52,615 matches
-
de Toto care, de altfel, în semn de omagiu este distribuit de Monicelli în filmul semnat de el) și începutul noii comedii italiene, axată pe critica de moravuri și pe satirizarea diverselor aspecte ale actualității social-politice. Desigur, filmul-vedetă al acestei selecții de filme-vedetă, marea revelație și adevărat coup de coeur pentru tânăra generație de spectatori-cinefili, a fost Miracolo a Milano/ Miracol la Milano, unde Vittorio De Sica aliază în mod magic, după o rețetă doar de el cunoscută, realismul și fantasticul
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
fără legătură directă cu presa; absolvenți de Lingvistică, dar și Politehnică, ASE, Geologie, Automatică, Matematică, orice; scriitori și alți oameni de cultură; specialiști într-un domeniu oarecare; n-au lipsit nici politicienii-ziariști, nici securiștii-ziariști. În condițiile formidabilei presiuni a cererii, selecția tuturor acestora nu era nici posibilă și, la drept vorbind, nici necesară. În timp, s-au întîmplat însă cîteva lucruri remarcabile. În primul rînd, o bună parte dintre acești ziariști fără pregătire teoretică (mă refer la toți, căci, să ne
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
pierdut din curiozitatea febrilă a primilor ani postdecembriști, dar, vai, și din puterea de cumpărare, tirajele și audiențele au scăzut dramatic, au dispărut sute de publicații, iar concurența a devenit feroce, astfel încît, inevitabil, toate redacțiile au început să opereze selecții severe. Dacă veți avea curiozitatea (și timpul, firește) să răsfoiți ziarele din 1990, veți observa că trei sferturi dintre semnatarii de atunci ai articolelor nu mai pot fi găsiți azi nicăieri în presă (nu-i mai puțin adevărat că o
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît formele substantivale regularizate, identice cu adjectivul, deci fără -că, pentru: americană, europeană, germană, lituaniană, palestiniană, indiană; nu apar deloc nici israelian,-ă, nici
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
numeroase persoane din lumea literară găsim în această galerie de portrete și un acorder de orgă, un orb cu ziare, un ghid de la Putna, o cântăreață goală sau un debitant de la tribunal. Impresia vizuală, însă, nu este singurul criteriu al selecției "modelului". Uneori, Costache Olăreanu este legat de personajul său printr-o poveste iar "portretele" se transformă pe nesimțite în mici proze cu eroi. În "discuția" pe care o poartă cu Golopența, personajul care îi urmărește îndeaproape scrisul - de fapt, un
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
laterală, vede fapta mea urâtă, observă că piatra cade pe pământ descriind o parabolă...". În rest, teoria relativității, așa cum o știm sau cum n-o știm din liceu. Albert Einstein - Cum văd eu lumea și Teoria relativității pe înțelesul tuturor; selecția textelor - M. Flonta, I. Pârvu; traducere - M. Flonta, I. Pârvu, D. Stoianovici; note - M. Flonta; Ed. Humanitas - ediția a doua, col. Top H, București, 2000, 470 p. Moștenirea lui Galilei Stephen Hawking, autorul cărții Scurtă istorie a timpului, este unul
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
într-o tendință fățișă". O carte de critică-poezie originală în care e probabil foarte plăcut să te regăsești ca poet și "delirant" de frumos să pătrunzi ca cititor. Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești. Antologie, miniportrete și selecție de texte de Ruxandra Cesereanu. Colecția Antologiile, Editura Paralela 45, 2000, 254 p., 45.000 lei. Critica unui coșmar Cu acest al șaselea volum despre literatura română în totalitarism intrăm într-o zonă dramatic diferită de tărîmul fericit al cărții
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
pe care să poată miza în perspectivă. Esențială este și componenta publicitară. Interesul mediilor suprasaturate de informație poate fi trezit doar de o campanie puternică; în fiecare oraș mare sunt zeci de concerte zilnic, circulă sute de CD-uri săptămânal, selecția nu se poate face la întâmplare, ea trebuie ajutată; este misiunea impresarului și dacă acesta nu este în măsură să exercite influență, cercul se închide. Lipsa de informare a mediilor vestice cu privire la artiștii noștri (cu excepțiile celebre) este dublată și
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
Bogdan Iancu Volumul-antologie muncile lui don quijote conține o selecție cronologică a poemelor cuprinse în volumele Narațiuni întîmplătoare (1989), Poemul deshumat (1994) și Creier intermediar (1997), asupra cărora autoarea a operat unele modificări.Trebuie menționat că în cartea de vizită a Dorei Pavel apar prezențe în cîteva antologii printre care
