1,204 matches
-
aceasta a devenit mai larg accesibilă. Sarea era transportată de-a lungul Viei Salaria (Drumul sării). Droburile de sare erau folosite ca plată în Etiopia și Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaților și oxizilor în rocile calcaroase.
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
aerare, * pH-metru, * oxigenometru. 1.6.3. Pregătirea inoculului Se folosește nămol activ dintr-o instalație de tratare a apelor uzate predominant menajere, ca inocul microbian pentru testare. Dacă este necesar, la revenirea în laborator, particulele mari se pot înlătura prin sedimentare după o scurtă perioadă de timp, de exemplu 15 minute, iar stratul superior de solide fine poate fi decantat pentru utilizare. Alternativ, nămolul poate fi amestecat folosind un agitator timp de câteva secunde. În plus, dacă se consideră că sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
ușurează înșelătoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Denumirea de „smarald“ provine din latină: "smaragdus" preluat din greacă: σμάραγδος, "smáragdos" care o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
distanță de mai mulți kilometri, care crește împreună cu vuietul apelor pe măsură ce ne apropiem. O parte din fenomenele din regiunea cascadei sunt și azi o enigmă pentru geologi. Cataracta este orientată pe direcția nord-vest spre sud-est, pe fundul ei existând roci sedimentare cu durități diverse. Fluviul e navigabil pe o lungime de 120 km, fiind folosit de turiști și sportivi cu ambarcațiuni sportive. Un conflict s-a iscat între cei care urmăresc protejarea naturii din această regiune și necesitatea economică de a
Cascada Victoria () [Corola-website/Science/304087_a_305416]
-
minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive și în feldspat sau glimer. Granitul se poate spune că ar fi roca cea mai răspândită din scoarță, fiind prezent în zonele tectonice sau sedimentare. Granitul se exploatează frecvent în cariere de piatră, însă este asociat des cu minerale utile ca: Pirită (FeS), Magnetită (FeO). Granitul și exploatările adiacente de piatră cum ar fi marmura sau travertinul sunt considerate printre cele mai vechi industrii din
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
Canion sau Marele Canion al fluviului Colorado) repezintă un canion foarte lung, sinuos și adânc săpat de fluviul Colorado din Statele Unite ale Americii într-un platou înalt (Platoul Colorado, conform "Colorado Plăteau"). Substratul geologic este reprezentat în special de roci sedimentare, dar sunt prezente și ceva roci metamorfice. Canionul este dispus în nordul statului Arizona. Marele Canion este de fapt rezultatul eroziunii exercitate de fluviu timp de milioane de ani, partea să inferioară de astăzi fiind de fapt albia majoră a
Grand Canyon () [Corola-website/Science/304194_a_305523]
-
de maiorul John Wesley Powell, din Armată Statelor Unite la finele anilor 1860. Powell, după care s-a numit și un lac de acumulare creat aproape 100 de ani mai tarziu, Lake Powell, s-a referit la straturile succesive de roci sedimentare expuse de-a lungul întregului canion ca fiind ca niște "frunze într-o minunată carte de povestiri" ("leaves în a great story book"). Marele Canion este un canal de eroziune fluviala foarte lung, 446 km (sau 277 de mile) și
Grand Canyon () [Corola-website/Science/304194_a_305523]
-
o substanță Definiții specifice pentru toxicitatea la administrare prin inhalare: − un aerosol este definit ca particule (solide și/sau lichide) dispersate omogen în aer; − diametrul aerodinamic este diametrul unei sfere de densitate unitară (1 g cm-3) având o viteză de sedimentare finală egală cu cea a particulei studiate; − diametrul aerodinamic median masic (DAMM) este diametrul aerodinamic calculat prin interpolare care împarte în jumătate șirul valorilor de distribuție granulometrică a aerosolului exprimate în unități de masă; − deviația standard geometrică (DSG) este raportul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
granați, zircon, turmalină, illmenit etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar prin sedimentare în apă se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care au ajuns în structura loessului. Prin dizolvarea prafului de calcar în apă
