1,807 matches
-
și feciorii ei, nepoții popei... Ionașco Țigănaș au rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe Ulița Tărbujenească”. Iar la 16 sept 1670 (7179) Acsinia, soția “Vâlcului ce-au fost zlătar”, vinde lui Păun “o casă cu loc cu tot și cu pivniță și cu doî dughene... pre Ulița Tărbujenească”. --Să nu fie de deochi, sfințite. Frumoasă agoniseală! Dar să-i lăsăm pe Lupașco și Vasilie abăger să dăruiască la 20 octombrie 1674 (7185) “O casă <în popor> la Sfântul Ioan Gură de Aur... pre Ulița Tărbujenească”. --Ce se mai întâmplă oare pe Ulița Trapezănească (Tărbujenească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
oprindu-se la jumătatea gândului... Probabil că mi se vedea întrebarea pe chip, încât călugărul a remarcat: --Te văd nedumerit. Ai vreo întrebare? --Păi, drum la deal înțeleg, dar drum la vale?... --Aveam un gând, fiule. --Aștept să-l spui, sfințite. --Te-aș ruga ca astăzi după amiază să mă ajuți să sap grădina din poiană, că poate la primăvară oi mai semăna ceva... --Mai încape vorbă părinte?... Am pornit spre chilii. De această dată, mi s-a părut că pașii bătrânului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și îi dădeam dreptate... Când abia am făcut ochi după masă, pașii bătrânului și bocănitul toiagului pe cărarea din fața chiliei m-au făcut să mă grăbesc a-i ieși în întâmpinare. --Să-ți fie de bine masa și somnul, fiule. --Mulțumesc, sfințite. --Să fie primit, dragule. Dacă ești gata, hai să plecăm spre poiană. Poftim și câteva nuci pentru frumoasele din vale... Mergeam încet, pentru a-i respecta pasul mărunt și lipsit de spor. Din când în când, ne opream, iar călugărul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
oprit din treabă, făcându-mi semn să mă apropii. --Mie mi s-a pus așa ca o greutate la lingurică. Ce ar fi să te duci în magazie și să aduci panerul de pe prichiciul sobei? --Voi face întocmai poruncii tale, sfințite. --Nu-i o poruncă, dragule. E o rugăminte, spusă altfel... Erau vorbe meșteșugite, pentru care nu puteai să te superi niciodată. În magazie, așa cum s-a întâmplat și altă dată, de pe prichiciul sobei îmi zâmbea ștergarul înflorat așezat peste paner. În
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Liceul Militar din Iași, este inventatorul avionului cu reacție. --Este, părinte. Este. El a fost chiar cel care l-a și pilotat, la fel cum au făcut cu avioanele lor Aurel Vlaicu sau Traian Vuia. Avem priorități în multe domenii, sfințite, numai că în față au ieșit și ies alții... --Nu știi vorba care spune că obraznicul mănâncă praznicul? --Să-l mănânce sănătos, dar să ni se recunoască agerimea minții și îndrăznela, părinte! Odată cu aceste vorbe, am tăcut, fiindcă pe limbă îmi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o... Nici un semn însă. După scurtă vreme, l-am auzit pe bătrân venind. Am ieșit în prag, să-l întâmpin. Pășea moale și anevoie, cu răsuflare grea. --Bună dimineața, dragule, și să-ți fie de bine micul dejun. --Sărut dreapta, sfințite, și mulțumesc pentru masă. --Să fie primit, fiule. Ce crezi că am putea face astăzi? --Parcă aș vrea să tragem o fugă în Târgul Făinii, fiindcă am tot dat peste el pe când... vorbeam de Chervăsărie. --Da’ când te-au purtat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
plăti stupii lui Gligorașcu cu roi cu tot să-și ție el moșiia și Irimiia să nu se amestece”. --Se vede teaba că abia așteptai să vorbești despre cele vechi, fiindcă nu te mai opreai din povestit. --N-oi spune ba, sfințite. --Peste un an însă, adică la 15 mai 1688 (7196), Constantin Cantemir vodă hotărăște ca locul din Târgul Făinii, pe care Gligorașco îl câștigase în judecata cu Irimiia vătavul de vieri, să treacă în stăpânirea mănăstirii Sfântul Ioan din Iași
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
împreună, fiindcă viața îi mai complicată și nu încape în niște socoteli... --Poate că Dumneazeu o fi pus la cale lucrurile în așa fel încât copiii să nu aibă de suferit de pe urma despărțirii. --Poate. Dar când se întâmpla acest lucru, sfințite? --La 16 iunie 1719 (7227). “De ce nu l-ai întrebat pe călugăr de ce a scos la iveală această scrisoare, fiindcă nu are a face cu Târgul Fănii, în care ne aflăm?” - m-a ischitit gândul de veghe. Bătrânul a băgat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
