1,167 matches
-
Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, , aflat pe
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, , aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, , aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult sau mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul că are aceeași înălțime cu cel egiptean, de la Gizeh. Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. În perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. În perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”: «Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din rase diferite, precum și de capul unui câine, care
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. În perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”: «Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din rase diferite, precum și de capul unui câine, care are rol de străjer al unei comori aflată într-o „peșteră a tezaurului” în apropierea Omului». Se spune că acest
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
străjer al unei comori aflată într-o „peșteră a tezaurului” în apropierea Omului». Se spune că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se află o anume peșteră ce ar strânge mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atracția multor oameni pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
oameni pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept dovadă stă
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept dovadă stă mărturie cea mai veche fotografie ce are
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
în funcțiune din al doilea război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept dovadă stă mărturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
război mondial. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept dovadă stă mărturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca și personaj principal. Aceasta
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept dovadă stă mărturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca și personaj principal. Aceasta datează din anul 1900, cand tehnica fotografică era abia la începuturile ei. Luând aceste lucruri în calcul, putem foarte ușor să ne dăm seama cât de importantă a fost această formațiune pentru vizitatori
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
de importantă a fost această formațiune pentru vizitatori, dacă în acele condiții în care aparatele de fotografiat cântăreau extrem de mult, a existat cineva interesat să o fotografieze. Această fotografie poartă numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficială, ca și "Sfinxul din Bucegi", datează din anul 1935 într-un articol al publicației de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin. Astfel, odată ce această denumire a fost dată, a fost doar un pas pînă la a deveni oficială. A
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
în Revista „România”, inființată de profesorul Alexandru Bădăuță (1901-1983), prozator, memorialist și eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936), , fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc” . Cea mai simplă cale de acces este cu Telecabina Bușteni - Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferență de nivel de 1235m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane. Cabana
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
marcată cu un triunghi albastru pe vaile "Urlătoarea Mică" și "Urlătoarea Mare" până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vară. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces relativ simplu, datorită noțiunii de platou, și anume Platoul Bucegi, unde este poziționat. Sfinxul din Bucegi apare în filmul "Dacii" (1967), el fiind locul unde este jertfit Cotyso, fiul regelui dac Decebal (87-106
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
pe timp de vară. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces relativ simplu, datorită noțiunii de platou, și anume Platoul Bucegi, unde este poziționat. Sfinxul din Bucegi apare în filmul "Dacii" (1967), el fiind locul unde este jertfit Cotyso, fiul regelui dac Decebal (87-106 d.Hr). Această moarte ritualică este inspirată din informațiile lui Herodot (c.484 - c. 425 î.Hr.) privind religia geților: trimiterea ca
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
3 sulițe , istoricii neștiind dacă această jertfă se mai aplica și în timpul lui Decebal. În filmul "Haiducii lui Șaptecai" (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară. Din anul 2001, Sfinxul și Babele au făcut obiectul unei dispute
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară. Din anul 2001, Sfinxul și Babele au făcut obiectul unei dispute în instanță, între județele Prahova și Dâmbovița.
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
(n. 17 iulie 1928 - d. 21 iunie 2000), poreclit „"Sfinxul"”, a fost un fotbalist român, care a jucat la Steaua București și în Echipa națională de fotbal a României pe post de atacant. În urma retragerii ca jucător avea să devină conducătorul clubului de fotbal Steaua București, printre trofeele câștigate numărându
Ion Alecsandrescu () [Corola-website/Science/307893_a_309222]
-
lor la vârsta de 18 ani, mai exact o radiografie a relațiilor între băieți și fete. Această temă primește titlul de „Declarație de dragoste”, iar cei care urmează să o prezinte sunt aleși Alexandru Bârsan (Adrian Păduraru), premiantul clasei, poreclit „Sfinxul” din cauza seriozității sale, și Ioana Popa (Teodora Mareș), considerată de elevi ca fiind „cea mai și cea mai” din clasă. Dornici să se pregătească pentru susținerea temei, Alexandru și Ioana se plimbă împreună prin parc și se duc apoi la
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]