1,161 matches
-
de molii. 3. Aurul și argintul vostru au ruginit; și rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V-ați strîns comori în zilele din urmă! 4. Iată că plata lucrătorilor, care v-au secerat cîmpiile, și pe care le-ați oprit-o, prin înșelăciune, strigă! Și strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oștirilor. 5. Ați trăit pe pămînt în plăceri și în desfătări. V-ați săturat inimile chiar într-o zi de măcel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
numai piele și os. S-aude pământul cum crapă, valuri de lăcuste au murit lângă sat, preotul spune, că-i un semn minunat prevestitor de viață, aducător de apă. Se fac slujbe în câmpul uscat, rugăciunile au tainele lor, seceta seceră-n adânc și-n lat firul oricărui izvor. Tot preotul satului spune că pe jeratic seceta crapă, și iată-n prânz cerul se-ntunecă, și norii curg râuri de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile bat
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Da’ cum de i-o sucit capul muierii netrebnicul cela al lui Cocostârc?... Aha! Păi, nu-l chema Todiriță mereu la dânsul acasă? Ba să-i ajute la curățitul viei, ba să meargă la arat, la prășit, la coasă, la secere... Azi așa, mâine așa, și muierea, cam stătută, s-a gudurat pe lângă al lui Cocostârc. Aista, neînsurat, chita lui! Numai nu venea peste Todiriță noaptea în pat... Încolo... Până la urmă, a încercat să-i deschidă mintea baba Acucoarei, care știe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fundul grădinii... <De ce fugea Coco? Că așa îi spuneau ei lui Cocostârc . Da’ când l-ai văzut tu fugind?> <Acum, când am ajuns la poartă>. <Aaa! A trecut pe aici să întrebe dacă mâine ai nevoie să ne ajute la secerat>. <Păi, una-i să întrebe și alta-i s-o ia la sănătoasa când mă vede sosind la poartă!> <Ei. Se grăbea, că îl aștepta popa să-l ajute la cosit iarba din țintirim>. <Acuma, spre noapte?> <Apoi când, dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
obosești tu. Luke era în pat, rezemat cu spatele de perete. Mișto piept, mă gândeam vag. Pentru un idiot nenorocit. Părea complet șocat. — La revedere, am spus eu zâmbind din nou și răsucindu-mă pe călcâie. Simțeam că durerea îmi secera picioarele. Stai puțin, a strigat el. Ce mai e acum? m-am întrebat. Probabil voia un sărut de adio. Putea să vrea, că n-avea să primească. Ce e? l-am întrebat ascunzându-mi nerăbdarea. —Ți-ai uitat cerceii. Brigit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
țării noastre de pe meleaguri străine. De aici se vede clar, foarte clar, dacă mi se permite să zic așa, că în 1947 nu era libertate. Vorbesc de libertatea de a trage cu pușca, fiindcă rămășițele acelea politice strânse acolo trebuiau secerate pe loc fără nici o judecată, așa cum meritau, și nu să mai fie hrăniți mai știu eu câtă vreme pe cheltuiala unui popor adus de ei la sapă de lemn. Acum un popor întreg a ajuns iar în situația din 1929-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mai făcuse niciodată în viața lui. Lovitura se abătu peste el fulgerător. Ceva nevăzut se năpustise asupra lui izbindu-l năprasnic în stomac. Icni scurt și, dintr-o dată nu mai avu aer. Nici nu-și dădu seama când se prăvăli secerat din picioare. Acum se zvârcolea la pământ încercând zadarnic să inspire. O forță nevăzută îi apăsa coșul pieptului, strivindu-l. Ochii stăteau să-i iasă din orbite în timp ce din gură scotea numai niște horcăituri. Auzi un pocnet sec atunci când coastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
adâncă, pentru că stânca era foarte aproape de suprafață. Imediat ce am terminat, și-a încărcat flinta și mi-a spus să aduc catârii acolo pe rând, câte unul. Le-a pus țeava sub ureche și i-a împușcat pe amândoi. Au căzut secerați în groapă după care am început să-i acoperim cu pământ, am pus și pietre deasupra, ca să-i ferim de sălbăticiuni. Moșneagul oftă așezându-se mai bine pe laviță. Se vedea că retrăiește momentul acela din tinerețe. Cristi îi respectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
