3,463 matches
-
-mbățoșează Când ne-grețoșați cu rangul? Nu simțiți că vine clipa Plumbului ca tăvălugul, Când huzurul și risipa Vă vor fi ștreangul și rugul? Nu vă temeți de pârjolul Ce în chinuri mistui-va Urma voastră ca nămolul Și vă vom scuipa coliva? Nu aveți frică de pumnul Celor ce nu au ce pierde, Că din postul lui postum nu-l Vor uita pe Sfântul Verde? Nu aveți spaimă de vestea Celui care vine, vine Pentru țara ce nu este-a Voastră
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
polonicul se trece în mâna stânga, și așa se spală și mâna dreaptă. Acum că amândouă mâinile sunt curate, polonicul se trece iar in mâna dreaptă, se toarnă apă în mâna stângă, ca să se spele gura. Apa din gură se scuipă fărâ zgomot alături. Acum amândouă mâinile și gura au fost spălate, ai zice că totul e curat, dar nu! Acum se spală polonicul, ca să fie curat data viitoare când ai nevoie de el. După asta, polonicul curat se pune înapoi
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
cunoaște cuvinte necrucificate carnale ți-am întins piciorul iubirii din lemn de stejar cu palmele mute ai sculptat în el diafan cicatricile cerului sting în peșteri lumina mi-am etalat inima în agora ostentativ expiri sacadat din plamînul stâng dioxid scuipă-mi cuvinte asexuate paliative semantizate Referință Bibliografică: (Log)os diafan / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
(LOG)OS DIAFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349430_a_350759]
-
22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului în fine, iubite!, nu-ți mai priește alături de mine, cărarea noastră s-a ascuțit cu pietriș care-ți înțeapă tălpile pantofilor lăcuiți, în timp ce genunchii îți tresar în ritm cu pașii și minciunile frumoase le scuipi printre buze. cuvintele tale fermecate mă mângâiau pe dinăuntru, îmbrățișările tale erau lanțurile iubirii absolute din căușul palmelor tale așezai mult drag și patimă pe trupul meu, ce erau pecetluite cu buzele tale ispititoare care dovedeau adevărul simțurilor tale. fizionomia
NU-ŢI MAI PLACE, AŞA CĂ... (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349449_a_350778]
-
cu banderolă roșu-aurie. Ministrul își alese una și rotind-o între degete o trecu pe la ureche să-i audă fâșâitul. Gest de expert care stârni o uimire bine cenzurată. Apoi o mușcă pentru a-i reteza capătul pe care-l scuipă pe mochetă și pocni din degete solicitând un foc. Cei prezenți își reveniră din admirație în timp ce ministrul sufla fericit fumul în ochii nepotului. Acesta, profitând de situație, lăcrimă sincer, dar din alte motive. În timp ce savura havana scuturând scrumul pe unde
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
vârste, care îl acuzase de față cu toți cei prezenți că el, Simon, era un ucenic al lui Iisus din Nazaret. Rămăsese paralizat de frică fiindcă își imagina tocmai asta, că va fi și el luat pe sus, lovit și scuipat după care urmau chinurile, suferința și moartea fiindcă auzise cum discutau între ei slujitorii care erau siguri că învățătorul va fi ucis, probabil cu pietre. Și mai era ceva, poate cel mai dureros lucru. El, Simon își pierduse atunci în
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
ai scăpătat, ciocoii-și fac prezența! . . . TOT ce-i posibil pentru ei, la tine-i. . . ILEGAL! ,, Dreptatea nu-i pentru căței!” Îți mârâie-un șacal! . Ce poți să faci? Încovoiat să-ți târâi sărăcia Și să oftezi când te-a scuipat și necinstit soția! . . . De te aprinzi, ca să găsești pe undeva Dreptatea, Un pas de faci și nu plătești, îți pierzi și sănătatea! . . . Sistemu-i bine închegat, au ,,înflorit”. . .călăii! Palate ei și-au ridicat și-i apără. Nu-i poți stârpi
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Adrian Păunescu La muncă, derbedei, că trece anul și vin ăilalți și-o să vă ia ciolanul. Făceați pe democrații cei cucernici, Cristosul mamii voastre de nemernici. Scuipați-vă-ntre voi cum se cuvine și-apoi convingeți-vă că e bine. C-ați luat o țară de mai mare dragul și i-ați distrus averile și steagul. S-ajungem colonia de ocară care-și va cere scuze în
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
