1,137 matches
-
voie ce a făcut-o. Ieși pe mal, adună rămășițele harbuzoaicei și le duse într-un tufiș spre râpa Gârceneanca, unde nimeni nu le-ar fi descoperit. Apoi, udă ca o paparudă, se strecură în colibă și așeză ciotul de secere în așa fel încât să nu se cunoască că a umblat mână de om cu el. Apoi se retrase și ea spre râpa Gârcineanca, unde se dezbrăcă de haine și le puse la uscat. Neavând parte să se înfrupte din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-le cu o singură mișcare. Am tras cu ochiul și căutam să fac aceleași mișcări ca dânsa, când deodată văd că-mi sângerează degetul mijlociu de la mâna stângă, și sângele prinse să curgă mai tare. I-am spus mamei care secera lângă mine, dânsa m-a certat că nu-s îndemânatic, își rupse o bucățică din mâneca cămășii și mi-a pansat degetul, punând la loc bucățica de piele cu o frântură de unghie, la buricul degetului. „Ai tras cu nădejde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mișc secerea ca să tai numai paiele, nu și degetele. Frate-miu Vasile ne privea cu luare aminte și deveni și el mai atent la mișcările ce se fac ca să nu te tai. După ce s-a ridicat roua și noi toți seceraserăm o bună postată, tata a netezit o bucată de teren mare cam cât o masă, mama a întins două prosoape pe care a așezat merindea adusă de acasă din care ne-am ospătat cu toții. Ăsta a fost încă un pas
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așezat merindea adusă de acasă din care ne-am ospătat cu toții. Ăsta a fost încă un pas spre viața de țăran, își termină povestirea Săndel. Mama și cu Săndel plecară apoi spre casă , iar ceilalți au rămas în continuare la secerat , apoi să lege grâul în snopi cu legătorile pregătite dimineață de Costache, câtă vreme nu se ridicase încă roua, apoi 17 snopi se clădeau în „jumătăți”. Pentru că rămăseseră doar cu un cal, vite cornute nu mai aveau în ocol ci
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acela de grea cumpănă pentru mine și pentru Țară! A fost un moment de demnitate ostășească pentru mine și ostașii mei! Au căzut destui răniți și morți, dar n-am auzit pe nimeni văitându-se când glonțul ucigaș l-a secerat. În momentul impactului cu glonțul vrăjmaș, șocul fiind prea puternic, n-am simțit durerea și dacă rana ar fi fost de altă natură, aș fi trecut în lumea de dincolo, mirându-mă și întrebându-mă - ce-i cu mine?, așa cum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor Văscăuțeanu a mai avut fericirea atunci când a primit volumul să vadă în acest eveniment recunoașterea valorii sale. A murit tânăr, la vârsta de 37 de ani, la 18 septembrie 1933, la Iași, secerat de o boală necruțătoare, după o lungă și grea suferință, tocmai când ajunsese la deplina maturitate științifică și când specialiștii așteptau de la dânsul noi lucrări valoroase. La moartea sa, profesorul Ion Simionescu scria: „Tineri care să se sacrifice pentru cercetări
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
simulare, iar eu cronometrez că s) v)d cât timp Îi trebuie s) sar) din pat, s) deschid) dulapul, s) ia armă, s-o armeze și s) se Întoarc). Înainte că el s) pun) un picior pe podea, ne-ar secera pe loc. Mississippi face parte din sistemul de alarm). Ea ar trebui s) latre, spune John. În momentul acesta, Mississippi alearg) prin livad), adulmecând p)mântul. Aerul e Înmiresmat, iar soarele, ca o b)utur) slab), te face s) tânjești
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pentru țara lui face orice mârșăvie! N-am putut s-o fac! N-am putut! Îmi dau palme pentru trufia mea nesăbuită! Și-acu eu... eu ce să fac?! Să dau bir cu fugiții? Și Moldova cui o lași? îl seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului Domn a toată Țara Moldovei... pâș-pâș, să spele putina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vreau aurul lor murdar! Vreau stârvurile lor împuțite!". Boierii parcă nici nu suflă. La război, ca la război! "Vae soli! Vae victis!" filozofează totuși Țamblac. Vae, boier Țamblac! Vae! Cerșesc milă! Dar lor le-a fost milă când mi-au secerat atâta tinerețe în floare?! Mă uit la plaiurile Moldovei 'nălbite cu vitejii mei ce stau cu țărna-n gură și mă cuprinde o jale sfâșietoare. Unde sunt flăcăii mei frumoși și veseli, și isteți, și viteji?... Să plătească! Să plătească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turcime! Cu părul vâlvoi, plin de răni, orbit de sânge, lupta și hohotea! Era fantastic! N-am mai pomenit asemenea luptă. Poate Leonida la Termopile... Nu mai era om, era un arhanghel! Turcii, înspăimântați de așa arătare fantastică ce-i secera ca pe spice, au început să dea îndărăt, le înțepenise până și "Allahul" în gâtlej... Singur... Neînfrânt... "Allah!! Allah!!" L-au împresurat... Și-am văzut cum împăratul, străpuns, tăiat de zeci de iatagane, s-a prăbușit ca un trunchi retezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și a pornit crunt război împotriva Antihristului!". La ce bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
