1,859 matches
-
schimbări, cu obiectivul de a identifica reguli sau tendințe generale, care să explice nașterea și dispariția cuvintelor. Ulterior, a fost abandonată latura diacronică a cercetărilor în favoarea unei descrieri sincronice a semnificațiilor, încît, în prima jumătate a secolului al XX-lea, semantica și-a propus recunoașterea și analiza cîmpurilor lexicale, mai ales după apariția lucrărilor lui Jost Trier, care au stimulat atît abordările semasiologice, cît și pe cele onomasiologice. S-a dezvoltat astfel semantica lexicală care consideră cuvîntul ca unitate de bază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în prima jumătate a secolului al XX-lea, semantica și-a propus recunoașterea și analiza cîmpurilor lexicale, mai ales după apariția lucrărilor lui Jost Trier, care au stimulat atît abordările semasiologice, cît și pe cele onomasiologice. S-a dezvoltat astfel semantica lexicală care consideră cuvîntul ca unitate de bază a limbii. Cercetările realizate pe aceste premise au fost totuși parțiale și limitate, deoarece vizau numai anumite compartimente ale lexicului limbilor naturale. După anul 1960, s-a inițiat semantica structurală, după care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a dezvoltat astfel semantica lexicală care consideră cuvîntul ca unitate de bază a limbii. Cercetările realizate pe aceste premise au fost totuși parțiale și limitate, deoarece vizau numai anumite compartimente ale lexicului limbilor naturale. După anul 1960, s-a inițiat semantica structurală, după care planul expresiei unei limbi este constituit din mărci diferențiale și că acestor mărci ale semnificantului trebuie să le coresoundă mărci ale semnificatului (interpretabile ca trăsături distinctive ale semnificației). Această nouă abordare a propus mijloace de analiză a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a conținutului limbilor naturale, încît ea a fost în parte abandonată. În perioada în care gramatica generativă urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încît ea a fost în parte abandonată. În perioada în care gramatica generativă urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mediul discursiv, în general, trebuie luate întotdeauna în considerare pentru determinarea semnificației cuvintelor. Din acest motiv, s-a produs o reorientare a investigației care să urmărească mai atent planul sintagmatic care corespunde structurilor narative. S-a tins astfel spre o semantică discursivă ce stipulează un parcurs al discursului pornind de la abstract spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la rezultatele din cercetările de tip generativ, s-a construit treptat semantica narativă, menită să depășească nivelul producerii semnificațiilor discursive și să realizeze selecția valorilor disponibile și actualizarea lor prin joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se prezintă ca un dispozitiv axiologic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se prezintă ca un dispozitiv axiologic ce poate servi ca bază de generare a unui evantai tipologic de discursuri posibile, în vreme ce nivelul narativ al semanticii este spațiul restricțiilor impuse de regulile combinatorii, unde se decide parțial tipul de discurs ce urmează a fi produs. În interiorul celei mai recente ramuri a semioticii, s-a inițiat semantica pragmatică orientată spre determinarea semnificatului discursiv și interpretării textuale care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui evantai tipologic de discursuri posibile, în vreme ce nivelul narativ al semanticii este spațiul restricțiilor impuse de regulile combinatorii, unde se decide parțial tipul de discurs ce urmează a fi produs. În interiorul celei mai recente ramuri a semioticii, s-a inițiat semantica pragmatică orientată spre determinarea semnificatului discursiv și interpretării textuale care apar în uz prin actualizarea elementelor limbii. Principiile de funcționare ale unei astfel de semantici sînt însă aproape în totalitate inspirate din cercetările semantice anterioare, cu alte orientări, avînd în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicativă în folosirea limbii. Aceasta presupune că el are capacitatea de a folosi sistemele unei limbi pentru a construi corect și pentru a-i recunoaște formele (morfologia), respectînd regulile de combinare a cuvintelor (sintaxa) și ținînd cont de sensul acestora (semantica). Subiect vorbitor poate fi denumit însă și cel care vorbește, care produce un act de vorbire, dar, în acest caz, se renunță la diferențierea dintre statutul acestui subiect și rolul pe care îl are (de subiect care produce acte de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau ca tehnică a locurilor memorate), bazate