atacurile la adresa scriitorului venite de la proaspeții moderniști. O lacună de cunoaștere este eliminată prin reexaminarea polemicii dintre socialiști și Al. Vlahuță la 1894, polemică premonitorie, care anunța conflictul represiv dintre critica de partid a anilor postbelici și creația scriitoricească. Eseul Umbra lui Tudor Vladimirescu, o înnoire a interpretării eminescologice, se sprijină pe volumele de publicistică ale lui Eminescu apărute în ediția academică. Cu exemple elocvente se demonstrează că ochiul poetului nu era întors, cum credea Gherea, numai către 1400
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
începe cu textele sfinte, dar face loc imediat unor opere ale Antichității elene și latine. Ideile u., noua stare de sensibilitate ce se instaurează în mediile cărturarilor români (clerici sau laici, proveniți din rândurile unei aristocrații ce solicită compensații exercițiilor scriitoricești pentru frustrările pe care le acuză pe alte paliere, propulsați și din alte medii sociale, deloc înalte, în urma eforturilor de instruire făcute) au croit traseele pe care urma să le străbată literatura, cultura română în necesarul lor efort de modernizare
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Eliade dă comentariul intitulat Teama de necunoscut, Ion Frunzetti figurează cu textul polemic Pictura românească, replică la un articol al Olgăi Greceanu despre începuturile picturii naționale, iar Virgil Carianopol cu Popas în literatură, unde dezaprobă invidia, egoismul ce caracterizează tagma scriitoricească și aduce un elogiu modestiei unor poeți ca George Gregorian, I. Gr. Periețeanu și Iovan Ducić. O recenzie necruțătoare la traducerea lui N. Bogdan din Plutarh, Viețile paralele ale oamenilor iluștri: Alexandru cel Mare și G. Iulius Caesar, îi aparține
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
de Seraschier”, REVR, 1965, 3; Dumitru Micu, „Domnul Daltaban de Seraschier”, GL, 1966, 1; Camil Baltazar, „Macumba-Carioca”, VR, 1968, 7; Aurel Leon, Cu Alexandru Zamfirescu despre Duiliu, CRC, 1972, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; Victor Crăciun, Mărturia marilor conștiințe scriitoricești, CNT, 1987, 2; Sanda Stolojan, Depărtări și întoarceri. Un diplomat de carieră: Al. Duiliu Zamfirescu, MS, 1998, 1-2; Pavel Țugui, Al. Duiliu Zamfirescu: „...odată lucrurile repuse pe cale nu vă voi mai importuna decât...”, ST, 1999, 2; Popa, Ist. lit., I
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
vultur captiv, schiță din familia celor ale lui Brătescu-Voinești inspirate din universul ființelor mici, N. Dunăreanu, Radu R. Rosetti și Victor Eftimiu cu o scurtă proză SF, Pământul a vorbit! Anul 1930 înregistrează probabil una dintre cele mai prestigioase semnături scriitoricești din Z.c., a prozatorului Mihai Tican-Rumano, căruia i se tipărește romanul Pierduți între fiare, urmat în 1931 de Dansul canibalilor (cu un preambul extins semnat de Mario Verdaguer, care va prefața și publicarea în volum în același an), în
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002), transpune, cu destul de puțină abilitate literară, experiența biografică a autorului din perioada de „clandestinitate”, volumele subintitulându-se Urmărirea și Ancheta. Aspectele memorialistice (întâlnirea cu Radu Tudoran, bunăoară, sau „intervenția” la Zaharia Stancu - dintre referirile strict scriitoricești) se împletesc cu episoade autobiografice tensionate, ce privesc și relatează supravegherea de către Securitate și rechizitoriul la care S.-S. a fost supus. SCRIERI: Pe urmele revoluției, București, 1991; În zodia exilului, București, 1994; La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
moravuri, pe teme moral-civice etc., dând seama de lecturi, de evenimente familiale, sentimentale sau sexuale, de vacanțe și călătorii, de episoade curioase, dramatice, semnificative ori pur și simplu amuzante din existența zilnică a autorului, a mediilor universitare ieșene, a obștii scriitoricești, a satului natal etc., colportând uneori, pur și simplu, bârfe, înnobilate prin scânteierea stilistică și prin hazul mizanscenei, și mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de altfel depistabil mai
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]