119,853 matches
-
de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul și-a dat seama că e vorba de o afacere publicitară. Dar cititorul obișnuit de unde să știe că acest sondaj nu e marea revelație a ziarului care îi este oferită ca atare, pe două cearșeafuri? * În rubrica sa din ZIUA, Scenarii la zi, Sorin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
Mircea Mihăieș Trăim într-o țară normală cel puțin dintr-un punct de vedere: tulburarea minților politicienilor, odată cu intrarea în anul electoral. Vă dați seama prin ce spaime trec escrocii și profitorii care timp de patru ani s-au înfruptat din ciolanul gras al puterii? Vă imaginați groaza lor de-a fi deconectați de la sursele de îmbogățire? Dar isteria la gândul c-ar putea înfunda
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
și nevoile propagandistice, pentru că artistul asta era: un simplu agent de propagandă și de influență, un fel de apostol laic al teologiei negative pe care comunismul a reprezentat-o în mod exemplar. Înainte de ’89, statul cumpăra, așadar, fără să țină seama de criteriile reale ale unei piețe. Între instituțiile statului și artiști existau niște înțelegeri tacite în ceea ce privește controlul asupra creației, un scenariu subtil de comunicare impus de însuși mecanismul interior al sistemului. Deschiderea spre lume nu exista aproape deloc, artiștii contemporani
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
o eleganță a malițiozității, un spirit polemic lipsit de agresivitate. Ne arată că fraza poate fi și armonioasă și acidă în același timp. Aflăm și că farmecul unei confesiuni sau evocări nu stă numai în idilismul acestora, ci, mai cu seamă, în exactitatea, precizia și urma pe hîrtie a ironiei și autoironiei. Parafrazîndu-l pe Barbu Cioculescu, vă asigur că „dacă nu jurați excesiv” și doar pe producțiile culturale ale „trecutului deceniu, ce și-a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
facă bici din ceva care, fiind noaptea de Revelion, ar fi trebuit să și pocnească. Unii spun că a și reușit... Bravo! Poate și pentru că a fost ajutat/secondat de Vlad Enăchescu, amfitrion la ROMEXPO. Personal nu mi-am dat seama - cred că nici ei - ce anume căutau ca prezentatori în ultima Noapte a anului. Poate că și de aeeea, mi s-a părut în câteva rânduri că se retransmite în direct acel meci celebru de pe mocirla căreia, din neatenție scuzabilă
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
Wydawnictwo Literackie, unde l-am și cunoscut. S-a implicat foarte mult în deceniul al șaptelea din secolul trecut la realizarea unor proiecte pe care i le-am sugerat în perioada aceea, respectiv de a introduce în planurile editoriale o seamă de creatori români, în traducerea lui Zbigniew Szuperski, printre care Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Ana Blandiana, D. R. Popescu și alții, proiect realizat în întregime. Pentru Institutul Editorial Polonez din Varșovia, Ireneusz Kania a tradus și publicat în
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
sale cu viața culturală și spirituală românească. Nicolae Mareș - Cum a început „aventura” cu țara noastră și românitatea ei? Ireneusz Kania - Am să plec de la următoarea remarcă: prietenia mea cu literatura română este, într-un anumit grad, un element de seamă în viața mea, nu și unic, din complexul emoțional și intelectual mai larg pe care aș putea să-l denumesc „farmecul României”, și ale cărui rădăcini mi-ar fi astăzi foarte greu să le identific sau denumesc. Mi se pare
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
merge bine în mecanica proletar-rurală a comunei. Emițător al unor panseuri entuziaste de filosofie zootehnică (gen “Creșterea vitelor e o meserie foarte antrenantă” -p. 21- sau “Vita-i ființă gingașă” -p. 22), veterinarul Naslău Pavel critică, fără să-și dea seama, zootehnia comunistă (planificată greșit, mecanizată ineficient și lipsită de cea mai elementară grijă față de animale), făcînd, în schimb, apologia celei...capitaliste de peste Ocean: “La noi în comună, au venit niște filme care arată viața oamenilor în America. Arată cum se
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
