3,380 matches
-
Arsenie tot de-atunci, o poză cu tatăl bunicului tău făcută în 1921, o frescă de la o biserică părăsită de trei veacuri cu un soldat care aduce mult a daphniot, un cufăr îmbrăcat în piele sculptată, pe alocuri scorojită, cu sertare de mesteacăm, ticsit cu manuscrise și cărți bisericești uzate, pe care se văd picăturile de ceară, cufăr ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
nu-i bun la nimic și cu școala lui di liciu: - geaba vii geaba te duci, geaba strici acei papuci”. Asta am auzit cu urechile mele când eram ascuns odată sub pat și ei veniseră să „verse” banii într-un sertar din garderob. Țața Dumitra era mai mult lată decit lungă, lată în șale și când mergea parcă înota printr-un troian mare de omăt, umbla mereu îmbrobodită cu o basma neagră cu franjuri. Îl pricopsise pe nea Gheorghe cu patru
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
proprietarului - deci, eu să cedez apartamentul! Să-mi schimb domiciliul?! Să părăsesc acel interior în care amintirea ta a rămas în fiecare colț, în fiecare moment din zi și noapte, interiorul, pereții în care s-a imprimat glasul, mirosul tău, sertarul și caietele tale, pipele cu aroma tabacului „Captain Black”, pereții singurii martori ai vieții noastre! Era imposibil să îmbrățișez atâtea amintiri și să le duc. Unde? Mai valabil pentru mine era să fug în Lume... Luasem hotărâri mari, pentru mine
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
ușor în ștreang și cu coada ochiului o urmărește vigilent. După cum se uită cotoroanța în toate părțile, asta a venit după cotelit. O vede încercând să deschidă febril ușa șifonierului, o pierde un moment din vedere dar o aude trăgând sertarele de la toaletă și în cele din urmă cade cu privirea pe mâna stângă a mortului, în al cărui inelar se lăfăie provocator un ghiul de zile mari. Lui tot nu îi mai folosește acum la nimic! Trage disperată de inel
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
o să plouă ca în sahara arid dă-mi sufletul nepictat înapoi am ochii încinși de consoane caline mi te scriu pe un cer strâns în palmele reci tu mă muști de umărul stâng să-ți cunosc viața închisă în zece sertare ostile /ipocrizii arse la foc prea anost/ dacă plouă cu meteoriți nu te plânge dă cu minus numai lumea lui ieri anastasia trecea așa duios să nu pleci mai sunt chei sculptate în os Referință Bibliografică: Plus minus sentimente / Angi
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
de la Electrecord și Radio nu au vrut să imprime și să difuzeze discul în forma propusă de mine și mi-au cerut să schimb textul. Nu am fost de acord și le-am zis că mai bine țin piesele în sertar decăt să le modific. Toate melodiile de pe acel disc erau pe versurile lui Lucian Avramescu , pe care îl admir și îl respect foarte mult”, mărturisește cu referire la impiedimentul creat de comuniști, compozitorul Adrian Enescu. Poetul Lucian Avramescu lucra atunci
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
străduit, pe de o parte, să folosesc un limbaj adecvat, destinat consumatorului de artă, și nu de kitsch, și pe de alta să transmit un mesaj autentic. Iar lucrările care chiar mie mi se par „cu probleme” stau deocamdată în sertar. În ce măsură am reușit și am făcut bine, rămâne să judecați voi, dragi cititori. Sper să ne trezim la timp. Altfel, nu vom mai avea artă autentică, ci pornografie și oroare. Și creații vidate de orice fior (și mesaj) artistic. Sursa
ARTA CERE SACRIFICII, DAR NU TREBUIE SĂ ADMITĂ COMPROMISURI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350223_a_351552]
-
scria , pentru a se detașa , Printre lacrimi și suspine , dintre cărți ce s-au scris bine , Scria despre tatăl său , că s-a dus la Dumnezeu , Că este un brad , o floare , cu aromă de cicoare , Iar în Rai lângă sertar , va fi bibliotecar . Tu vei aranja lumina , ca să vii și să luăm cina , Cina vieții cea de taină , cu un ziarist în haină . Referință Bibliografică: Printre îngeri / Andrei Toader : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul VI, 02 august
PRINTRE ÎNGERI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350264_a_351593]
-
