19,447 matches
-
de cooperare în grup care cultivă onestitatea, respectul pentru sentimentele și drepturile celorlalți membri din grup, grija pentru ceilalți și autodisciplina. Educația non-formală simulează situații reale și implică rezolvarea unor sarcini. “O metodă de învățare experiențială care implică folosirea tuturor simțurilor. Are loc în general, dar nu exclusiv, prin expunerea la mediul natural”(Priest, S., Dixon, T., 1990, p.22) . Activitățile non-formale au implicații în: planul fizic, psihic și emoțional. Ca urmare a implicării în aceste tipuri de activități, participanții își
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
și în "viața reală"(Sveen, R. 1993, pag.56 ). Rezultante educaționale garantate: • testarea rezistenței la efort fizic și mental a organismului; • formarea unor deprinderi și tehnici de cățărare și escaladare; • dezvoltarea personalității și a încrederii în sine; • dezvoltarea creativității, a simțului de responsabilitate și a gândirii pozitive; • dezvoltarea aptitudinilor de conducere; • lucru în echipă și posibilitatea de a lega noi prietenii; • dobândirea unor abilități de leadership: • capacitatea de a lua decizii potrivite, gestionarea priorităților; • delegarea sarcinilor; Realizarea acestui model educațional necesită
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
de cooperare în grup care cultivă onestitatea, respectul pentru sentimentele și drepturile celorlalți membri din grup, grija pentru ceilalți și autodisciplina. Educația non-formală simulează situații reale și implică rezolvarea unor sarcini. “O metodă de învățare experiențială care implică folosirea tuturor simțurilor. Are loc în general, dar nu exclusiv, prin expunerea la mediul natural”(Priest, S., Dixon, T., 1990, p.22) . Activitățile non-formale au implicații în: planul fizic, psihic și emoțional. Ca urmare a implicării în aceste tipuri de activități, participanții își
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
și în "viața reală"(Sveen, R. 1993, pag.56 ). Rezultante educaționale garantate: • testarea rezistenței la efort fizic și mental a organismului; • formarea unor deprinderi și tehnici de cățărare și escaladare; • dezvoltarea personalității și a încrederii în sine; • dezvoltarea creativității, a simțului de responsabilitate și a gândirii pozitive; • dezvoltarea aptitudinilor de conducere; • lucru în echipă și posibilitatea de a lega noi prietenii; • dobândirea unor abilități de leadership: • capacitatea de a lua decizii potrivite, gestionarea priorităților; • delegarea sarcinilor; Realizarea acestui model educațional necesită
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
reacție, de execuție, de repetiție, de deplasare și de accelerare; Dezvoltarea detentei; Dezvoltarea forței generale și a forței explozive a brațelor; Dezvoltarea rezistenței generale; Dezvoltarea capacităților coordinative: capacitatea de combinare și înlănțuire a mișcărilor, orientare spațio-temporală, diferențiere kinestezică, echilibru, reacție, simțul ritmului; Dezvoltarea mobilității generale. 4. Jocuri dinamice pregătitoare Pentru învățarea și consolidarea deprinderilor motrice și a capacităților motrice; Pentru învățarea și consolidarea elementelor și procedeelor tehnice ale jocului de handbal. 5. Pregătirea tehnică: Învățarea și consolidarea poziției fundamentale pentru jocul
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
pe falangele greierilor, ca niște nave de lemn cu mirosuri de cataclisme, 15 D Lestine iterare încât vestigiile cărnii tale - CÂNTEC potop de trandafiri peste arhipelagul ochilor mei - ridică zvonuri de insule abandonate, Mergeam încet pe fața ei, în malul simțurilor mele, ca un amurg spre răsărit, odată cu fiece dimineață clandestină de nuntă. și se surpau pleoapele sub tălpi, rănindu-mă, Între două săruturi, risipindu-mă, îți simt îmbrățișările înconjurându-mă, pe trupul foșnit, ca pe-o recoltă a piratului tău
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
alta, le-am gândit, ori, mai rău, le-am și făcut. Citesc Stephen eroul. Încă nu întâlnisem un asemenea portret al prostiei omului deștept. În disputa dintre mamă și fiu pe tema lui Iisus, ea spune numai vorbe de bun simț, iar el, cu mult ifos, numai prostii. Tulburător este faptul că acest personaj, privit cu mare admirație de Joyce, seamănă ca două picături de apă cu un autoportret. E adevărat că mai târziu Stephen va vorbi și altfel, ca tot
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
să acasă: se desprinde imaginea serafica a tânărului Valeriu Gafencu, “Eram atât de schilod, de slut, de prăpădit încât nici refugiat basarabean ucis în detenție în propria să țară... Nu știu propria mea mama nu m-a recunoscut. Este știut simțul acela dacă la încheierea lecturii sunt mai mult revoltat împotriva ascuns al mamelor de a-si descoperi copiii, și dacă el nu s-a condiției umane, ori resemnat în credința. Știu însă că în trezit în mama, care era o