fundamentală săvârșită de complotiști a fost că ei nu s-au concentrat decât asupra modalității prin care urma să fie eliminat fizic Iulius Caesar, socotind că, automat după aceea, sistemul tradițional își va reintra în drepturi. Nu și-au dat seama că Caesar pusese la punct o structură prin intermediul căreia el exercita actul de guvernare. Caesar a fost asasinat, dar structura a rămas intactă. Conjurații n-au pregătit o structură de putere care să contrabalanseze, dacă nu să înlocuiască, sistemul instaurat
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
formelor goale. Nu numai că remarcile lui nu trebuie luate în acest sens („ar fi mai bine dacă” nu este o soluție, ci o apreciere), care ar contrazice tot ce știm despre Maiorescu, om prea inteligent ca să nu-și dea seama că roata istoriei nu se dă înapoi, dar avem exprimată chiar de el ideea contrară. O dată, chiar în studiul din 1868, unde Maiorescu precizează că: „Primejdioasă [...] nu e atît lipsa de fundament în sine, cît este lipsa de orice simțire
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
caracteristici etnice, toate cele de mai sus sînt percepute diferit de la un popor la altul, de la o regiune la alta, pînă la nivel de localitate, dacă nu cumva chiar de cartier). Una peste alta, excesul este un abuz, mai cu seamă atunci cînd avem motive a crede că este un scop în sine și că forma prevalează asupra fondului. Inclusiv și mai ales în artă. Inclusiv și mai ales în literatură. Scriu toate acestea stîrnit de emisiunea TV Un metru cub
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
a fi fost un foarte bun confesor, de a fi dat cursivitate stilului și de a fi pus ordine în materia epică. De altfel, întreaga confesiune este un amestec tulburător și fascinant de sexualitate, erudiție și umor (nu-mi dau seama în ce măsură meritul îi aparține autorului romanului sau protagonistei), iar repovestirea în cheie postmodernă a parabolei Ce-și doresc femeile (vezi pp. 168-180) este o mică delicatesă. Lucia Anabela Hosta (folosesc numele fictiv din roman deși sunt convins că în spatele său
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
publicate în 2003, Dimitris Daskalopoulos, născut în 1939 în orașul Patras din Pelopones, el însuși poet de un rar rafinament, fermecat, ca și Kavafis, de Antichitatea greacă, își înscrie numele, alături de Yorgos P. Savvidis, ca unul dintre cei mai de seamă „kavafiști” ai Greciei.
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
-o și i-au stat aproape? L. M.: Am citit primul ei roman De ce fierbe copilul în mămăligă (al doilea a apărut după moartea ei), am citit așadar această carte nu ca pe un manual de geografie; mi-am dat seama că ceea ce scria ea despre România nu era sută la sută adecvat la realitate. Discursul ei literar este foarte elaborat și ar fi mult prea ușor să-i citim scrierile ca pe o autobiografie plată. Desigur, limbajul, întîmplările sunt prelucrate
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
doar celor foarte apropiați ei: mamei, surorii, partenerului ei de viața Jens Nielsen. Și în timpul turnării filmului, prin intermediul mamei ei, mi-a devenit relativ accesibil universul în care Aglaja a crescut, mediul din care ea a provenit. Mi-am dat seama care au fost preocupările anturajului ei familiar, despre ce s-a vorbit în familie, cum s-a vorbit. Am devenit astfel conștient de discrepanța între mediul ei primar și cel al ultimilor zece ani de viață. Această distanță între cele
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
au crezut că este, contrazicîndu-se, de altfel, nu rareori unul pe altul. - Dar există stereotipuri. Românul este leneș, hoț... - Nu puțini călători spun, într-adevăr, că românul nu este prea harnic. Dar, cum arăt pe larg, în majoritate își dau seama din ce motive. Ce rost ar avea - se spune, de exemplu - ca bietul țăran român să muncească mai mult decît e nevoie pentru a-și hrăni familia, cînd știe că mîine, poimîine vor veni hoarde și armate străine, războinice, din
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
pîine mă nimeresc lîngă o domnișoară nițel scriitoare, nițel ziaristă. Și începe ea să mi-i foarfece pe cei de la coada la Loto. |știa sînt românii! Nu s-ar duce să muncească, vor să cîștige la loterie! Bagă ea de seamă că nu intru în duet cu remarcile ei critice și-mi pune o întrebare de control: Tu joci la loto? Recunosc că da, fără nici un fel de fereală. Bietei fete - vorba vine, spre 30 de ani cu mai multe logodne
