3,823 matches
-
1) și (2) sunt aplicabile și în cazurile în care în fața aceleiași instanțe sunt mai multe cauze cu același obiect. ... 11. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației puterilor în stat și la calitatea legii, ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
alin. (3) lit. j) potrivit căruia statutul funcționarilor publici se reglementează doar prin lege organică, ale art. 115, potrivit căruia în domeniul rezervat legii organice se pot emite doar „ordonanțe de urgență“, nu și „ordonanțe de Guvern“, precum și principiul separației puterilor în stat prevăzut în art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât Guvernul a intervenit, fără drept, într-un domeniu rezervat legiuitorului organic. De asemenea, se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 289 din 7 iunie 2005. ... 6. Referitor la art.
DECIZIA nr. 609 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265251]
-
fundamentală, potrivit căruia „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Totodată, prin Decizia nr. 224 din 28 aprilie 2022, Curtea a constatat că nici principiul separației puterilor în stat nu este încălcat de către Guvern, având în vedere că acțiunea sa legislativă prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 nu este contrară textelor constituționale anterior menționate. ... 19. Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38
DECIZIA nr. 609 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265251]
-
5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Or, aceste debite intră în sfera drepturilor câștigate. Același text de lege încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât intervine, pe de o parte, asupra litigiilor în privința cărora instanța a pronunțat o hotărâre definitivă și/sau irevocabilă și, pe de altă parte, asupra executărilor silite în cadrul cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
se aplică [...] contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare [... ] “ . ... ... 15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
va avea următorul cuprins: 6.3.3.3. Se impune utilizarea unui contor de lovituri de trăsnet pentru PDA-urile care protejează construcțiile și instalațiile precizate la pct. 6.2.2.6. Acesta trebuie amplasat pe conductorul de coborâre cel mai scurt și deasupra piesei de separație. ... ... 48. Punctul 6.3.5.4 se modifică și va avea următorul cuprins: 6.3.5.4. Pentru coșuri cu înălțimi mai mari de 40 m sunt necesare cel puțin două coborâri, repartizate uniform, dintre care una pe direcția vântului dominant. Aceste coborâri se leagă între
ORDIN nr. 959 din 18 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271142]
-
chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii efecte egale cu cele ale legilor penale de dezincriminare presupune a conferi Înaltei Curți de Casație și Justiție atribuții de legiferare, cu încălcarea art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 126 alin. (3) privind rolul instanței supreme de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii din Constituție. ... 9. În conformitate cu prevederile art. 73 alin.
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a Guvernului sau a unui alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege“. ... ... 32. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) în componentele sale privind calitatea legii și respectarea Constituției și a supremației sale, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii, și anume în limitele unei legi ce exprimă voința generală“ (Decizia nr. 70 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
2009, că „în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
nu poate fi calificată ca fiind mai favorabilă sau nu, întrucât acest caracter este inerent și intrinsec legat de lege. Hotărârea judecătorească consacră o modalitate de interpretare a normei legale, fără a avea aceeași legitimitate și autoritate prin prisma principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 93. Examinând jurisprudența antereferită, Curtea reține că decizia pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, chiar dacă este obligatorie pentru instanțele judecătorești, nu poate fi convertită într-
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
mod arbitrar, poate asimila acesteia elemente comparabile, adică acte care vizează sfera normativă, iar nu acte care aplică normele. Așadar, o asemenea ficțiune juridică nu ar fi decât arbitrară și nu ar face altceva decât să pună sub semnul întrebării separația puterilor în stat, ceea ce este o aporie juridică. ... 96. Nu în ultimul rând, Curtea constată că, potrivit art. 474^1 și 477^1 din Codul de procedură penală, efectele deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - pronunțată în dezlegarea unei chestiuni
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
nr. 161/2003, în raport cu art. 61 alin. (1) și art. 114 alin. (1) din Constituție, autorul susține, în esență, că adoptarea legii, prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, și modul în care a acționat Guvernul nu respectă principiul separației puterilor în stat și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. În opinia autorului excepției, contrarietatea cu dispozițiile art. 102 alin. (1) din Constituție derivă din faptul că prin adoptarea Legii nr. 161/2003 au fost încălcate prevederile programului de guvernare în