mă iubește, dar poate cu timpul...” Alma intră în camera ei și scotoci după caietul de istorie. Nu-l găsi prea ușor. Cărți poștale, pixuri, gume, brelocuri, poze îngălbenite de vreme, diverse broșuri și alte mărunțișuri erau înghesuite într-un sertar supraaglomerat, în interiorul său fiind o dezordine de neînchipuit. Nici chiar o furnică nu și-ar mai fi găsit loc să se miște pe acolo. În cele din urmă îl descoperi și, ca de fiecare dată când umbla în sertarul cu
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
un sertar supraaglomerat, în interiorul său fiind o dezordine de neînchipuit. Nici chiar o furnică nu și-ar mai fi găsit loc să se miște pe acolo. În cele din urmă îl descoperi și, ca de fiecare dată când umbla în sertarul cu pricina, era fericită. Îl numea în glumă "Tărâmul Încremenit". " Unde este lupa mea?", întreba tatăl pasionat de filatelie. "Caută în Tărâmul Încremenit!", râdea Alma, vioaie. "Știi unde este harta României?", întreba agitat fratele, Grig, dornic de drumeții. "Vezi dacă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
Unde este lupa mea?", întreba tatăl pasionat de filatelie. "Caută în Tărâmul Încremenit!", râdea Alma, vioaie. "Știi unde este harta României?", întreba agitat fratele, Grig, dornic de drumeții. "Vezi dacă nu-i în Tărâmul Încremenit..." Fata se atașase de acel sertar și nici prin minte nu-i trecea să-și facă ordine în el. Îi plăcea să aibă satisfacția cuceririi acestui teritoriu, care, de fiecare dată, părea să aibă ceva vechi și totodată nou, ce merita descoperit. Un loc familiar și
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
Cu numele-i mereu necunoscut... Și totuși, Eu Am întâlnit-o iar, Dar nu ca altădată, pe trotuar, La cafenea, Sau în tramvai... Am regăsit-o-n ziua de-ntâi de mai, Ascunsă de un sfert de veac într-un sertar, În care sta de veghe cuminte, Și-aștepta O zi să-mi mai aduc aminte și de ea!... Dar ce păcat Că regăsirea ei m-a-ndurerat... Și-n loc s-o mai sărut - Cum aș fi vrut - Am început
ROMANŢA TINEREŢII de ION MINULESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361969_a_363298]
-
sub bolovani de întuneric, nu-s nici lupi, nici căprioare, ci sunt un fel de copaci, numai trunchiuri fără crengi și cu două picioare, care nu au sevă-n rădăcini de viață. Ei au adunat frunze de toamnă, multe în sertare arănjate, prin care dirijează foame. Au scos tăria pământului și înegresc prin guri, cu focul fumului, aerul din ei, sădind în sângele trupului rana durerii. Unii dintre ei se cațără pe lumi care nu există și iau deșetăciunea drept cărare
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > SINGURA POEZIE Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului în ziua aceea din an singura când îți puneai în sertar asfaltul din vorbe și-mi cereai cu telefonul în mână să-mi deschid cartea în care păsările au aripile albastre cuvintele își luau zborul chiar de pe degetele cu care tastai grăbit lăsându-mi inima goală de cântec colivie cu doliu
SINGURA POEZIE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362084_a_363413]
-
fotoliul ce se afla în apropierea bibliotecii, apropiindu-se de singura poză a părinților, din interiorul acesteia, părăsită într-un colț cu cărți prăfuite și greu de observat. De altfel, strânsesem toate pozele cu ei și le ascunsesem într-un sertar din dormitorul lor, pe care numai bunica îl mai deschidea când venea să facă curățenia săptămânală și să-mi gătească felurile de mâncare ce zăceau în frigider, de fiecare dată neatinse. Când fratele meu propusese ca bunicii să se mute
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
umpleau sufletul și viața ... Scriind aproape zilnic, astăzi o poezie, mâine altă poezie, poimâine o povestire, vara asta un roman, în vacanța aceasta o piesă de teatru, s-au adunat paginile cu sutele și miile și s-a înălțat în sertarul meu o catedrală de opere literare. Ele, povestirile, romanele, volumele de poezie „m-au scris pe mine”, m-au clădit pe mine ca scriitor, eu am fost doar un „zidar” care am pus cărămidă peste cărămidă. Dumnezeu și Creația au
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
