5,987 matches
-
voturile românilor din diaspora fiind cele care au hotărât victoria la limita a acestuia în 20098. La prezidențialele din 2014, principalii competitiori au fost Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, și candidatul ACL, Klaus Iohannis. În Republică Moldova, după I tur de scrutin, Victor Ponta s-a impus, la o distanță de o mie de voturi. Candidatul PSD a obținut 8.202 voturi, spre deosebire de cele 6.986 ale lui Iohannis, Republica Moldova fiind una dintre puținele țări câștigate de Ponta, alături de Coreea de Nord, Zimbabwe, Pakistan
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Republică Moldova au votat de cele mai multe ori în favoarea celui care reprezintă statul român. În 2004, după I tur, Adrian Nastase (fiind premier al României) a acumulat în jur de 50% din voturi, iar Traian Băsescu - în jur de 32%. La scrutinul prezidențial din 2 noiembrie 2014, adică după I tur, peste 8 200 de cetățeni (37%) au votat candidatul PSD, Victor Ponta. Klaus Iohannis, candidatul dreptei, înaintat de Alianță Creștin-Liberală, a acumulat aproape șapte mii de voturi (31%). El fiind urmat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
participanților la urnele de vot s-a triplat, incepand cu peste 3 mii și ajungând la aproximativ 21 mii de cetățeni. Evoluția votului basarabean în perioada 2004-2014 2004 2009 2014 3.734 alegători 12. 156 alegători 21.980 alegători În scrutinul din 2009, candidatura lui Traian Băsescu a fost susținută de Partidul Liberal din Republică Moldova. Liberalii și-au argumentat sprijinul politic prin faptul că "în primul său mandat prezidențial Traian Băsescu a promovat o intensă politică de apropiere și de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pentru a fi din nou împreună" a declarat Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, după ceremonia de decorare a unor cetățeni moldoveni 14. Astfel, nu putem afirmă că electoratul din Basarabia ar fi atașat "de dreapta" politica. După primul tur de scrutin, s-a văzut o reticența a votanților basarabeni față de Klaus Iohannis. În 2014, Klaus Iohannis, care nu a fost niciodată în Moldova și era practic necunoscut pentru românii de aici, a reușit totuși să obțină 31% din voturi. Un alt
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Ponta să continue lucrarea să de refacere și consolidare a unității Neamului Românesc din stânga și din dreapta Prutului. Cu Victor Ponta Președinte avem șansă istorică de realizare a idealului nostru de unitate românească" (Vezi Anexă 1). Rezultatele după turul ÎI de scrutin din 16 noiembrie 2014, arată că opțiunile moldovenilor s-au schimbat în favoarea candidatului dreptei politice. Admitem că aici a avut impact mesajul și poziția Președintelui Traian Băsescu, îndrăgit de românii din Republică Moldova deoarece, în perioada mandatului Băsescu a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
A venit Snegur la București, el voia unire. Așteptăm să vedem ce spune Iliescu, iar Iliescu a stat patru ore și a spus nu. Snegur a plecat la Chișinău". Dialogul dintre cei doi candidați a înviorat opinia publică, în contextul scrutinului prezidențial din România. Fostul șef al statului român îi dă replica: "Monica Macovei minte. August 1991 nu avea cum fi momentul unificării României cu Republică Moldova. Din foarte multe motive. De natură internă și externă. Dar mai ales externă"34
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mai multe sufragii în Republică Moldova. Partidele politice din Republică Moldova întotdeauna susțin fățiș unul sau alt candidat. De regulă, aceasta se face în funcție de apartenență doctrinara la una din familiile politice internaționale. Totuși, există și excepții, precum cazul Ponta-Leancă, în scrutinul prezidențial din toamnă 2014. Note 1 Vezi http://www.monitoruldevaslui.ro/ 2009/10/remember-alegerile-prezidentiale-din-2004.html 2 Vitalie, Ciobanu, "Alegerile românești: oportunism și speranța în Basarabia", în Revistă 22, pe http://www.revista22.ro/alegerile-ro manesti-oportunism-si-speranta-in-basarabia-1394.html, (accesat decembrie 2004). 3
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din 2014 au marcat consolidarea unei tendințe pe scena politică românească: confruntarea dintre doi candidați (Klaus Iohannis și Victor Ponta), susținuți de două mari partide (PNL și PSD), având programe electorale consistente. Până la alegerile prezidențiale din 2004, acest tip de scrutin era suprapus cu alegerile parlamentare, astfel încât progamele electorale ale candidaților la cea mai înaltă demnitate în stat erau aproape identice cu cele ale partidelor politice care candidau la alegerile parlamentare. Schimbarea a fost posibilă datorită revizuirii Constituției din 2003 care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în momentul Ion Rațiu (...). El se detașă prin anumite calități. Sunt un fel de Ion Rațiu la o scară mult mai mică"29. La alegerile pentru președinția României din noiembrie 2014, candidatul Diaconescu, Dan a obținut, în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un numar de 382.526 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 6 din 14, cumulând circa 4,03% din toate voturile exprimate și validate. Deci, un eșec