te întorci pe drumul pe care ai venit." 29. Acesta să-ți fie semnul: Anul acesta veți mînca ce crește de la sine și al doilea an ce va răsări din rădăcinile rămase; dar în al treilea an, veți semăna, veți secera, veți sădi vii și veți mînca din rodul lor. 30. Rămășița din casa lui Iuda, ce va mai rămîne, va prinde iarăși rădăcini dedesubt, și deasupra va da rod. 31. Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță și din muntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
cu credință Saveta. -La timpul acesta, a continuat Ilina uitându-se la Târgov și adresându-se acestuia rar și apăsat, Uran ține marea slujbă în semn de mulțumire zeiței Uriteea, pentru sporul pe care l-am primit în dar la secerat. Înainte de coborârea sfântului soare, la achindii va ține ședințele de ghicit și ascultare. Mai târziu, după ce păsările cerului se vor ogoi la cuiburi, trebuie să vadă pe cei betegi la adăpostul de îmbăiere cu buruieni. Mă întreb dacă nu cumva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aria de paie îmbibată cu mult seu lichid a izbucnit în flăcări în momentul când primii călăreți barbari au călcat zona. Astfel luptătorii uri au putut vedea primii barbari care au năvălit în teritoriul lor. În totală beznă barbarii cădeau secerați la pământ, unul câte unul, fiind uciși de către uri care acționau în liniște și totală disciplină fiind ajutați și de faptul că, luna în acea seară n-a luminat defel. Pentru început lupta era infernală pentru barbari și de reușită
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Eram pe deplin convinsă, înainte vreme, că numai logica și radicalismul sunt cea mai bună dovadă de inteligență la om. Acum, sunt întru totul convinsă că doar... Dar vocea i se frânse. Subit, rămânând cu ideea neîncheiată, se prăbuși ca secerată la pământ, scoțând neputincioasă un ultim zgomot gâfâit. Sunetul fu sfâșietor. În sfârșit, inevitabilul se produse! Văzând asta, Șerban rămase o clipă fără reacție, ca înmărmurit. Parcă îi fugea pământul de sub picioare. Un întreg iureș de emoții teribile îi trecură
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mare foarte agitată. Nu am cum să apreciez corect situația. Constat, doar, că "Lumea Renașterii" se balansează cam tare și că asta îmi dă un sentimnent de nesiguranță al naibii de neplăcut. Hotărât lucru, n-am suflet de marinar. Strămoșii mei au secerat grâul și au cosit iarba, n-au ajuns pe mare. N-a existat nici un pirat în ascendența mea. Tot ce pot face e să nu mă comport jalnic, să țin în frâu panica pe care o simt scoțîndu-și ghearele în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aerul rece al nopții, bătăile aripilor lor se aud ca o mașină de cusut în jurul tău, sufletul tău nu simte distanța, nici față de zidul înlănțuirii tale, nici față de drumul dragostei tale, ești încă în cascada primejdiei, vrăbiuțele-soldat din ariergardă cad secerate de mâinile lungi ale maimuțelor lumii noi. șase în al doilea loc: trăsurica fină zboară din ce în ce mai jos, ajunge în bătaia mâinilor lungi, păroase și îndemânatice ale maimuțelor nancy ma, conduse în această urmărire de hanuman însuși, supranumit retragere regele crud
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
rotund și vei deveni în brațele mele o jumătate și apoi un tot. un sfert care se poate îndrăgosti, de mine de mine, booz, un sfert se poate îndrăgosti, ruth. tu ești femeia, care cu confetti și rime merge la secerat cuminte ri me ești, ești tu, luo na, ruth m-ai cucerit și fac totul pentru tine care știe totul, lu-tot tot care ești tu, zid chinezesc ri me, luo na de la obed la iesei și până la david nouă în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
noroc și e cu adevărat timpul să te unești pentru totdeauna cu alesul inimii tale. nouă deasupra: reverență, respect, sinceritate, emoții, senzația că într-adevăr se întâmplă o minune: unirea ta cu iubitul tău, cel care te-a lăsat să seceri grânele de pe pământul lui, cel care ți-a zărit lacrimile amare vărsate de-a lungul zilelor de muncă, cel care ți-a dat din apa lui bună să bei, ți-a dat bucățele din sufletul lui bun să mănânci, cel