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
antologie a poeziei române" (a cărei prefață a și semnat-o), opera scrisă de Negoițescu prin '53-'54 și recuperată în ultimii ani, are defectul major (explicabil, totuși, dar nu și pentru Regman) de a fi fost articulată în virtutea unei selecții subiective, având ca model la fel de subiectiva antologie a lui Thierry Maulnier. Pe Cornel Regman îl nedumerește absența unor scriitori importanți, prezența altora cu mai multe texte decât ar fi fost cazul sau cu alte poezii decât cele la care s-
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
Litere în tranziție" de Florin Manolescu) este poate analiza cea mai plină de durități dintre toate cele adunate în volum. Nu e nici un dubiu (cum se mai întâmplă în alte cazuri), se înțelege că nu i-a plăcut cartea comentată. Selecția cronicilor este ironizată, varietatea de dragul varietății, amendată, slăbiciunile argumentațiilor sunt sancționate, așa cum se poate sancționa totuși și afirmația lui Regman însuși că judecata lui Florin Manolescu despre Istoria literaturii române a lui Negoițescu "e plină de șicane". Nu despre "șicane
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
recent spre debut. Fapt e că noi nu ne-am dat seama de denivelări sau mutații flagrante de la o carte la alta, de la Renga la Apex, (ciudate titluri!) de la Floralia la Magice ceea ce ne face să credem într-o iscusită selecție, acreditând omogenitatea, coerența și deci obsesia acelorași motivații semantice pe tot parcursul carierei lirice. Declarându-ne încă din start dezacordul față de acel neologism din titlul cărții, imergente, vom aminti că pe lângă cele 240 de pagini de poezie în limba română
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
ales în explicație și de juxtapunerea definiției și a unicului citat, apare la cuvîntul regional zăicănar: "Vietate care prinde gaițe. Zăicănar cu părul creț / Fură rața din coteț". N-aș vrea, totuși, ca aceste divagații, prin frivolitatea tonului și a selecției unor exemple, să pună sub semnul îndoielii seriozitatea și utilitatea dicționarului; ceea ce n-am citat aici - dar specialiștii cunosc prea bine - e un volum de muncă impresionant, care face din DLR reperul cel mai important în analiza lexicului românesc.
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
sigur al ironiei, umorul negru, preocuparea pentru cotidian, fac din această carte o scriere cel puțin tot la fel de subversivă ca romanul L-am servit pe regele Angliei... Bohumil Hrabal, Minunea noastră cea de toate zilele. Traducere din limba cehă și selecție de Jean Grosu, Editura Univers, București, 2000, 301 pag., f.p.
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
în prefață - nu repetă și nu concurează în nici un fel Dicționarul scriitorilor români. Ambele răspund, împreună cu alte lucrări de lexicografie literară apărute sau aflate în diferite faze de pregătire, nevoii de noutate și diversitate a culturii române. Primul oferă o selecție de numai 332 de autori, al doilea va cuprinde, în final, aproximativ două mii; cel dintâi înregistrează informația la zi (31 decembrie 1999), celălalt, prin forța împrejurărilor, până în 1989 (diferență exact de un deceniu); unul răspunde nevoilor imediate de informare și
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
ca și omisiunile regretabile. Dar ar însemna să deschidem cutia Pandorei. O vom deschide, cu alt prilej, când vom organiza o dezbatere pe această temă, deschisă tuturor celor dornici să-și spună părerea. Deocamdată remarcăm faptul că, în linii mari, selecția este judicioasă. Trei sute treizeci și două de personaje Dicționarul poate fi nu numai consultat, studiat etc., ci și citit din plăcere, ca un roman al literaturii române. Un roman cu trei sute treizeci și două de personaje. Fiecare scriitor are un
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
fundamentale, cu sens foarte general - a da, a lua, a face, a pune - , să stea la baza unui mare număr de expresii și locuțiuni, să intre în multe îmbinări sintactice cu grade diferite de stabilitate. Ca și în cazul prepozițiilor, selecția unuia sau a altuia din aceste verbe e idiomatică, imprevizibilă, și pune adesea probleme de traducere: aceeași acțiune este exprimată într-o limbă cu ajutorul verbului a face (în construcție cu un substantiv), în alta cu verbul a da sau a
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