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ale fenomenului plecării în străinătate și să răspundem preocupărilor celor care au plecat și celor care au rămas acasă în urma lor. Care au fost resorturile intime ale mecanismului ce a determinat mobilizarea masivă la vot din turul al doilea de scrutin? Răspunsul la această întrebare se leagă de cele afirmate mai sus. Cine a crezut că românii sunt tăcuți și resemnați, dezinteresați de politică sau ușor de influențat le-a subestimat nepermis energiile, resursele interioare, constiinta propriei libertăți de a alege
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
campania de după primul tur. Nu există o diferențiere foarte mare între cei doi din acest punct de vedere - ba chiar, aș putea spune, Victor Ponta a făcut mai multe eforturi pentru a ajunge la acest public, înainte de primul tur de scrutin, atât prin măsuri de guvernare (vezi măsurile legate de simplificarea birocrației pentru familii, de exemplu), cât și prin gesturi simbolice, fără miză electorală (vizite în zone de tradiție, precum Cernăuți - zona în care nu există votanți români, conform legii ucrainene
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conjuncturala, bine jucată, pentru Klaus Iohannis, în turul doi (care i-a adus, în cele din urmă, chiar victoria în alegeri). Care au fost resorturile intime ale mecanismului ce a determinat mobilizarea masivă la vot din turul al doilea de scrutin? Sunt cu siguranță mai multe. Aș enumeră, aici, următoarele două: Mecanismele de partid au funcționat foarte bine în mobilizarea susținătorilor tradiționali. Aici, PSD a dominat celelalte partide, si a reușit să aducă la vot un număr record de susținători, chiar
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ajutoare sociale. Din păcate însă, toata clasa politică a tratat superficial subiectele legate de diaspora, inclusiv în campania prezidențială din 2014. Care au fost resorturile intime ale mecanismului ce au determinat mobilizarea masivă la vot din turul al doilea de scrutin? Mecanismul care a mobilizat lumea în turul al doilea a fost unu cât se poate de clar, si anume: facem totul pentru a nu împărți țară în două, așa cum a făcut Victor Ponta (acesta i-a împărțit pe români în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mișcări politice naționaliste cu programe anti-europene asumate în multe state membre ale Uniunii. S-au detașat, în acest sens, Franța și Maria Britanie, state în care Frontul Național, respectiv Partidul Independenței Mării Britanii (UKIP), partide antieuropene par excellence, au câștigat scrutinul european. O premieră nefericită în istoria Uniunii Europene și a celor două state care relevă dimensiunile crizei de încredere prin care trece proiectul european. În contextul acestei ascensiuni a curentului naționalist și antieuropean în Uniunea Europeană și în Marea Britanie, a presiunilor
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
până la reforma constituțională din 2003, senatorii erau aleși pentru o perioadă de 9 ani, remarcam o provocare de natură constituțională în raport cu dinamică realităților politice interne și internaționale. Senatul italian, dotat cu aceleasi puteri că și Camera Deputaților și ales prin scrutin proporțional, a creat același dificultăți că Senatul francez al celei de-a Treia Republici, prin faptul că locul său în cadrul instituțional a putut fi permanent contestat prin identitatea de putere cu camera inferioară, diferențele legate de mod de scrutin și
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
prin scrutin proporțional, a creat același dificultăți că Senatul francez al celei de-a Treia Republici, prin faptul că locul său în cadrul instituțional a putut fi permanent contestat prin identitatea de putere cu camera inferioară, diferențele legate de mod de scrutin și vârsta de eligibilitate fiind nesemnificative. În acest caz, diversele încercări pentru a-l transforma într-un senat al regiunilor nu au reușit, până la actuala reforma realizată prin legea Italicum. Cehia Sistemul electoral prevede alegerea senatorilor prin scrutin majoritar, durata
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
mod de scrutin și vârsta de eligibilitate fiind nesemnificative. În acest caz, diversele încercări pentru a-l transforma într-un senat al regiunilor nu au reușit, până la actuala reforma realizată prin legea Italicum. Cehia Sistemul electoral prevede alegerea senatorilor prin scrutin majoritar, durata mandatului fiind de 6 ani11. (Art 16, al. 2). Că și în Franța, dizolvarea Senatului este imposibilă. Sunt eligibili candidații care au împlinit 40 de ani și care depun o cauțiune electorală de 20000 coroane. (Art. 19. al