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
loto? Recunosc că da, fără nici un fel de fereală. Bietei fete - vorba vine, spre 30 de ani cu mai multe logodne ratate - nu-i pică bine răspunsul meu. Și-mi pune o întrebare extraordinar de interesantă. „Dar nu-ți dai seama că dacă ai avea ghinionul să cîștigi, s-ar termina cu tine ca scriitor?” Unde ar da Dumnezeu să cîștig, ca să văd cum se termină cu mine! Numai din asta și aș scrie un roman de succes, oricît de tîmpit
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
că vor să se prosterneze înaintea lor, ca să iasă în față ca păduchii, asta chiar mă irită. Mi se pare o formă de cerșetorie care îi insultă pe adevărații cerșetori. Să întinzi mîna după nițică glorie sau măcar băgare în seamă, făcînd pe prostul și pe curajosul de ziua lui Ceaușescu - patriotul, marele om politic și altele și altele - cînd știi că asta nu te mai costă, ci ți se mai și plătește biletul de intrare, asta se cheamă escrocherie intelectuală
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
ar interesa pe cineva; * vestitele catedrale (Saint-Denis, Saint-Sulpice, Trinité, Notre-Dame, Sacre Coeur ș.cl.) s-au muzeificat total, din ele poți cumpăra insigne cu Parisul; * pe zidul imensei biblioteci de lângă Panteon, printre cele câteva mii de nume ale celor mai de seamă oameni de litere ai lumii, stă scris doar Dimitris Cantemirus; * pe clădirile instituțiilor am citit: „Défense d’afficher selon la loi de 1880!”; * au și francezii kitsch-ul lor, cateva buticuri din Place de Clichy, cu obiecte made în Chină
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
Discret, retras, tăcut. Serios, de încredere, fidel, din specia rară a celor pe care te poți baza fără nici o ezitare. Nu-l interesa absolut deloc să iasă în evidență. Dimpotrivă, parcă grija lui principală era să nu fie băgat în seamă. Cînd vorbea, o făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de om sigur pe ce are de spus. Nu se aventura în afirmații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
vi le povestește dvs., în cea mai mare parte trase ca turta sa oltenească pe spuza sa. Sorescu tace mîlc la toate ședințele importante, nu se poate conta pe el la nici o acțiune de protest din Uniunea Scriitorilor!” De bună seamă, redactorii Europei libere, aflați la distanță de țară, oricît s-ar fi străduit, nu izbuteau totdeauna a fi impecabil informați. Cu atît mai vîrtos cu cît intervenea bizantinismul unor autori care țineau a se plasa în două luntri (ei au
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
grobiene șcare sunt acelea în textul incriminat?, n.m., M.M.ț, ar fi putut accesa site-ul nostru www.antisemitism.ro. Acolo se află, de destul timp și Raportul Antisemitism în România 2002. Oricine citește acest raport își va da lesne seama că fraza despre C.V. Tudor, pusă în ghilimele de scutierul dumneavoastră, ca și cum ar cita din textul raportului, nu există”. Bățoasă întorsătură de frază, nu? Țin să-i asigur pe domnii Katz-Florian că am accesat și reaccesat site-urile (sites!) unde
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
al tău”. Când mă plimbam pe acele străzi mâncând un „hot dog” - așa-i zic ei unui cârnat -, avem impresia că văd viitorul omenirii. S-ar putea chiar spune: vremea venirii lui Mesia. Într-o zi, toată lumea își va da seama că nu există decât o singură idee pe care am putea-o socoti adevărată: totul e un joc - naționalism, internaționalism, religie, ateism, spiritualism, materialism, chiar și sinuciderea. Știi, Țuțik, că am o mare admirație pentru David Hume. În ochii mei
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de televiziune, Doamna deputat Mona Muscă ține cursuri intensive de înțelepciune politică. - Păcat că nu și-a dat seama ce poate pe vremea CDR-ului, zice prietenul Haralampy, că azi ar fi Maria Estela Martinez de Perón ediție românească... În orice caz - o votez... 5. Domnul Prim-ministru, cu obraji roșii, canadiană galbenă și situație albastră, vizitează Clujul pentru
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]