pe vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este aplicabilă și logicii. În semantică, un concept asemănător celui de "topos" este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius pentru a desemna un dat substanțial (temă, materie, argument) permanent, un fel de reprezentare arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001. RN TRANSFRASTICĂ. Disciplină modernă, integratoare, care studiază nivelul transfrastic (nivel suprasintactic, avînd ca unitate de bază textul și / sau discursul), transfrastica se încadrează în sfera pragmaticii, dar recurge și la elemente de sintaxă și de semantică în vederea definirii, a descrierii și a investigării sub aspect funcțional a unităților de dincolo de enunț, precum și a stabilirii tipologiei acestora. Fiind o extensie a lingvisticii frastice, transfrastica explică procesul de constituire a textelor pornind de la combinarea frazelor (de obicei nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca nivel înscris în sistemul și în funcționarea unei limbi. Studiul său (scris în colaborare cu O. Ducrot) despre argumentare, constituie o lucrare clasică în fundamentarea cunoașterii mecanismelor de realizare a raționamentelor prin intermediul mijloacelor limbii. Alte contribuții notabile vizează studiul semanticii în relație cu nivelele sintactic, lexical, fonetic, teoria stereotipului și funcționarea acestuia în discurs, didactica limbilor etc. Lucrări de referință: (în colab. cu Ducrot, Oswald) L'argumentation dans la langue, Pierre Mardaga, col. "Philosophie et Langage", Bruxelles, 1983; Théorie des
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1934). Ideile sale au fost valorificate și pe terenul științelor comunicării, inclusiv în analiza discursului: Vom Molekül zur Organismenwelt, Akademische Verlagsgesellschaft Athenaion, Potsdam, 1940; Robots, Men and Minds, Braziller, New York, 1967. Angela BIDU-VRĂNCEANU, profesoară la Universitatea din București, specialistă în semantică și în lexicologie. A realizat lucrări precum: Structura vocabularului limbii române. Probleme teoretice și aplicații practice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; (în colab. cu Forăscu, Narcisa) Cuvinte și sensuri, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1988. Este coautoare a lucrării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1997; Vers un niveau 3, Hachette, Paris, 1987, Le discours universitaire. La rhétorique et ses pouvoirs, col. "Sciences pour la Communication", vol. 7, Peter Lang, Berne, 1984. Michel Jules Alfred BREAL (1832-1915), lingvist francez, cu un rol important în fondarea semanticii moderne. Profesor de gramatică comparată la École pratique des hautes études și la Collège de France, îi are ca elevi pe Ferdinand de Saussure, Antoine Meillet și James Darmesteter. Lucrări de referință: Mélanges de mythologie et de linguistique, Hachette, Paris
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pp. 63-76. Charles J. FILLMORE (1929-2014), profesor american de lingvistică, propune prin lucrarea sa Case Grammar, din 1968, o reorientare a studiului sintaxei spre nivelul semantic. Considerat un reprezentant al lingvisticii cognitive, dezvoltă și aprofundează ideile despre rolul fundamental al semanticii în studii precum: The Case for Case, în Bach, E., Harms, R. T. (eds.), Universals in Linguistic Theory, Holt, Rinehart, and Winston, New York, 1968, pp.1-88; Frame semantics and the nature of language, în Annals of the New York Academy of
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
categoriile estetice. Lucrări de referință: Les figures de style, Armand Colin, Paris, 2010; (în colab. cu Sancier-Chateau, Anne) Analyses stylistiques. Formes et genres, Armand Colin, Paris, 2000. Catherine FUCHS, lingvistă franceză, profesoară la Universitățile Caen și Paris VII, specialistă în semantică și al lingvistica textului. Lucrări de referință: La paraphrase, PUF, Paris, 1982; (în colab. cu Le Goffic, P.) Les linguistiques contemporaines: repères théoriques, Hachette, Paris, 1992; (în colab. cu Lacheret-Dujour, A., Victorri, B.) Linguistique et traitements automatiques des langues, Hachette