făcută între Ulița Măjilor și Chirvăsărie, lângă Târgul Făinii”. --Cui au vândut casa? --“Dumisale giupânului Manole biv vel (fost mare n.n) căpitan de Coțmani și la mâna... giupânesii Zmărandii”. --Iaca și un călăraș de Țarigrad în carne și oase, sfințite. --Cine-i? --Din suretul făcut de “Simion Cheșco uricarul” în februarie 1763 (7271) aflăm că: “<Ion Brătilă, călărașul de Țrigrad, împeună cu soțu meu Dumitra> “dă” <giupânului hatmanului Vasilie Rusătu> “o casă cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cupeț... la mâna giupânului Dumitrașco abăger”, căruia îi vinde casa schimbată cu Ianachi. --Este o vorbă, fiule: să nu umbli precum banul, dar - aș spune eu - nici precum casele și dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu Leizer giuvaergiu jidov, am făcut zapisul mieu la mâna dumisale Neculaiu Dobre”... --Pentru ce a făcut Leizer zapisul, sfințite? --Avea și el o dugheniță “aice, în Ieși, lângă Podul de Piatră , cel de sus, pe Căcaina, di iasta parte” și a făcut schimbu cu dumnealui “Neculai Dobre” care i-a “dat o casă părințască ci ave lângă școala noastră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dovedește cu asupra de măsură acest lucru... Călugărul a aruncat o scurtă privire asupra soarelui, dând din cap aprobator. --Cum se vede, soarele ține cu noi. Parcă știe că mai avem încă de sporovăit. --Ce am mai avea de văzut, sfințite? --Fiindcă tot ne aflăm aici lângă biserica Curelari, hai s-o luăm la deal și, încet-încet, vom ajunge în Ulița Fânului, de unde, trecând peste Sărărie, vom intra în Târgul Boilor și de acolo să mergem pentru scurtă vreme în Târgul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mormântul turcilor”. --Am aflat un lucru cu totul nou, părinte. --Care anume? --Că lângă Târgul Boilor era un mormânt al turcilor. --Acum te-oi întreba de ce mă lași pe mine să vorbesc de fețe bisericești, dragule? --Așa s-a întâmplat, sfințite, dar am să iau asupra mea spusele din 20 octombrie 1731 ale ieromonahului Zaharia de la mănăstirea Zlataust. Iaca ce spune ieromonahul: “Aflându-se puțin loc al mănăstirii” cu “patru prăvălii... înspre Târgul de Vite în partea stângă, în care prăvălii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gânduri, dragule, sau mi se pare doar? --Mă gândeam că a sosit vremea ca să-mi fac bagajul pentru plecare, părinte. --Nu vreau să fiu ceea ce se cheamă “băgăreț”, dar în dosul acestor vorbe se ascund alte gânduri... --Trebuie să recunosc, sfințite, că îmi făceam mustrări pentru faptul că am cam sărit calul când am vorbit despre călugării de la mănăstirea Sfântul Sava, de-o pildă. --Dacă am să-ți spun că ai avut tot dreptul să spui ce gândeai, ai să mă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a oprit. Cu privira lui blajină m-a cercetat o clipă, apoi a vorbit, cu glas moale. --După ce îi pune totul în ordine, te aștept să luăm masa împreună. --Nu te voi lăsa să mă aștepți prea multă vreme, sfințite. --Și bine ai să faci, dragule. Cu sufletul la gură, am aranjat cărțile în sâpet, am alergat la izvor și cu toată graba l-am întrebat: “Ai vreo noutate, prietene?” El însă mi-a răspuns cu un gâlgâit care prea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nostru drum bun și mulți ani, fiindcă astăzi e ziua lui de naștere, zi de care el a uitat. Spunând acestea, călugărul a întins mâna cu ulcica cu vin și a ciocnit cu mine. --Mulți ani fericiți, dragul nostru! --Mulțumesc, sfințite, pentru urare. În sfârșit, a venit și momentul când Zâna a ciocnit ulcica cu mine și m-a privit în ochi. În acea privire am văzut o revărsare de lumină azurie, ca dintr-un cer senin de primăvară. Fără să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întru tot lăudaților și întâi stătători Petru și Pavel, de iubitorul de Dumnezeu și strălucitul domnul domn Io Duca Voievod al întregii Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului domnul domn Dosithei și păstorind