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar prin sedimentare în apă se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care au ajuns în structura loessului. Prin dizolvarea prafului de calcar în apă și depunerea sa ulterioară, apar formațiuni cu forme curioase
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
apă și depunerea sa ulterioară, apar formațiuni cu forme curioase, denumite "concrețiuni".Particulele, sau grupările din rocă, au o formă colțuroasă, lucru care explică existența pereților verticali de loess pe coastele dealurilor sau pe flancurile văilor. Loessul este produs prin sedimentarea diferitelor particule de roci sau minerale, create de acțiunea intemperiilor la distanțe de zeci sau sute de kilometri, și aduse de vânt și depuse frecvent pe flancurile (opuse vântului) văilor apelor curgătoare.Formarea rocii a avut loc mai ales când
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
geologică cuprinde pietrișuri, nisipuri, intercalații de argile și cărbuni inferiori (lignit, în partea nordică). Între porii rocilor s-au acumulat rezerve de hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic". Acesta este alcătuit din culmi cristaline precum Dealul Preluca, Dealul Codrului, Dealul Prisnel, Dealul Mare. Dealurile de Vest
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
verde. Are o duritate 6,5 - 7,5 și o densitate de 3,1-3,2 (g/cm³). Mineralul ia naștere la presiuni relativ reduse prin procese metamorfice de natură termică de contact. Mai poate fi întâlnit în pegmatite, sau roci sedimentare fiind utilizat ca piatră prețioasă. ul a fost găsit mai ales în Bimbowrie în Australia, Morro do Chapeú/Bahia în Brasilia, Darmstadt în Germania și Lisens/Alpi în Austria. Andaluzitul este utilizat la producerea porțelanului sau alte materiale rezitente la
Andaluzit () [Corola-website/Science/312727_a_314056]
-
vase folosesc această cale navigabilă. Adâncimea minimă a canalului este de 8 m. La fiecare cap al canalului sunt folosite pentru traversarea lui poduri submersibile. Canalul a fost construit într-o zonă activă din punct de vedere seismic, în roci sedimentare puternic faliate. În perioada 1893 - 1940, canalul a fost închis în mai multe rânduri pentru aproximativ 48 de luni pentru lucrări de întreținere și de stabilizare a pereților. Doar în 1923 s-a constatat că peste 41.000 m3 căzuseră
Canalul Corint () [Corola-website/Science/312793_a_314122]
-
și masive muntoase. Teritoriul Sudanului este situat pe unul dintre cele mai stabile platouri din lume, unde se pot distinge câteva grupe de roci. În nord-vest și pe alocuri în centrul țării se găsesc regiuni nisipoase nubiene. În nord, rocile sedimentare sunt bogate în zăcăminte de ipsos și sare gemă. În câteva regiuni din sud-vest se găsesc și depuneri aluvionale, cât și roci de origine mai recentă, care însă sunt prea puțin răspândite. În ansablu, Republica Sudan se prezintă ca un
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
sub formă de straturi, lentile, filoane, cuiburi sau corpuri neregulate în roci, diferite după proveniență și vârsta. Zăcămintele formate odată cu rocile în care sunt include sunt numite "singenetice" (de exemplu, straturile de cărbuni, de bauxite, sare gema, localizate în roci sedimentare), iar cele ce iau naștere după formarea rocilor în care sunt cuprinse sunt numite "epigenetice" (de exemplu, zăcămintele filoniene de plumb, zinc). Zăcămintele se clasifică după principiul genetic, morfologic sau mineralogic-tehnologic (după compoziția chimică a zăcămintelor și utilizarea lor în
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
se deosebesc zăcăminte: Zăcămintele sedimentogene se formează în urmă proceselor chimice, biochimice și diferențierii mecanice a substanțelor minerale din scoarță terestră datorită acțiunii agenților modificatori ai atmosferei, hidrosferei și biosferei. Zăcămintele sedimentogene se împart în zăcăminte "de alterare", "aluvionare" și "sedimentare". Zăcămintele de alterare se formează în scoarță de alterație a Pământului prin concentrarea produselor de alterare a rocilor sau a zăcămintelor preexistențe. Ele pot fi: Zăcămintele aluvionare iau naștere în urmă concentrării produselor de dezagregareale rocilor sau ale zăcămintelor primare