la cărțile lor, apărute în ultima vreme în revistele de ... hîrtie. Mi se pare dureros pentru cultura română că nu se poate distanța de gașca literară numită, chipurile, “generație”, în care fiecare se perie pe fiecare, iar cei neînregimentați sunt scuipați în afară. Însă nu traficul este cel mai grăitor indice al valorii, cum crede d-l Vlasin. Andrei Ruse, noul organizator al Hyperliteraturei (site pe care nu l-am frecventat, astfel că nu mă pot pronunța asupra lui), se dovedește
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
care avea o troiță pe care erau pictați sfinți hieratici, după tradiția noastră creștin-ortodoxă, sub care erau scrise numele ctitorilor și ale altor credincioși din sat, s-a uitat cu o privire sfidătoare la icoană, s-a strâmbat și a scuipat a greață și dezgust într-acolo. Demonstra prin gestul său că avusese efect educația ateistă imprimată de tătucul Stalin supușilor săi. Dar, cea mai bună dovadă că rușii nu degeaba erau vestiți ca mari bețivani, aveam să o constatăm și
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca să strige-n gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
ușa, m-a lăsat să mor de foame., de singurătate. Y era un tip firav, cu ochelari negri, de spion, deștept foc, mi-a strigat - TACI DIN GURĂ, NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Nu vedeam. M-a înjurat, m-a scuipat, și-a stins țigara în palma mea și dus a fost. Z a fost mai blând la început. Mi-a spus că suntem prieteni, că mă apreciază, apoi, brusc a scos un bulan de cauciuc, m-a lovit în moalele
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347565_a_348894]
-
colind la orice casă, de toți atunci eu sunt spurcat prin noaptea rece ce se lasă. Ce pot să fac, așa sunt eu căci m-am născut în sărăcie privesc spre cer la Dumnezeu să mă trimiată-n veșnicie. Căci sunt scuipat și alungat și toți îmi spun că-s păduchios, dar sunt în suflet mai bogat chiar dacă dorm mereu pe jos. Referință Bibliografică: Durerea destinului / Anton Viorel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1083, Anul III, 18 decembrie 2013. Drepturi de
DUREREA DESTINULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347581_a_348910]
-
bani, se prostituează jucând în piese libertine, asta după ce oamenii de bine ai acestui oraș l-au apreciat pentru pioșenia cu care a interpretat un personaj cu adevărat măreț. Un ipochimen care are un singur drept! Acela de a fi scuipat și huiduit! Cum însă nici o belea nu vine singură, pe la ziare începură să curgă tot felul de informări, pe surse cum se spune, despre acest bețiv, curvar și destrăbălat care nu este demn de a interpreta un rol precum cel
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
indiferent deloc mersul înainte al propriei lor vieți. Politicienilor ar trebui să le intre bine în cap acest lucru, fiindcă nu și-au obținut prin votul poporului niște scaune calde, aducătoare de bani mulți, doar pentru a ajunge ulterior să scuipe cu dispreț în ochii alegătorilor mituiți cu sârg o singură dată la patru ani, neținând cont de dorința majorității acestora la un anumit moment dat și modificând, pe cale de consecință, anumite legi fundamentale spre a-și păstra o sumă de
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
ori, nervoasă că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o văd că sare drept pe pălăria mea de mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet plin cu alune și mă pomenii scuipat cu coji, când pe nas, când pe barbă, dar... ce mai conta... O iertai pentru că, din când în când, îmi mătura fața cu codița ei moale și stufoasă. Mai veni o capră, cu două coșuri doldora de legume și fructe
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău să facă ordine. Acesta lătră scurt la ele: - Hei, ia mai terminați cu miorlăitul că în noaptea asta începe festivalul Primăverii! Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi, știam și noi! Puteai să fii politicos și să ne oferi niște locuri pe bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc pe bancă între Grivei
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