prea sfințitul Mitropolit al Moldovlahiei domnul domn Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672”. Pronaosul este despărțit de naos prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi octogonali cu capitele pătrate. Patru ferestre dau lumină pronaosului. Ele sunt evazate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fi văzute cu simțurile. Pictura bisericească nu este numai o carte care înfățișează în mod plastic divinitatea, chipuri de sfinți și scene din viața lor, ci ea are și caracter duhovnicesc, haric. Prin slujba de sfințire pictura este binecuvântată și sfințită. Ea primește din darurile și puterea sfântului reprezentat pe ea, având putere harică. Repartiția și semnificația scenelor de pictură stă în strânsă legătură cu funcțiunea liturgică a fiecărei încăperi a bisericii. Mergând de la intrare spre altar, se constată o creștere
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
hramul Sfântul Nicolae din palatul voievodului Gheorghe Duca : ,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Trecut-au 20 ani de la restaurarea Monastirii Cetățuia făcută de către Comisiunea monumentelor istorice, în zilele Marelui Rege Carol I, din îndemnul Înalt Prea Sfințitului Dr. Pimen Georgescu Mitropolitul Moldovei, care în lunga și rodnica sa arhipăstorie au avut grijă de refacerea acestui Sfânt Locaș reparându-se însemnatele așezăminte monastirești cu sala gotică, palatul domnesc și altele, plantându-se dealul Cetățuia și reînviind viața duhovnicească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an de domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea și al XXV-lea al arhipăstoriei Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Pimen Georgescu. Drept care s-a încheiat prezentul act de sfințire în trei exemplare semnat de cei de față. +PIMEN Mitropolit + NICODIM Stareț Egumen; PR. C. Nonea Consilier Referent; Arhinandrit Ilarion Bălăniță; Arhimandrit Epifanie Dumitrescu; Arhidiacon Partenie Ciopron; Arhimandrit Teoctist
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
asculta pe Teofan nu vei regreta. Pe toți cei care l-au ascultat, îi văd astăzi în locuri bune. Este un om sfânt și face multe fapte bune pentru oameni”. Astfel de oameni a avut Cetățuia, de când a fost ea sfințită și până astăzi. Acești duhovnici din a doua jumătate a secolului al XX-lea, au avut în comun sfințirea vieții, ca dar al Sfântului Duh pe care l-au cultivat prin credință statornică și viețuire desăvârșită. Puterea exemplului personal, hărnicia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
osia lumii, în jurul căreia ne rotim cu toții... Priveam la cerul nesfârșit, căruia bătrânul știa să-i dea viață prin spusele lui...La un timp, glasul începe să pălească, semn că a obosit și ar fi vremea să mergem la culcare. Sfințite, nu-i cumva timpul să ne retragem? Tot vorbind, timpul a trecut și... Și ...Hai la culcare, moșnege! Nu înainte, însă, de a umbla în „lada de zestre” de colo din cerdac. Uite că eu am uitat de asta, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cotlon al încăperii, de unde scoate un ulcior astupat cu un ciocălău...De pe o policioară coboară două ulcele. Ni le așază dinainte și, destupând ulciorul, toarnă cu grijă o licoare rubinie din care se împrăștie o miroaznă îmbietoare... Poftim de cinstește, sfințite părinte, și rogu te să-mi spui dacă n-am uitat cele minuni învățate de la sfințiia ta. Apoi nici nu-i nevoie să gust, fiule, pentru că se cunoaște după miroaznă că ai nimerit-o. Baslogovește, părinte. Eu am să mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ațâțător care a coborât apoi pe gâtlej și în câteva clipe prin tot trupul alergau deja centauri focoși...Bătrânul așază ulcica pe masă și mă întreabă din priviri: „Ei, cum ți se pare băutura, fiule?” Păi, strașnic ucenic ai avut, sfințite printe. Am avut noroc, pentru că tot atât de bine se putea ca eu să vorbesc, eu să aud... Savurăm băutura pe îndelete. Bătrânul - se vede bine - este în al nouălea cer. Privește adesea spre ușița închisă, dincolo de care se află fostul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]