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
durata mandatului fiind de 6 ani11. (Art 16, al. 2). Că și în Franța, dizolvarea Senatului este imposibilă. Sunt eligibili candidații care au împlinit 40 de ani și care depun o cauțiune electorală de 20000 coroane. (Art. 19. al. 2). Scrutinul majoritar se desfășoară în 2 tururi, daca niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută în primul tur. (Art. 94). România În timp ce în Republică Cehă și Polonia se utilizează reprezentarea proporțională pentru prima Cameră și scrutinul majoritar pentru a doua Cameră
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
coroane. (Art. 19. al. 2). Scrutinul majoritar se desfășoară în 2 tururi, daca niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută în primul tur. (Art. 94). România În timp ce în Republică Cehă și Polonia se utilizează reprezentarea proporțională pentru prima Cameră și scrutinul majoritar pentru a doua Cameră, în România ambele camere sunt alese în același timp și în același mod - scrutin proporțional pe listă, până în 2008, si uninominal după 2008. De asemenea, numărul de senatori este disproporționat în raport cu mărimea teritoriului: în România
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
absolută în primul tur. (Art. 94). România În timp ce în Republică Cehă și Polonia se utilizează reprezentarea proporțională pentru prima Cameră și scrutinul majoritar pentru a doua Cameră, în România ambele camere sunt alese în același timp și în același mod - scrutin proporțional pe listă, până în 2008, si uninominal după 2008. De asemenea, numărul de senatori este disproporționat în raport cu mărimea teritoriului: în România numărul senatorilor este de 141, respectiv 167 în condițiile actualei legi electorale imperfecte, iar în Polonia, care are un
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
senatorilor este de 141, respectiv 167 în condițiile actualei legi electorale imperfecte, iar în Polonia, care are un teritoriu de două ori mai mare, numărul senatorilor este 100. Senatorii din Republică Cehă și Polonia, în primul caz din motive de scrutin iar în al doilea caz dată fiind reprezentarea teritorială electorală (diferită totuși de cea regională), au un mai mare contact cu cetățenii 12. Camerele superioare și procesul legislativ În mod fundamental, bicameralismul este inegalitar. Schemă clasică a funcționării unui sistem
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
precum și memorarea bazată pe anumite simpatii sau antipatii politice tind să distorsioneze mesajele transmise; * orice mesaj care ajunge către un anume individ a fost prelucrat și "finisat". Conform profesorului Alfred Bulai: "Campania electorală reprezintă o perioadă stabilită oficial înaintea unui scrutin, depășită de regulă doar în punctul inițial, nu și în cel final, în care actorii politici își intensifică acțiunile de propagandă într-un context social și mediatic favorabil"3. Cu alte cuvinte, practica politică permite existența unei etape premergătoare campaniei
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ca toate celelalte, neinteresanta, tristă, minciunoasă, cu o miză mare și un efect mic... În danemarca moldoveana nu s-a schimbat nimic, pe primul loc este pusă, ca întodeauna, RÂNZA moldoveneasca... Nu cred ca se va schimba ceva față de precedentele scrutine electorale, din simplul motiv că actorii politici sunt aceiași, - membrii fideli ai SISTEMULUI ticăloșit... Liderii AIE (Alianță de Integrare Europeană) a celor patru partide (P.L., P.L.D.M., P.C., P.D.) din Republică Moldova acționează suficient de uniți pentru reușita în alegeri? Ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
structura populației e alcătuită în proporție de 40% din această categorie. Peste un milion de tineri sunt plecați la mucă peste hotare, din cei patru milioane pe care îi are Moldova. Apoi, pensionarii sunt cei mai activi alegători, participând la scrutine în proporție de 85-90%. Totodată, ei sunt și cei mai conservatori alegători, ferindu-se de tot ce-i nou, modern, - fiind educați în spiritul comunist! Ce părere aveți despre reluarea transmiterii TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova, care a fost sistată la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Covrig Roxana Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a declarat, luni, că nu a avut "absolut nicio discuție" cu președintele Traian Băsescu sau cu reprezentanți din PDL despre posibila să participare într-un scrutin prezidențial. "Referitor la o serie de afirmații apărute recent în presă, fac precizarea că, nu a existat absolut nicio discuție cu președintele României, domnul Traian Băsescu sau vreun partid al alianței A.R.D., în legătură cu o posibilă participare a mea într-
Ce spune Cristian Diaconescu despre candidatura la Președinție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39882_a_41207]