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
ajunge în Mama mea nu m-a recunoscut! față judecății supreme, numai acești martiri vor putea pleda Din ce unghere și tenebre necurate a izbucnit acea ură pentru iertarea păcatelor noastre. satanica? Cine a inițiat “reeducarea” și celelalte bestialități Cu simțul datoriei și în numele adevărului! comise în închisorile comuniste? 45
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
jurnaliști care este diferența dintre o slujbă de înmormântare oficiată la cineva care nu s-a sinucis și una la o persoană care s-a sinucis, Constantin Necula a afirmat: „Este mult mai simplă, foarte echilibrată și cu mult bun simț, ca și cealaltă, cu aceeași frumusețe". Necula a ținut să adauge că „spre deosebire de alte structuri ale societății românești, biserica nu își înjură oamenii" și că „pentru sibieni, domnul Vonica a fost un pic mai mult decât o simplă știre". Preotul
ILIE VONICA este înmormântat astăzi la Sibiu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/25252_a_26577]
-
vechiul’ critic) se așează în imediata vecinătate a unor enormități emanate de ‘ideologul’ literar de ultimă oră” (p.1176). Acest hibrid, a cărui dezvoltare implică adesea efecte comice, cum recunoaște d-sa, n-ar fi atât rezultatul unei anestezii a simțului critic sau a unei cedări de natură morală, ci o strategie care, în spatele exagerărilor, urmărește conștient și neabătut un scop mai înalt și mai pedagogic în același timp: să salveze de cuțitul brutalei critici ideologice a vremii opera marilor scriitori
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
ele însele, pierzându-și unul din semnele distinctive importante ce alcătuiesc „icoana identitară”. Sună cam prețios poate, dar, în fond, e vorba despre ceva extrem de valoros de care ar trebui să avem mare grijă, dacă am fi înzestrați cu un simț al timpului și al dăinuirii în istorie dezvoltat normal. Din sumar Am citit cu interes revista CONTRAFORT (nr. 1-4, din acest an), care apare la Chișinău sub conducerea lui Vasile Gârneț și a lui Vitalie Ciobanu. Sunt destule lucruri de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
an. Fazanul nu mai incită pe nimeni. Se odihnește, cum se spune, undeva pe drumul spre Tocile. Împrejur, numai dealuri. Măcar e un loc plăcut, i-am spus cuiva.Și la ce folosește?, m-a întrebat omul, aspru, cu bun simț.)
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
baciană, iar cald, saliva și sudoarea”(p.6) iar în Nichita (...) și cu inima la vedere (...) Gândurile de final aduc un mesaj de poemul „Despre mine” își exprimă se pierde apoi printre mestecenii vindecare a rănilor deschise de neliniștea că „simțurile zornăie pe Sentimentaliei, țara de el zidită și rațiune, prin „rugăciune rostită către claviatura plictisului”. Lumea în care deocamdată numai de el știută, genunchi, nu către inimă” (p.126). trăiește poetul este o lume a întinsă până la marginea lumii...” Așadar
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
Comparaț ia ultima filă a capriciilor minții ne rostește ale cărții, constatăm că „Baciul sugerează poziția femeii în central lumii, arta de a putrezi. Fericiți aceia domnișan” are o gândire profundă, așa cum pământul este în central descompuși în muguri de simțuri !”(p.11) mereu vie și incitantă, „cu inima la universului. De aceea, femeia „eterna Sentimentul numit iubire este vedere” și o construcție artistică 40 D Lestine iterare originală, foarte apropiată de arta care relevă o gândire poetică profundă. misterul prin
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
acest eveniment, ar trebui remarcate două aspecte. autor: Primul este felul în care 23 August 1944 a fost prezentat românilor timp de cinci decenii, adică deformat, tendențios și cu scopul de a înstrăina societatea de propria ei identitate, mândrie și simț al Independenței. Al doilea este felul în care sentimentul apartenenței la valori și principii ale Națiunii și cel al apartenenței la etică și reguli ale Statului sunt discreditate astăzi de comportamentul public iresponsabil al puterii politice și de comportamentul imoral
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
fie cupole de biserici?/ Tu ești numai frunzișul acestui plop, să tremuri/ Sub cerul fără-astîmpăr” (Nici urmă...). Menționînd „ciudate bîntuiri de omături”, „o răscruce de flăcări și rumoare”, „fantastice asfințiri”, autorul consemnează recursul său la un imaginar livrat nemijlocit de simțuri, precum o eliberare pe care nu șovăie însă a o jertfi, intrînd în blînda captivitate a ritmului și rimelor. Vădit, Ion Horea luptă cu golul. Gol al cărui corelativ este, în economia creației, indicibilul. Un mijloc al defensivei îl formează