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
unică autoritate legiuitoare. În opinia autorului excepției, contrarietatea cu dispozițiile art. 102 alin. (1) din Constituție derivă din faptul că prin adoptarea Legii nr. 161/2003 au fost încălcate prevederile programului de guvernare în privința angajamentului asumat cu privire la respectarea separației puterilor în stat, recunoașterea rolului Parlamentului de for legislativ, de „centru motor al vieții politice și al democrației constituționale“, la creșterea autonomiei locale și eficientizarea administrației publice. În concret, programul de guvernare nu prevede măsuri de natura celor stabilite prin
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
contrario, nu și prin ordonanțe simple ale Guvernului. Împrejurarea că Guvernul, ca emitent al Ordonanței Guvernului nr. 8/2008, a intervenit în sfera competențelor exclusive ale Parlamentului, în configurație de legiuitor organic, determină încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația puterilor în stat. În susținerea criticii de neconstituționalitate, este invocată decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. ... 8. Referitor la excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. “ ... ... 16. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației Constituției, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea, în practică, a drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, nu se poate reține că prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, sau dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. ... 25. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea reiterează
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
probă, aspect aflat în contradicție cu cele mai importante valori democratice. ... 16. Tribunalul București - Secția I penală arată că Direcția Națională Anticorupție este o structură cu personalitate juridică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Principiul separațiilor puterilor nu exclude funcționarea în cadrul instanțelor și al parchetelor a unor specialiști care să sprijine activitatea acestora. Prin urmare, un raport de constatare întocmit de specialistul antifraudă, dacă sunt îndeplinite dispozițiile din Codul de procedură penală, poate constitui mijloc
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Agenției. ... ... 24. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. ... 15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care prevăd că „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.“, coroborat cu art. 126 alin. (1), potrivit căruia „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.“, art. 15 alin.
DECIZIA nr. 839 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255089]
-
interpretării, în sensul că la subiectul generic determinat „ordonatorii principali de credite“, menționat în art. 21, a adăugat „Ministerul Afacerilor Interne“, expresie care nu a existat în cuprinsul textului art. 21 din Legea nr. 500/2002. S-au încălcat astfel principiul separației puterilor în stat - întrucât modificarea unor texte de rangul legii face parte din sfera competențelor rezervate puterii legislative, și nu puterii judecătorești -, principiul supremației legii, precum și prevederile art. 61 alin. (1) și ale art. 126 alin. (3) din Constituție
DECIZIA nr. 7 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255414]
-
astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, aduc atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 126 alin. (3) privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. În ceea
DECIZIA nr. 7 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255414]
-
623 din 25 octombrie 2016. Cu privire la nesocotirea Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, se arată că noua lege anulează caracterul judiciar al impreviziunii, înlăturând rolul instanțelor judecătorești în procedura dării în plată. Se încalcă, astfel, și principiul separației puterilor în stat. Totodată, se susține că este încălcat și principiul neretroactivității legii, întrucât prezumțiile absolute și irefragabile de impreviziune în favoarea consumatorilor debitori se pot aplica atât contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
lege se aplică (...) contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare (...) “. ... ... 67. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației puterilor în stat, legalității, calității legii și securității juridice, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este, în acest caz, ridicolă și incultă. Pentru că, în realitate, Europa nu are un model unic și unanim acceptat. Relația dintre Biserică și stat nu este reglementată de vreun acquis communautaire. Dincolo de separația dintre Biserică și Stat, moștenire unanimă a modernității, modul în care aceasta se instituie este extrem de divers. A spune că o anumită relaționare încalcă „normele europene“ este riscant. Care norme ar fi încălcate? În raport cu ce măsurăm deviația? Există astăzi acreditate
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]