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spiritului, Editura Academiei, București, 1966). Louis HJELMSLEV (1899-1965), lingvist danez, fondator al glosematicii și întemeietor al Cercului de lingvistică de la Copenhaga. Ideile sale originale, de a integra în descrierea limbilor toate componentele tratate în mod tradițional separat -fonetică, morfologie, sintaxă, semantică, stilistică-, de a descrie entitățile limbii din perspectiva funcțiilor și relațiilor reciproce și altele, au influențat gîndirea unor lingviști și semioticieni din a doua jumătate a secolului al XX-lea (K. Togeby, H. Frei, L. Prieto, N. A. Chomsky, E. Coșeriu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interaction, Armand Colin, Paris, 2005; (în colab. cu Traverso, Véronique) Les interactions en site commercial. Invariants et variations, Eitions de l'ENS de Lyon, Lyon, 2008. Georges KLEIBER (n. 1944), profesor de lingvistică generală la Universitatea din Stasbourg, specialist în semantică, lexicologie, pragmatică, paremiologie, lingvistica parfumutilor și a culorilor. Lucrări de referință: Le mot IRE en ancien français, Klincksieck, Paris, 1978; Problèmes de référence. Descriptions définies et noms propres, Klincksieck, Paris, 1981; Relatives restrictives et relatives appositives: une opposition "introuvable"?, Niemeyer
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
De l'inutilité des arbres en linguistique, Département de Recherches Linguistiques, Paris, 1985; Introduction à une science du langage, Le Seuil, col. "Travaux linguistiques", Paris, 1989. Jacques MOESCHLER (n. 1954), profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Geneva. Specialist în semantică, pragmatică, studiile sale (30 de cărți, la care se adaugă peste 150 de articole) vizînd referința temporală, conectorii pragmatici, cauzalitatea și argumentarea. Lucrări de referință: Dire et contredire. Pragmatique de la négation et acte de réfutation dans la conversation, Peter Lang
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Wien, 1864, Cernăuți, 1882. Marcus Fabius QUINTILIAN (cca 35-96), retor antic care a elaborat, în secolul I, un manual de referință pentru predarea și însușirea regulilor oratoriei: De institutione oratoria (Despre oratorie). François RASTIER (n. 1945), lingvist francez, specilist în semantică, semiotică și hermeneutică. Lucrări de referință: Idéologie et théorie des signes, Mouton, Hague, 1972; Essais de sémiotique discursive, Mame, Paris, 1973; Sémantique interprétative, PUF, Paris, 1987; Sens et textualité, Hachette, Paris, 1989; Sémantique et recherches cognitives, PUF, Paris, 1991; Herméneutique
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
et Cognition, Minuit, Paris, 1989; (în colab. cu Wilson, Deirdre) Meaning and Relevance, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Alfred TARSKI (1902-1983), logician, filozof al limbajului și matematician american de origine poloneză. Studiile sale se remarcă prin aprofundările teoretice din domeniul semanticii logice: Grundlegung der wissenschaftlichen Semantik, în Actes du Congrès international de philosophie scientifique, Sorbonne, Paris 1935, vol. III, Language et pseudo-problèmes, Hermann, Paris, 1936, pp.1-8; Über den Begriff der logischen Folgerung, în Actes du Congrès international de philosophie scientifique
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1968; (în colab. cu Golopenția-Eretescu, Sanda) Sintaxa transformațională a limbii române, Editura Univers, București, 1969 (trad. engl. The transformational syntax of Romanian, Mouton, The Hague, 1972); Elemente de teorie semantică a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970; Preliminarii logice la semantica frazei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978; Introducere în teoria textului, Editura Științifică și Enciclopedică, 1990; Introducere în teoria limbii, Editura Academiei Române, București, 1992; Elemente de filosofie a limbajului, Editura Academiei Române, București, 1995. Bertrand VERINE, profesor și lingvist francez, specialist
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind asociate cu fiecare tip de proces; 3. circumstanțe asociate cu procesul (realizate de locuțiuni prepoziționale, adverbiale sau circumstanțiale); acestea pot fi clasificate conform unor distincții adverbiale tradiționale (loc, timp, mod, cauză, etc.). Analiza tranzitivității (procesului) este un tip de semantică fundamentală. Analistul identifică procesul sau acțiunea pe care o exprimă propoziția, ca și participanții recunoscuți. Astfel, în propoziția Ursul a desenat pentru motan, cu creionul lui năzdrăvan, o oală cu mîncare va fi aplicată următoarea analiză. În exemplul dat, deci
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lingvistic. In ultima vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în sintaxă, ale lui F. Katz și Postai, sau ale lui Greimas, în semantică, după cum în fonologie, studiul statistic, analiza trăsăturilor distinctive și a distribuției fonemelor, din lucrările lui Roman Jakobson, Zellig Harris, Martinet, G. Herdan etc., au devenit generale, extinzîndu-se, în forme apropiate, și în cercetarea vocabularului (O bună Introducere in lingvistica matematică
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]