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
de-ai lor mult mai slab pregătiți, dar și persoane care au avut abateri disciplinare sau au fost implicate în traficul cu țigări. „Am fost concediați în mod abuziv. Nu s-au respectat nici cele mai mici reguli de bun simț. Au plecat din sistem oameni care și-au făcut treaba, fără nicio abatere disciplinară și au rămas colegi care au fost prinși dormind în post sau care au comis diverse infracțiuni”, povestește Florin Badinca, unul dintre jandarmii disponibilizați care se
Jandarmii disponibilizaţi din Arad: În sistem au fost păstraţi doar traficanţii de ţigări () [Corola-journal/Journalistic/24359_a_25684]
-
până la a deveni, în timp, una dintre ele. Cinefilul are propriile sale filme pe care le „răsfoiește” hieratic, în funcție de care tot ce va vedea ulterior va fi judecat. Cristian Tudor Popescu este, fără doar și poate un cinefil cu un simț critic nuanțat, împins uneori spre cruzime, și de aceea, asemeni marilor senzuali, la un pas de voluptate și depresie. Cine i-a citit „cronicile” știe că ele sunt impregnate în toate celulele firii acestui old boy cu intensitatea propriei trăiri
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile și analizele sale mai pot oferi sugestii literaților de azi. Credem că da, întrucât multe din ele au un son profetic, specific unui scriitor dotat cu un fin simț al realității sociale. Astfel, multe din „diagnozele” sale par tablouri ale climatului literar contemporan: Eliot este foarte actual atunci când avertizează asupra pericolului reprezentat de pătrunderea în critica literară a unor influențe din cadrul disciplinelor sociale. Acestea, ne spune el, au consolidat
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
neputând fi deslușită și definită ferm - ea aparține până la urmă unei intuiții instinctive. Dacă Ștefan Stoenescu apreciază că actul critic este pentru Eliot o circumscriere lejeră a obiectului, se poate observa și că rămâne enigmatic, bazat pur și simplu pe simțul critic indefinibil. E o iluzie, oricum, faptul că, printr-o analiză obstinată, critica ar lămuri poezia. Eliot nu se declară în favoarea interpretării, dimpotrivă, spune că un exces în această direcție ar sărăci opera. Faptele sunt importante - cele aduse, lămuritor, de
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
printr-o analiză obstinată, critica ar lămuri poezia. Eliot nu se declară în favoarea interpretării, dimpotrivă, spune că un exces în această direcție ar sărăci opera. Faptele sunt importante - cele aduse, lămuritor, de critic, care trebuie să aibă un foarte dezvoltat simț al faptului concret: „de aceea critica făcută de poeți are atâta valoare” (Funcția criticii). Cu misterul începe arta și sfârșește și exegeza ei, printr-o înțelegere a artei ca artă. „Sunt chiar dispus să propun ideea că există în orice
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
senzațional, netransfigurată, aici fiind nedrept și cu Mona Lisa. Față de Shelley are o repulsie irepresibilă: „în mintea lui domnea confuzia”, „îi găsesc ideile respingătoare”, „Walter Scott a coborât rareori atât de jos, Byron mai des”, „omul era un pedant fără simțul umorului, egoist, aproape un nemernic” (Shelley și Keats); lui Milton (Milton I, 1936) îi reproșează generalitatea termenilor și caracterul formal, pur auditiv, al versurilor”; Milton a adus, de-a dreptul, „prejudicii literaturii engleze”. În ceea ce spune Baudelaire „există mult grohotiș
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
decorul regal”. Adică accentul pus pe regi, pentru că aceștia, ar fi cei mai purificați de „reziduuri sociale și istorice”, ilustrînd o „excepționalitate pură”. E contrazis Shaw, care, în prefața la Sfînta Ioana, îl mustră pe Shakespeare, pentru că i-ar lipsi simțul pentru „suflul istoric”, adică pentru determinarea în concret social a eroilor și evenimentelor: „Dar acesta e tocmai realismul ideal al clasicilor, un realism existențial, într-un fel, adică în care situațiile comportă accent axiologic primordial pentru și din punctul de
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
repugnă. Dincolo de accente și diferențe, ce atrage la cei doi e tocmai condescendența pe care fiecare i-o inspiră celuilalt. Lui Plantinga liber-cugetătorii din specia lui Dennett îi par niște spirite filistine atinse de un handicap interior: le lipsește acel simț menit a le deschide ochii asupra feliei de mister a lumii. Din acest motiv, liber-cugetătorii sînt cîrtițe opace la adierea tainei, genul de spirite prozaice atinse de o infirmitate cronică: carența antenelor destinate a surprinde enigma cosmică. În revanșă, lui
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]