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se pare firea încremenită. Afară de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
fără urmă de îndoială - conștientizase ce se întâmplă. Dimineața unduiește brațe, picioare (Nausicaa și Polifem) Mișcări de urangutan Se ițesc din aburul așternutului Rădăcina veștedă a părului încâlcit Retezat și străpuns de ochi Acest O din care răsar dinți Coapsele secerând văzduhul. — Vezi, îmi amintesc citatele din ce în ce mai bine pe măsură ce avansez, spuse profesorul, adresându-mi-se de data aceasta ca unui interlocutor real, nu ca reprezentantului unui public nevăzut. E din Eliot, nu-i așa? Nu pot să-l sufăr. Un constipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de chakre (de fapt omul are mai mult de 7 chakre cât sunt în general recunoscute). Era un proverb cum că „cine seamănă vânt culege furtună”. În Sfânta Scriptură ni se spune că „ceea ce va semăna omul, aceea va și secera”. Așadar iubiți cititori semănați rugăciune și veți culege roadele ei tămăduitoare și binefăcătoare. Pe lângă rugăciune mai semănați iubire, dăruire, bucurie și alte sentimente și trăiri înălțătoare și bineplăcute lui Dumnezeu și să vedeți ce bine o să vă fie. Căci viața
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cele mai mari cuceriri ale științei și tehnicii din epocă, apoi ne-a îndemnat să fim foarte atenți și disciplinați, și ne-a urat distracție plăcută. Filmul era despre combinate și lanuri de grâu, se vedeau tractoare arând și combine secerând, apoi un mare șantier de construcții, se construia calea ferată care va traversa munții, apoi metroul din capitală și un tovarăș ochelarist arătând pe o hartă unde vor fi stațiile, apoi cum se sapă tunelul subteran al metroului, un excavator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
care sta ascunsă, asupra celor doi tineri și Brandamanta, care tocmai își scosese coiful, a fost rănită la cap. Rogero s-a repezit furios la atac, iar Brandamanta vârându-și coiful din nou pe cap, l-a urmat în luptă, secerând în dreapta și în stânga. Curățiră câmpul de dușmani, dar s-au pierdut unul de altul în urmărirea lor. Rogero a renunțat să mai gonească după ei, a pornit printre văi și dealuri în căutarea tinerei fete. În vreme ce umbla după fată, a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
care intraseră se închise. A urmat un altul și o poartă, în direcția opusă, se deschise, dând la iveală un lan sclipitor de grâu de aur. La vederea acestuia, fecioara i-a spus că nu puteau ieși de acolo decât secerând recolta ce o aveau în fața lor și smulgând din pământ și un copac ce se ridica în mijlocul lanului. Mandricardo, fără să scoată un cuvânt, a început să secere recolta cu sabia, dar nu a dat nici tre lovituri că a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
acestuia, fecioara i-a spus că nu puteau ieși de acolo decât secerând recolta ce o aveau în fața lor și smulgând din pământ și un copac ce se ridica în mijlocul lanului. Mandricardo, fără să scoată un cuvânt, a început să secere recolta cu sabia, dar nu a dat nici tre lovituri că a și văzut cum fiecare fir de grâu ce cădea se prefăcea pe loc într-un animal veninos și feroce care se pregătea să-l atace. Sfătuit de fecioară
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a ariuncat-o în mijlocul lor. Un lucru ciudat s-a petrecut atunci; căci de îndată ce piatra cădea printre fiare, ele se repezeau cu furie unele asupra altora sfâșiindu-se în bucăți. Mandricardo nu stătu în loc să se mire de această minune, continuă să secere. Când a ajuns la copac, i-a cuprins trunchiul în brațe și s-a opintit să-l smulgă din rădăcini. La fiecare effort un potop de frunze se scutura asupra lui, prefăcându-se pe loc în păsări de pradă ce
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]