scena în care, după moartea iubitului, femeia aleargă goală prin odaie într-o disperare frustă. Dansul bahic al fiului de culac își găsește corespondența în dansul victimei sale. Moartea eroului principal e o capodoperă (a realismului socialist) de echivoc artistic. Secerat de gloanțele chiaburilor (care nu apar în imagine decât în final, ca niște umbre fugitive și acestea de-abia observabile), flăcăul, care se întoarce fericit pe o noapte cu lună acasă, jucând de unul singur, se prăbușește dintr-o dată, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atac al unui grup oricât [264] de mare ar fi, dacă acesta nu e înarmat decât cu revolvere, precum poate demonstra orice sergent-major fără prea multe cunoștințe tactice. Cu mult înainte ca atacatorii să poată folosi revolverele, mitraliera îi va secera rând pe rând pe toți, cu singura condiție să aibă benzi suficiente de cartușe. Situația se schimbă într-o oarecare măsură când e vorba de apărare după baricade și, mai ales, în clădiri solide, căci gloanțele mitralierelor pot sparge geamurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
început anul IV printr-o exemplară demonstrație de forță din partea celor pe care i-am deranjat. Ca să fim smulși din zona de influență și contaminare, am fost duși până în noiembrie în Dobrogea, cazați în grajdurile IAS-ului și puși să secerăm zi lumină fiecare, inclusiv profesorii, câte 2 kilometri de porumb culcat de furtună. Am stat acolo până a dat înghețul, cu răni infectate la mâini și la picioare, privind orizontul printre cizmele vechililor locali și ale unuia care „lucra” la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
celebra ritul macabru al jocului de-a masacrul, pentru cucerirea zadarnică a vreunei înălțimi uscate, aride, încremenite. Lanțurile albe ale munților calcaroși s-au îmbibat cu pete mari și rotunde acoperite cu o crustă de sânge tineresc. În timp ce tineretul era secerat de mitralierele austriece, numai bătrânii și femeile secerau grâul de pe câmpuri, muți și speriați, în așteptarea trepidantă a veștilor care ajungeau de pe câmpul de luptă. Viața în Casa Copiilor Buni a devenit dificilă, din lipsă de alimente și de carență
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru cucerirea zadarnică a vreunei înălțimi uscate, aride, încremenite. Lanțurile albe ale munților calcaroși s-au îmbibat cu pete mari și rotunde acoperite cu o crustă de sânge tineresc. În timp ce tineretul era secerat de mitralierele austriece, numai bătrânii și femeile secerau grâul de pe câmpuri, muți și speriați, în așteptarea trepidantă a veștilor care ajungeau de pe câmpul de luptă. Viața în Casa Copiilor Buni a devenit dificilă, din lipsă de alimente și de carență de personal. «Să continuăm, fraților, cât se poate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
don Calabria a fost acea frumoasă pagină a capitolului 6 din Matei: «Nu vă preocupați pentru viața voastră de ce veți mânca sau de ce veți bea, și nici pentru trupul vostru, de ce veți îmbrăca... Priviți la păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nu adună în hambare; și cu toate acestea, Tatăl vostru îi hrănește... Observați cum cresc crinii câmpului: nu lucrează și nu țes. Și cu toate acestea, nici măcar Solomon, cu toată strălucirea lui, nu se înveșmânta ca unul dintre aceștia. Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu fusese decît un decor din lemn, înșelător, vopsită în verde și roșu în stilul satelor lui Potemkin 27 și că de atunci se bea apa fără a fi trecută prin vreun filtru protector. Holera însă continua să facă ravagii, secerînd zilnic aproape 600 de suflete. Legația României era adăpostită într-un imobil frumos unde treceai prin niște săli pictate în aur și cu panouri de malachit, dar situat excentric, într-un cartier locuit de oameni de rînd, pe canalul Fontanka
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
părea pecetluită. Dar acesta a știut să se apere. Prestanța sa plăcută, subliniată de o figură deschisă, pe care o luminau doi ochi de un albastru pătrunzător, i-a atras a priori o primire atentă. Cînd a prezentat cifra soldaților secerați de malaria de pe Vardar, aproape 90%, dacă nu mă înșel, și a arătat, cu documente, cum generalul englez aflat sub comanda sa refuza să recunoască această subordonare, pretinzînd să discute de la egal la egal fiecare plan de ofensivă și refuzînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să-i dea posibilitatea ducelui de Aosta să-și arate capacitatea de șef și să salveze onoarea armatei italiene printr-o rezistență eroică în condiții disperate. Moartea sa în captivitate, în Kenya, marchează cu o trăsătură finală emoționantă, această existență secerată în toiul unei tinereți ce promitea multe lucruri frumoase. Cît despre regele Victor Emanuel, părea că vrea să-i lase în mod deliberat mînă liberă lui Mussolini. Tresărirea de voință ce l-a făcut să reia, în 1943, puterea efectivă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu o expresie caragialiană de dialect moldovan, cu care stenografiază pitoresc dialogul suburban și rural. N. BELDICEANU Un convorbirist vechi, care, fiindcă se învîrtea în medii socialiste, fu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu opinci. Priam își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca dintr-o seră, Scutură multiple jerbe și coroane funerare Peste flori și peste oameni secerați de mitralieră. Apoi din ce în ce Perpessicius se precizează ca un intimist, scriind direct, cum simte, și luîndu-și ca patron pe Alain Chartier ("En, moy n'est entendement ne sens / D'escrire, fors ainsi comme je sens"). Nu compune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să umble prin grâu după mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimițea în bucățele mici, și ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncau numaidecât.(...) Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]