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
urmă concentrării produselor de dezagregareale rocilor sau ale zăcămintelor primare, În ele se pot concentra, în special, mineralele cu greutate specifică mare, rezistente la acțiunea chimică și fizica, de exemplu aur, platina, diamant, granat, topaz, zirconiu, monazit sau corindon. Zăcămintele sedimentare se formează prin acumularea în bazinele acvatice a produselor de alterare a rocilor și a zăcămintelor preexistențe și prin precipitarea chimică sau biochimica a sedimentelor din soluții apoase. După natură proceselor de concentrare a substanțelor minerale utile se deosebesc zăcăminte
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
Cozancea și Gurada. Relieful Câmpiei Moldovei atinge o altitudine medie de 150 m, fiind un relief scund, în alcătuirea sa predominând colinele. Așa cum se prezintă astăzi relieful este rezultatul unei îndelungate evoluții care s-a dezvoltat în pliocen și cuaternar. Sedimentarea diferențiată care a avut loc în timpul Măriii Sarmatice, ca urmare a apropierii sau depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o petrografie diferită. Astfel
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
câmpiei Great Plains. Numele munților este dat după forma lor, care provine din termenul francez „téton” ce înseamnă „sfârc de sân”. Structura petrografică a munților este compusă din roci metamorfice, gneisuri, care au luat naștere în perioadele geologice din roci sedimentare. In crăpături în urma activității vulcanice s-a infiltrat ulterior magmă luând naștere filoane de granit. Regiunea munților Teton fiind supuse unor mișcări tectonice intensive. Deși cea mai mare parte a munților se află pe teritoriul protejat al Parcului Național Grand-Teton
Munții Teton () [Corola-website/Science/311299_a_312628]
-
sud) și Carpații Occidentali (în vest). Spre nord-vest contactul cu Dealurile de Vest se face prin intermediul Jugului intracarpatic. Succesiv evoluției și în contextul structurii geologice, este alcătuită din doua zone relativ concentrice. A început să funcționeze ca o arie de sedimentare după tectogenezele de la sfârșitul Cretacicului (austrică, laramică). Structura geologică prezintă două unități: Are aspect general de "platou fragmentat", de văi care o străbat de la E spre V . În centru sunt prezente șiruri de dealuri iar la contactul cu munții s-
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
Eocene, ne stau dealurile care străjuiesc satul sau chiar și cele din hotar. Astfel privind versanții abrupți ai „Ciorului”, ai „Dealului Morii”, ai „Râpei Bii”, sau ai „Cetățuicii”, se poate observa cu ușurință că aceste înălțimi sunt constituite din roci sedimentare sub forma unor straturi de diferite grosimi, dispuse în plan orizontal sau ușor înclinat. În compoziția acestora intră pietrișuri, argile, marne, gresii, nisipuri sau conglomerate, provenite din măcinarea, transportul și depunerea rocilor versanților nordici ai „Alpilor Transilvaniei”, în decursul a
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
localitatea Iabalcea, pe un platou piemontan, cu conducte morfologice slab conturate, este considerată a fi una dintre localitățile cu cele mai mici resurse de apă din țară. Zona carstică Carașova este situată în partea vestică a acestei vaste arii de sedimentare a Unității Pânzei Getice, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Sinclinoriul Reșița- Moldova Nouă. Sedimentarea sinclinoriului peste fundamentul cristalin s-a efectuat în cursul mai multor cicluri de sedimentare: 1 Carbonifer- Permian, 2 Triasic, 3 Jurasic- Cretacic Inferior
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
localitățile cu cele mai mici resurse de apă din țară. Zona carstică Carașova este situată în partea vestică a acestei vaste arii de sedimentare a Unității Pânzei Getice, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Sinclinoriul Reșița- Moldova Nouă. Sedimentarea sinclinoriului peste fundamentul cristalin s-a efectuat în cursul mai multor cicluri de sedimentare: 1 Carbonifer- Permian, 2 Triasic, 3 Jurasic- Cretacic Inferior, 4 Cretacic Superior, 5 Cuaternar. Formațiunile geologice care aflorează în zona Carașova sunt nediferențiate sub aspect litofaciesal
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]