oțel, care ronțăia copacii cei mai groși ca pe morcovi. Îi zicea LUPUL COLȚ FIOROS, cățelul Cotoroanței. Dar celelalte babe? Una, COCÂRJATA, cu o cocoașă de cămilă, avea nasul coroiat, gura fără buze, din care ieșea un dinte gălbejit și scuipa când vorbea, de nimic nu se înțelegea. Alta, de-i zicea BULBUCATA, avea lațele-i căzute pe obrajii umflați, prin care se zăreau doi ochi de broscoi. Rochia vinețiu-murdară atârna pe ea ca un sac zdrențuit și peticit. Baba PUTUROASA
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
zoon politikon și homo communicans va deveni una aproape de nesesizat ca formă și filozofie de a fi, iar catalogări politice scufundate în dispreț total, precum cele amintite în paragraful anterior (viermi, ciumpalaci etc.), pe care le-am simțit cum îmi scuipau cu o infinită ură sufletul, se vor transforma brusc într-o amintire profund dureroasă a prezentului nostru discontinuu și sec, una dintre acele nenumărate lecții amare și pline de umilință ale poporului român trăite cu capul plecat de-a lungul
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
DE CE"? Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Începutul. A. Marcel a venit pe lume într-o familie de vagabonzi, dezorganizată, trăind din furt și înșelătorie, de pe o zi pe alta. Scuipau pe jos, se îmbătau ca porcii, râgâiau și înjurau ca la ușa cortului - cam acesta era universul lor zilnic. În afară de aceste preocupări menite doar să ducă grobianismul și decadența umană pe noi "culmi", în afară de actele depravate și fărădelegile în care
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
ți-a fost nevastă câțiva ani de zile, are drepturi egale cu tine la împărțirea bunurilor...?! - Păi... cât a cheltuit ea și cât am cheltuit eu, nu se pune? a cerut tuciuriul lămuriri, mișcându-și brațele în toate direcțiile și scuipând în lături. Eu am avut salar, că am fost angajat... - Ai avut, nu zice nimeni că nu, dar asta e legea, neamule. Amândoi, foști soț și soție, aveți drepturi egale. Ce nu pricepi aici? Nu e clar? i-a răspuns
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
citeau îndoiala, neîncrederea și teama. Își făcea calcule și strângea ritmic maxilarele, privind încruntat asfaltul ce începea deja să se încingă, deși nu trecuse decât cu puțin peste orele 9,30. După ce a dat din brațe agitat și a mai scuipat pe jos de câteva ori, părea că a luat o decizie. A privit chiorâș în jur și, când s-a convins că sunt singuri în ulicioara aceea izolată, a băgat mâna dreaptă în buzunarul de la spate al blugilor lustruiți de
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
de clădirea Judecătoriei, a schimbat câteva formule de salut cu persoane cunoscute, zâmbindu-le profesional. După circa zece minute a ieșit și s-a îndreptat liniștit către intrarea principală în Judecătorie, îmbrăcat în roba-i neagră. Celălalt, negru de supărare, scuipa într-una și se învârtea ca un leu în cușcă în jurul chiștoacelor parțial strivite cu piciorul. Când avocatul a intrat în clădirea instituției în jurul căreia era multă mișcare de oameni ce păreau foarte preocupați de câte ceva, tuciuriul a mai tras
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
dascălii nu mai au autoritatea de altădată, cum limbajul și comportamentul stradal sunt așa cum sunt, nu putem să ne așteptăm la nimic bun. Poate doar în ziua când nu vei mai fi îmbrâncit pe stradă, când nu se va mai scuipa pe trotuar în fața ta, când nu vei mai fi împroșcat cu coji de semințe, când șoferii nu vor mai arunca chiștoace și alte mizerii pe geam, când... când... poate atunci și artiștii să se bucure de respectul cuvenit. Fidelitatea față de
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
mea, în zilele ce vor urma și cel mai mult.... la o cafea TREC ÎNVINȘII Priviți! Trec învinșii, cu sulița-n coaste, cu lanț ala picioare, căci ei sunt învinșii. În urmă-le, toți pot să-și strige ocara, să scuipe, s-arunce cu pietre, de vor căci ei sunt învinșii Cu umeri plecați, cu rușinea-n obraz. Dar vai! Nu uitați când huliți, când strigați: că dânșii sunt numai învinșii de azi! -------------------------------- Madeleine DAVIDSOHN Haifa, Israel 7 martie 2016 Referință
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]