ediția de anul trecut, aici la Solothurn, câștigător al premiului a fost filmul "Emporte-moi" - semnat de Léa Pool, regizoare născută în Elveția, dar a cărei carieră este, esențialmente, canadiană - atunci e clar că organizatorii ar trebui să modifice criteriile de selecție pentru a nu ajunge să atribuie premii unor filme din ce în ce mai puțin reprezentative pentru producția cinematografică elvețiană. De altfel, conform mentalității "orice contribuție oricât de mică - face ca filmul să fie elvețian" este alcătuită secțiunea "coproducții internaționale, cu finanțare minoritar elvețiană
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
la îndemîna oricui pentru un minimum de statistică onomastică e, desigur, Cartea de telefon. Investigațiile pe baza acesteia au însă o relevanță limitată: numele înscrise nu oferă un eșantion statistic reprezentativ din toate punctele de vedere, presupunînd mai ales o selecție socială și de vîrstă; condițiile speciale ale rețelei telefonice românești (dificultatea instalării unui post nou) au accentuat aceste limitări. Totuși, "listele de abonați" pot indica, cel puțin în linii mari, raporturile de frecvență dintre diferite nume, după cum pot și confirma
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
dați seama ce tip de motivație se creează, ce flux de energii circulă pe scenă cînd o distribuție cuprinde, într-o majoritate zdrobitoare, valori actoricești? Cum rareori mai avem șansa să vedem asta, fiecare trăiește, în răstimpuri, din amintiri, din selecția operată de memoria afectivă. Teatrul de Comedie a scos, cu prilejul aniversării mai sus pomenite, un caiețel, modest și total nereprezentativ, care conține, în ordine cronologică, stagiunile și spectacolele din 1961 și pînă astăzi. Un material util care ar fi
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
artei a 7-a. Lăsînd în seama organizatorilor - Ministerul Culturii din România, Ministerul Tezaurul Cultural din Ungaria, Budapest Filmstúdió și Oficiul Național al Cinematografiei - analiza disfuncționalităților, mă voi referi strict la profitul profesional al acestei ediții care a prezentat aceeași selecție doar că la ficțiune Față în față a înlocuit Cortul, iar maghiarii au oferit alte trei titluri recente. Filme urmărite cu interes maxim de către artiștii din delegația română: două actrițe și cinci actori, un tînăr regizor și o fotografă. Cineaști
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
pentru a-și salva templul. Templul de aur. Aici a fost Hamlet la douăzeci și patru de ani. Cei care l-au văzut spun că era atins de geniu. Plecarea de la Craiova a însemnat o schimbare radicală. Gheorghe Cozorici a lucrat enorm. Selecția rolurilor pe care a făcut-o pentru cartea colegei sale, Victoria Dobre, m-a surprins la prima vedere: sînt trecute cinci roluri de la Teatrul Național din Craiova și nouă de la Teatrul Național din București. O astfel de listă nu aduce
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
altă și altă personalitate, înlăturînd-o pe a ta. De ce și-a notat Gheorghe Cozorici doar aceste personaje, atît de puține față de numărul celor interpretate? Ce poveste are fiecare rol așternut pe această listă și, mai ales, ce semnificație poartă? Această selecție mi se pare și un examen al conștiinței artistice, o ierarhie valorică extrem de prețioasă pentru că poartă semnătura celui mai profund critic al actorului Gheorghe Cozorici: Gheorghe Cozorici. Pe 16 decembrie, buna lui soție, care îl iubește mai presus de aura
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
construiască personalitatea lui Cozorici și l-au distribuit, mulți, folosindu-se de vocea lui ca de ceva sigur, uitînd de enormele lui posibilități, de deschiderea lui, de vulnerabilitatea, de dăruirea și solitudinea lui. Și iar îmi vine în cap propria selecție făcută de artist după o viață petrecută în teatru. Pe lîngă plopii fără soț. Cred că a fost un bărbat foarte tandru. Șoaptele lui sînt ocrotitoare. Ca acelea pe care le spune Firs pe tot parcursul Livezii de vișini. Firs
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
datorate scriitorilor din redacție, Ștefan Agopian, Tudor Octavian și, parțial, Cornel Ivanciuc (acesta din urmă indecis între reportajul senzațional și proză și de aceea prolix). Despre ei, știam din bibliografie ce pot. Surpriza a fost secțiunea ultimă din cuprins - o selecție din textele trimise de cititori pentru concursul literar cu tema România viitoare. Academicienii cațavenci ne îndeamnă să votăm pentru unul din cei cinci premiați - Șerban Damian, Mihai-Alexandru Găinușă, Radu Pavel Gheo, Maria Sârbu și Mihai Stoica - lucru dificil, pentru că atît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]