Dumnezeu și Creația au făcut să am o viață grea, simplă și banală, și o viață interioară imensă și fabuloasă! Nu am scris niciodată pentru a fi publicat sau pentru bani, de aceea am fost toată viața un scriitor de sertar. Și mai sunt încă un scriitor de sertar ... Uitându-mă în urmă și cuprinzându-mi viața într-o viziune de ansamblu pot să spun că scriitorul Ștefan Dumitrescu a fost pe lumea aceasta o IMENSĂ EMOȚIE! În finalul acestor rememorări
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
viață grea, simplă și banală, și o viață interioară imensă și fabuloasă! Nu am scris niciodată pentru a fi publicat sau pentru bani, de aceea am fost toată viața un scriitor de sertar. Și mai sunt încă un scriitor de sertar ... Uitându-mă în urmă și cuprinzându-mi viața într-o viziune de ansamblu pot să spun că scriitorul Ștefan Dumitrescu a fost pe lumea aceasta o IMENSĂ EMOȚIE! În finalul acestor rememorări îl rog pe bunul Dumnezeu să mă ajute
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
un juriu format din Mihai Negulescu, Margareta Micu și Costache Anton; am activat sporadic într-un cenaclu literar pe când aveam 20 de ani, „Poesis” se numea acest cenaclu, condus de Florin Pietreanu. După ani de scris și de păstrat în sertare ceea ce scriam, într-o oră de sfârșit de trimestru, înainte de vacanța de iarnă, le-am citit unor elevi de la o clasă de muzică din poeziile mele, au fost profund impresionați, o față care cântă minunat la pian, Mădălina Rusu, a
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]
-
creație, o asemenea performanță? Adevărul e că nici eu nu știu. Cea mai mare spaimă a mea e că n-o să pot să-mi văd toate lucrările publicate. Că tot nu are cine să le publice, după. Mai am în sertar, peste 60 de manuscrise de toate neamurile. Sigur n-o să am vreme să le văd tipărite. Dar nici timp suficient să citesc ori să recitesc unele cărți de care mi se face teribil de dor. Uimirea-mi da ghes, dar
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
Tu stai în capul mesei, cu paharul plin și „agadaua”*-n față. În dreapta ta pe masa scundă un vas cu apă și-un ștergar și-i atâta lumină-n odaie, că vinul scânteiază în pahar, adevărat rubin „Aficomanul”**-așteaptă în sertar, să-l căutăm. E-ntodeauna în acelaș loc, ca să-l găsim ușor, dar noi jucăm acelaș joc sertarele le răscolim an după an Numai dorințele se schimbă. Tu dai din cap în semn că “da” orice-ași dori, orice-ași ruga cu zâmbetul
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
un vas cu apă și-un ștergar și-i atâta lumină-n odaie, că vinul scânteiază în pahar, adevărat rubin „Aficomanul”**-așteaptă în sertar, să-l căutăm. E-ntodeauna în acelaș loc, ca să-l găsim ușor, dar noi jucăm acelaș joc sertarele le răscolim an după an Numai dorințele se schimbă. Tu dai din cap în semn că “da” orice-ași dori, orice-ași ruga cu zâmbetul din colțul gurii ivit acolo numai pentru noi. Azi nu-i „aficoman” pe lume Să mi-l
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
vasele îngrămădite în chiuvetă mai răsturnă peste ele și o cutie de dero și cu o cârpă curată începu să frece cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
ninse, Sau demonii dezastrului deznud sau, uneori, voalat. Cu toate că în lume, știu asta, sunt prea mic, Îți pun pe masă eseul eșecului hoinar. Nu te certa cu gându-ți! Nu el ți-e inamic, Ci toate acele lucruri, ascunse în sertar: Lecturi, dorințe, patimi, ori simple neiertări, Sertare nespălate, ce, totuși, pot murdări comori. Vezi? Gândurile tale sunt, poate, mesageri. (Doar regii crunt loviți de unda nebuniei Își ucideau solia care vestea dezastre și înfrângeri!) Tu, ce jonglezi cu riscul, dă
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
voalat. Cu toate că în lume, știu asta, sunt prea mic, Îți pun pe masă eseul eșecului hoinar. Nu te certa cu gându-ți! Nu el ți-e inamic, Ci toate acele lucruri, ascunse în sertar: Lecturi, dorințe, patimi, ori simple neiertări, Sertare nespălate, ce, totuși, pot murdări comori. Vezi? Gândurile tale sunt, poate, mesageri. (Doar regii crunt loviți de unda nebuniei Își ucideau solia care vestea dezastre și înfrângeri!) Tu, ce jonglezi cu riscul, dă credit și soliei! Sclipirea nu-i destul
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]